1 / 10

SĂRURI

SĂRURI. Definiție, clasificare. SĂRURI. denumire. SĂRURILE sunt compuși chimici ce conțin în structura lor unul sau mai mulți cationi metalici sau cationi amoniu și unul sau mai mulți radicali acid. NaCl – clor ură de sodiu KBr – Brom ură de potasiu FeCl 2 – Clor ură de fier (II)

eunice
Download Presentation

SĂRURI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SĂRURI

  2. Definiție, clasificare SĂRURI denumire SĂRURILE sunt compuși chimici ce conțin în structura lor unul sau mai mulți cationi metalici sau cationi amoniu și unul sau mai mulți radicali acid. NaCl – clorurăde sodiu KBr – Bromurăde potasiu FeCl2 – Clorurăde fier (II) FeCl3 – Clorură de fier(III) Al2S3 – Sulfurăde aluminiu Regula de denumire Săruri ale hidracizilor Denumirea nemetalului -ură de Denumirea metalului Valența metalului*) Săruri neutre Ca(NO2)2 – azotit de calciu Na2SO3 – sulfitde sodiu AlPO3 – fosfitde aluminiu Nemetalul central prezintă valență inferioară Regula de denumire Denumirea nemetalului -it de Denumirea metalului Valența metalului*) Săruri ale oxiacizilor Săruri CuSO4 – sulfatde cupru CaCO3 – carbonatde calciu Fe(NO3)2 – azotatde fier KClO3 – Cloratde potasiu Regula de denumire Nemetalul central prezintă valență superioară Denumirea nemetalului -at de Denumirea metalului Valența metalului*) Provin din înlocuirea parțială a atomilor de hidrogen din molecula unui acid cu catoni NaHCO3 – Carbonatacidde sodiu NH4HCO3- Carbonatacid de sodiu NaH2PO4 – fosfat diacid de potasiu Regula de denumire Săruri acide Denumirenemetal -ură acid de Denumire metal Valență metal *) -it diacid -at Dă click pe elementele din schemă pentru a o completa

  3. Istoricul folosirii sărurilor SĂRURI Stare naturală În Vechiul Testament dar și în alte scrieri ale Antichității, apar numeroase referiri despre săruri. Sarea de bucătărie (NaCl) este cunoscută și folosită de oameni încă din vremuri străvechi, cu mult înainte de apariția scrisului. A fost prima substanță chimică folosită ca aliment. Carbonatul de calciu (CaCO3) a fost și este folosit de oameni în construcții, încă din cele mai vechi timpuri. Soda (Na2CO3) și potasa (K2CO3) se foloseau în Vechiul Egipt pentru curățarea țesăturilor și pentru îmbălsămarea faraonilor. Cu circa 1000 de ani î. Hr., unele săruri de cupru se foloseau ca pigmenți pentru zugrăvit. În perioada medievală, noi săruri și-au găsit utilități. De exemplu, componentul majoritar al prafului de pușcă, nitratul de potasiu – KNO3, descoperit de către călugărul Roger Bacon (1210 - 1292) Clorura de sodiu (NaCl) • Sare gemă (zăcăminte) • dizolvată în apa mărilor, oceanelor, lacurilor sărate, ape minerale; • România dispune de importante zăcăminte de sare, dispuse în special în Subcarpați și în Podișul Transilvaniei Carbonatul de calciu (CaCO3) • Calcar – în zonele cu relief carstic (peșteri); în România în special în Carpații Occidentali și Meridionali; • piatră de var, cretă; • marmură (în România la Rușchița și Niculițel) • în cojile de ouă și în oase.

