1 / 37

Psihiatr ia

Psihiatr ia. modele, concepte, ipoteze. Analiza contratransferului în „prima zi de psihiatrie”.

helga
Download Presentation

Psihiatr ia

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Psihiatria modele, concepte, ipoteze

  2. Analiza contratransferului în „prima zi de psihiatrie” • Psihiatria,specialitatea medicală ce tratează tulburările psihice ţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinică a acestora, susţine şi menţine sănătatea mentală a indivizilor • Importante în studiul și însușirea abilităților psihiatrice: • aptitudinile înnăscute de a decela cât mai fidel sentimentele față de persoana din fața noastră • felul în care sunt transmise/induse reacțiile, emoțiile, experiențele către persoana respectivă • felul în care persoana din fața noastră provoacă în noi diverse tipuri de reacții, emoții • Suma acestor reacţii intră în fenomenul contratransferului • Contratransferul: • se poate produce în orice moment, fie că suntem conştienți de el, fie că nu • poate fi controlat pe măsura dobândirii experienței • devine un instrument de lucru util în analiza trăirilor pacientului

  3. Contactul cu psihiatria-Tipuri sauTipologii de reacţii ale studenţilor în clinica psihiatrică - • La contactul cu suferinţa psihică: • grupul celor care simt o imensă milă - empatici, receptivi, contaminați de suferință, cu dorința de a (se) oferi • grupul celor care își reactualizează unele frici primitive - sentiment indefinit în care cel în cauză nu se simte bine în situaţia respectivă, ar vrea să o părăsească, să fugă, nu are explicația motivaţiei şi etiologiei fricilor ce îl stăpânesc • grupul recțiilor de tip ”apărare” – studnții îşi setează mintea și comportamentul într-o atitudine rezumată simbolic în a nu simţi nimic sau a bagateliza impactul pe care suferinţa psihică îl poate aduce • grupul a căror apărare se constituie după mecanisme hipomaniacale, de activism şi umor – a bagateliza, a râde și a banaliza (în sens pueril )

  4. Contratransferul - comunicarea de la inconştient la inconştient • Necesitatea de ”rafinare” a proceselor de comunicare pentru tineri psihologi / psihiatri: • cunoaşterea altuia, ce începe şi se desăvârşeşte prin cunoaşterea de sine • experiența acumulată →de-a lungul timpului, datorită experienței, se activează laturi ale psihologului ce interacţionează diferenţiat (mai bine / mai rău) cu faţete ale personalităţii unui alt Eu • rafinări ale aptitudinii de utilizare a propriului contratransfer → ajută acuitatea simţului clinic şi facilitează comunicarea autenticăşi directă cu pacientul • puterea psihică a specialistului aflat lângă pacientul psihiatric cu potenţial ostil, agresiv → prin intuiţie şi senzitivism crescut, aceşti bolnavi simt trăirile dominante din celălalt

  5. Prezentarea modelului stress – diateză (1) • Întrebări frecvente ale studenților la primele cursuri sau seminarii:

  6. Prezentarea modelului stress – diateză (2)

  7. Modelul stress – diateză- elemente etiopatologice, supoziţii (1) - • AHC (antecedentele heredo - colaterale) • transmiterea nu este una de tip mandelian • ceea ce se transmite nu este o anumită boală psihică, ci predispoziţia pentru a avea trăsături de personalitate din spectrul respectiv • această transmitere a trăsăturilor dintr-un anumit registru – care nu semnifică neapărat patologicul – poartă numele de heritabilitate • nu întotdeauna AHC familiale pentru bolile psihice sunt cunoscute (relevanţa anumitor comportamente depinde de toleranţa grupului social din care cei în cauză fac parte) • Denegarea este major implicată, motiv pentru care atitudinea terapeutică trebuie aleasă cu grijă şi în nici un caz nu trebuie să fie culpabilizantă.

