Download
baltagul n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Baltagul PowerPoint Presentation

Baltagul

364 Views Download Presentation
Download Presentation

Baltagul

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Baltagul Lumea descrisă, oameni și obiceiuri, experiențe inițiațice Grupa nr. 3: Vîlcu Diana, Muraru Marian, IonescuPetre

  2. Satul în care locuiește Vitoria Lipan Satul Vitoriei este un sat tipic de munte, cu ape repezi, ierni cumplite și veri blânde. Este străbătut de râul Tarcău, un râu mare cu firul apei repede. „ Satul risipit pe râpi sub pădurea de brad, căsuțele șindrilite între garduri și răzlogi” erau construite foarte modest, dar adaptate vremurilor și frigurilor de munte. Oamenii se ocupau în principal cu oieritul, fiecare având oi.

  3. Obiceiuri În zilele de sărbătoare, sătenii se strâng la hore, unde dansează, ei fiind oameni petrecăreți și cu voie bună, însă când e vorba de muncit și de negociat, ei sunt neîntrecuți.

  4. Fetele muntence • Fetele obișnuiesc să poarte ie și capul descoperit pentru a se putea vedea cocul lor bogat. Așa este „la modă”, spunea fata Vitoriei, Minodora. Portul popular al fetelor Muntence

  5. Superstiții Semne Experiențe inițiatice

  6. Experiențe inițiatice Călătoria la Dorna este pentru Vitoria și Gheorghiță o experință fundamentală. Ei parcurg, împreună și fiecare in parte calea dinspre o lume cunoscută înspre una necunoscută. Vitoria este nevoită să părăseasca spațiul familiar al satului pentru a intra intr-o lume nouă cea a orașului, în care domină alte rânduieli. Gheorghiță, la rândul său iese brusc din copilărie spre a a intra în lumea plină de griji a adulților. Acest drum are un sens inițiatic pentru ambele personaje. Decizia de a pleca în căutarea lui Nechifor este luată după o lungă perioadă de pregătiri, întocmai ca în basme. Pleacă împreună cu Gheorghiță, în susul Bistriței, drum ascensional și de întoarcere la origini.

  7. Și momentul plecării este simbolic: ei pornesc primăvara (pe 10 martie), într-o vineri, la răsăritul soarelui; această fixare într-un timp al începutului, într-o zi fastă, subliniază caracterul inițiatical acestui drum. Granița dintre Măgura și lumea necunoscută este apa Bistriței. Trecerea râului este și ea semnificativă pentru debutul unei călătorii, care presupune mari încercări legate de introducerea intr-o altă ordine a cunoașterii. Toate opririle sunt hotărâte de semne dumnezeiești, de pildă ajungând la Farcașa, pentru că se pornește vânt din senin, Vitoria spune: asta-i poruncă să poposim aici.

  8. Semnele.Visele Primele semne rău-prevestitore sunt visele: unul care „a împuns-o în inimă” i-l arăta pe Nechifor Lipan „călare cu spatele întos cătră ea, trecând spre asfințit o revărsare de ape”, iar altă dată l-a visat rău „trecând călare o apă neagră…era cu fața încolo”. Alt semn este și glasul lui Lipan venit din memoria ei afectivă, dar „nu putea să-i vadă chipul”. Trezindu-se din vis, îngână speriată un nume: „Gheorghiță”. Acesta este numele lui Nechifor, știut doar de Vitoria, primul nume al său, care a fost schimbat la cel de-al doilea botez, când era mic, fiind greu bolnav.

  9. Al doilea semn, cocoșul Din bătrâni se spune că, dacă un cocoș cântă spre poartă e semn de plecare. Iată așa s-a întâmplat într-o zi, când cocoșul a cântat cu ciocul spre poartă, dând semn de plecare. Vitoria a luat în considerare și acest semn , rămânând încremenită și gânditoare în prag, privind la norul de deasupra Ceahlăului care era mai negru ca de obicei.

  10. Lupii • Într-o noapte, târziu, se aude câinele lătrând agitat, și un mârâit amenințător de fiară sălbatică. Gheorghiță a luat pușca speriat din cui și a ieșit pe prispă. Trase două focuri. Fiarele au fugit. Fuseseră doi lupi.

  11. Purificarea sufletească Înaintea călatoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate „vinerile negre (…)fără hrană, fără apă, fără cuvant, cu broboada cernită peste gură”. Dintr-o profundă creadință în Dumnezeu, dăruiește mănăstirii Bistrița o icoană cu Sfânta Ana , căreia îi spune în șoaptă „taina ei” și o lasa pe Minodora, fiica ei în grija maicilor.

  12. Vrajitoarea Vitoria merge la parintele Daniil Milieș și refuză să creadă că soțul ei intarzie la petreceri mai mult de „o zi ori doua”, pentru ca „știe că-l doresc si nici eu nu i-am fost urată”. Dragostea puternică pentru Nechifor o determină să se ducă și la ghicitoarea satului , baba Maranda, dar nu are încradere nici în prezicerile acesteia , că Nechifor ar fi părăsit-o pentru o alta femeie „cu ochii verzi”, așa că devine tot mai sigură că s-a întâmplat o nenorocire.

  13. Botezul și nunta Tot simbolic este și faptul că pe drum călătorii întâlnesc un botez (la Borca), o nuntă (la Cruci) iar în final are loc înmormântarea lui Nechifor. Cele trei evenimente ale vieții-nașterea, nunta, moartea- sugerează că acest drum reprezintă o metaforă a vieții. Totodată, el nu este o simplă trecere, căci întoarcerea de la Dorna la Sabasa presupune încercarea ultimă, marcată ritualic de viziunea Vitoriei și prin intermediul căreia ea are în sfârșit acces la adevăr. Botezul Nunta

  14. Datinile străvechi • Datina inmormântării și pedepsirea ucigașilor constituie fapte sugestive pentru caracterizarea indirectă a eroinei. • Ea îndeplinește și respectă toate datinile și obiceiurile înmormântării izvorâte dintr-o credință străveche a poporului și se conduce după legi nescrise, pentru că „cine ucide un om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască”

  15. Bibliografie: Literatura română pentru elevii de gimnaziu, Mariana Badea, Mariana Negru; Limba română, manual pentru cls. a VIII-a, Ed. Humanitas; Scriitori români, Doina Ruști; http://ro.wikipedia.org/wiki/Baltagul