  4. SĂRURI Metode de obținere Salina Cacica (jud. Suceava) Aspect interior Na2S Săruri Metal Na S Nemetal Săruri Na2SO4 Oxidare Oxidare Extragerea NaCl din apa mărilor și oceanelor (Indonezia) Na2O Oxid metalic Na2SO4 Săruri SO2 Oxid nemetalic Reacția cu apa Reacția cu apa Săruri Na2SO3 Carieră pentru extragerea calcarului (CaCO3) Suseni, jud. Gorj Hidroxid NaOH Acid H2SO4 Na2SO4 Săruri Schema generală de obținere a sărurilor Combinatul chimic Amonil Slobozia, producător de îngrășăminte pe bază de NH4NO3 Ce săruri poți obține dacă folosiți ca metal sodiul iar ca nemetal sulful? Dă click pentru a confrunta răspunsurile

  5. SĂRURI Proprietăți fizice Substanțe solide, deseori cristalizate; Culoare: • incolore (NaCl, KCl, KBr); • albe (CaCO3, Na2SO4, BaSO4); • colorate (CuSO4 – albastru, CuCO3 – verde, Fe2(SO4)3 - portocaliu) Solubilitate în apă: • Săruri solubile: săruri de sodiu și de potasiu • Săruri insolubileCaSO4, CaCO3 Gust: • NaCl, KCl – sărate • MgSO4 – amar • Na2SO4 – amărui-sărat Soluțiile sărurilor conduc curentul electric CaCO3 Modelul cristalului de NaCl CaCO3 • solid; • culoarea albă (în stare pură este incolor); • insolubil în apă NaCl • solidă, cristalizată • incoloră • solubilă în apă NaCl CuSO4 CuCO3 Fe2(SO4)3 KMnO4

  6. SĂRURI Proprietăți chimice Descompunerea termică Reacția AgNO3 cu acidul clorhidric/clorurile Introdu într-o eprubetă o spatulă de carbonat de cupru, substanţă solidă de culoare verde. Încălzeşte cu atenţie eprubeta. Ce se observă? Adu apoi la gura eprubetei o aşchie de brad cu punct incandescent. De ce s-a stins? Tratează într-o eprubetă o soluție de acid clorhidric cu nitrat de argint(AgNO3). Atenție la manevrarea nitratului de argint. Se formează un precipitat alb-brânzos, fotosensibil de clorură de argint. AgNO3 se folosește pentru identificarea anionului clorură. După puţin timp, apare o substanţă nouă de culoare neagră – oxidul de cupru (CuO). Aşchia de brad se stinge la gura eprubetei datorită celuilalt produs rezultat – dioxidul de carbon (CO2) – gaz care nu întreţine arderea. AgNO3 + Cl - → AgCl↓ + NO3 - Reacția BaCl2 cu acidul sulfuric/sulfații CuCO3→CuO + CO2↑ Tratează într-o eprubetă o soluție de acid sulfuric cu o soluție de clorură de bariu (BaCl2) Se formează un precipitat alb, sulfatul de bariu. BaCl2 se folosește pentru identificarea anionului sulfat. Reacția cu metalele BaCl2 + SO42- → BaSO4↓ + 2Cl - Introdu un cui de fier într-o eprubetă ce conţine soluţie de sulfat de cupru (CuSO4). Scoate-l apoi după câteva minute. Ce ai observat la suprafaţa cuiului? Dar cu soluţia? Reacția cu bazele Într-o eprubetă ce conține hidroxid de natriu, adaugă clorură ferică(FeCl3). Ce observi? Cuiul s-a acoperit cu un strat roşiatic de cupru (Cu). Soluţia de CuSO4 s-a deschis la culoare. Dacă vom ţine cuiul în continuare, soluţia se va colora în verde, datorită formării sulfatului de fier (FeSO4). În cele trei eprubete se obțin trei precipitate de culori diferite. Acestea sunt baze insolubile Fe + CuSO4→FeSO4 + Cu↓ FeCl3 + 3NaOH →Fe(OH)3↓ + 3NaCl

  7. Utilizări SĂRURI Explozibil CuSO4 NH4NO3 Conservant Ser fiziologic NaCl Tăbăcărie Sodă caustică Insecticid Îngrășământ Condiment Produse clorosodice Construcții Metalurgie Carbid CaCO3 Stucaturi Medicină Cretă școlară CaSO4 Construcții Mortar de var Var nestins Statui Statui