  8. Modelul stress – diateză- elemente etiopatologice, supoziţii (2) - • AHC (antecedentele heredo - colaterale)

  9. Modelul stress – diateză- Ipoteze legate de viaţa intrauterină -

  10. Modelul stress – diateză- Ipoteze legate de afectarea anatomică cerebrală-

  11. Modelul stress – diatezăIpoteze funționale. Ipoteze legate de organicitate.

  12. Modelul stress – diatezăIpoteze BIOCHIMICE.

  13. Modelul stress – diatezăIpoteze BIOCHIMICE – Dopamina.

  14. Modelul stress – diatezăIpoteze BIOCHIMICE – Serotonina.

  15. Modelul stress – diatezăIpoteze BIOCHIMICE – Noradrenalina. Patologia maniacalăeste însoţită de o creştere a noradrenalinei în fanta sinaptică, ce se descarcă în exces din loccus cerruleus. Această perturbare este răspunzătoare de: • accelerarea fluxului şi ritmului ideativ, • de creşterea imaginaţiei şi creativităţiide • neliniştea – psihomotorie, • nerăbare, impulsivitate • Medicamentele indicate → stabilizatoare ale dispoziţiei timice • Există şi tratamente mai noi care acţionează nu doar pe receptorii noradrenergici, ci şi pe cei gabaergici • Medicamentele timostabilizatoare sunt aceleaşi implicate în tratamentul tulburărilor de aspect epileptic (în psihiatrie sunt folosite în mod uzual doze mai scăzute decât în neurologie). • Patologia canalelor de clor şi de calciu, pe care acţionează tranchilizantele de tip benzodiazepinic

  16. Modelul stress – diatezăIpoteza traumei fizice în timpul travaliului. • dacă a dus la un grad oarecare de hipoxie - lasă amprente în funcţionarea psihică ulterioară • cazurile extreme - hemoragii intraventriculare, cu consecinţe sub aspectul debilităţii mintale de diferite grade • în psihiatrie = numeroşi pacienţi cu „indici de organicitate” (semne neurologice minore sau amprente EEG ) • corespondentul psihologic este tot de tipul unei iritabilităţi – de data aceasta subiectiv comportamentală • Din punct de vedere psihoterapeutic- acest potenţial de a se încărca tensionat determină modul de lucru cu pacientul respectiv și formarea unei alianțe terapetice • Din punct de vedere psihiatric- determină schema de tratament a pacientului

  17. Modelul stress – diatezăIpoteza traumei survenită pe parcursul micii copilării.

  18. Modelul stress – diatezăIpoteza crizelor epileptice cu debut în copilăria mică.

  19. Modelul stress – diateză- Vulnerabilizarea – posibile cauze psihologice -

  20. Stressul– eveniment declanșator al bolii psihice - • Stress = trigger (evenimentul declanşator al bolii psihice la un anumit moment de timp şi în anumite condiţii) • Posibili triggeri: • traumele psihologice (de tipul separare, părăsire, abandon) • factori legaţi de instabilitatea financiară recent apărută • decompensarea climaturlui securizant al familiei • conflicte recente • triggerul poate îmbrăca inclusiv forma somaticului • există situații în care fundalul declanșării bolii înclină în favoarea diatezei, iar altele în care trigger-ul este principalul factor de acțiune • Sunt alte situaţii, aflate la polul opus, în care diateza nu este semnificativ încărcată, dar evenimentul declanşator este marcant traumatizant, depăşind limitele experienţelor majorităţii. • nu există un răspuns general valabil al cauzalităţii unei boli psihice, sarcina evaluatorului fiind tocmai aceea de a judeca procentual cât revine fiecăreia din părţile implicate

  21. Definirea conceptelor clasice Psihoză – Nevroză -Tulburare de personalitate

  22. Definirea conceptului de Psihoză-Halucinațiile-

  23. Definirea conceptului de Psihoză-Ideile delirante-

  24. Definirea conceptului de Psihoză-Caracteristici definitorii -

  25. Definirea conceptului de Nevroză

  26. Definirea conceptului Tulburare de personalitate (1)

  27. Definirea conceptului Tulburare de personalitate (2) • În dezvoltarea ontogenetică a individului, în formarea personalităţii sale se împletesc: • ereditatea, • mediul • educaţia • Chiar şi în absenţa unor traume din exterior, uneori este suficientă o nepotrivire între încărcătura pulsională cu care copilul se naşte şi ceea ce mediul formal sau informal îi poate oferi • În alte cazuri, educaţia este inadecvată structurii lui prea încărcate temperamental şi la diferite momente de timp • Dizarmonia de personalitate trebuie văzută ca o prelungire în toate ariile vieţii sociale a unei disfuncţionalităţi şi a unui potenţial conflictual • Dacă nevroticul este cel ce se chinuie pe sine, pacientul cu tulburare de personalitate îi chinuie pe cei din jurul lui

  28. Modalităţi de realizare a internării la psihiatrie (1)

  29. Modalităţi de realizare a internării la psihiatrie (2)

  30. Modalităţi de realizare a internării la psihiatrie (3)

  31. Managementul situaţiei din camera de gardă (1)

  32. Managementul situaţiei din camera de gardă (2)

  33. Managementul situaţiei din camera de gardă (3)

  34. Managementul situaţiei din camera de gardă- evaluarea pacientului de către comisia medicală -

  35. Alcătuirea foii de observaţie (1)

  36. Alcătuirea foii de observaţie (2)

  37. Alcătuirea foii de observaţie (3)

More Related