  8. SĂRURI Experiment… virtual În cele cinci pahare Berzelius neetichetate se află soluții de nitrat de sodiu, sulfat de cupru, carbonat de sodiu, sulfat de sodiu și clorură de sodiu. Folosindu-te de indicațiile din dreptunghiul cu contur roșu, etichetează corect cele cinci pahare cu soluții. Mult succes! AgNO3 1 2 3 4 5 BaCl2 Na2CO3 NaCl Na2SO4 CuSO4 NaNO3 Click pe buton pentru începerea experimentului În care dintre cele 5 vase soluția este de culoare albastră? Dă reacție cu BaCl2: În paharul cu soluție albastră se află: În care din recipientele rămase a avut loc o reacție chimică? Adaugă soluție de clorură de bariu în cele trei recipiente rămase neetichetate (dă click pe eticheta sticlei cu BaCl2) În care dintre recipiente are loc o reacție chimică: În recipientele neetichetate, adăugați soluție de acid clorhidric (dă click pe sticla cu acid clorhidric, aflată în dreapta) Dă reacție cu efervescență: Adaugă soluție de nitrat de argint în cele patru recipiente rămase neetichetate (dă click pe eticheta recipientului cu AgNO3 aflat în dreapta) În care dintre cele 4 recipiente a avut loc o reacție chimică? Care din sărurile de mai jos se recunoaște cu AgNO3? FELICITĂRI!!! Ai etichetat toate recipientele! Dă click pe eticheta rămasă HCl GREȘIT 1 GREȘIT NaNO3 GREȘIT 1 1 CORECT GREȘIT Na2CO3 GREȘIT NaCl GREȘIT 2 CORECT NaCl CORECT Na2CO3 GREȘIT 1 GREȘIT 3 GREȘIT Na2CO3 GREȘIT CuSO4 3 CORECT CORECT Na2SO4 3 GREȘIT CORECT 4 GREȘIT NaNO3 NaNO3 GREȘIT 4 GREȘIT GREȘIT NaNO3 3 CORECT GREȘIT GREȘIT GREȘIT GREȘIT Na2SO4 5 5 Na2SO4 5 GREȘIT Na2CO3 CORECT

  9. SĂRURI Diagramă Găsește denumirile celor nouă săruri din pozele aflate mai jos. Caută în diagramă anionii ce se află în aceste săruri și dă click pe prima literă pentru a afla denumirile corespunzătoare. Acestea sunt plasate pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse și de la coadă spre cap! SUCCES! E R N A T T T I I I R R T T T I I N N O T T C L O O A A A A V A A N N Nitrit de sodiu Fosfat de calciu Clorură de sodiu M V A A D D F N N D D R R M I I T E U U F F O O M U U O O L T T S R R O B B S S F F E L I I R R Nitrat de amoniu Sulfat de cupru Iodură de potasiu A A N R R C C L L L O O O R R U U R R A A A U A A M U U D E F F E C T T C C A S S P T T A A F F L L U U S S Iodat de sodiu Sulfură de fier Carbonat de calciu ATENȚIE!!! Dacă apeși o literă greșită, vei fi scos din joc!

  10. Vă mulțumesc! BIBLIOGRAFIE: 1. Constantinescu, R., Râpă, M. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Sigma, București, 2000 2. Gheorghiu, C., Panait, C., ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 3. Fătu, S. Stroe, F., Stroe, C. ”Chimie – manual pentru clasa a VIII-a”, Editura Corint, București La realizarea materialului s-au folosit imagini de pe site-urile: www.colourbox.com, www.123rtf.com, www.panoramio.com, www.greblercorporation.com, www.guzgan.ro, www.romvac.ro, www.infopensiuni.ro, www.machinedesign.com, www.gorjnews.com, www.carbidus.nl, www.zi-de-zi.ro, www.guraialomitei.com, www.ciancimoderna.blogspot.com, www.bigstrackphoto.com, www.romania.ici.ro, www.artline.ro, www.photoshelter.com, www.officecles.ro, www.indiannet.com, www.diytrade.com, www.nou.zhd.ro, www.treefoto.com, www.designconstruct.ro, www.piatranaturala.com, www.giurgiuro.blogspot.com. Realizat de prof. Florin Viu Școala Gimnazială ”Ion Lovinescu” Rădășeni Noiembrie 2012

More Related