I. Muzeul Unirii din Iaşi II. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa ( Iaşi )

1. PE URMELE LUI AL. I. CUZA I. Muzeul Unirii din Iaşi II. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa ( Iaşi ) III. Statuia lui Al. I. Cuza din Piaţa Unirii ( Iaşi ) IV. Conacul Rosetti – Solescu din Soleşti ( Vaslui ) V. Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi VI. Statuia lui Al. I. Cuza de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti

2. I. Muzeul Unirii din Iaşi Muzeul Unirii din Iaşi, situat pe strada Alexandru Lăpuşneanu, nr. 14, îşi are sediul într-o clădire declarată monument istoric printr-un decret regal din 1919. Clădirea a fost înalţată la începutul secolului al XIX-lea. Muzeul Unirii a fost subiectul unui amplu proces de restaurare. În primă instanţă, a fost restaurată reşedinşa boerească, aparţinând familiei Palade, după care a trecut în proprietatea domnitorului Cuza, care a locuit acolo între anii 1859 si 1862.

3. Patrimoniul clădirii cuprinde piese şi documente originale, care au aparţinut domnitorului Cuza şi familiei sale. În anii 1917-1918, în timpul primului Război Mondial, în această clădire şi-a avut reşedinţa regele Ferdinand. Intre 1938 şi cel de-al doilea Război Mondial, clădirea, cunoscută sub numele Palatul Cuza - Vodă, a găzduit Muzeul de Istorie si Artă. Muzeul Unirii din Iaşi şi-a redeschis circuitului turistic naţional, pe 24 ianuarie 2008, după ce s-a lucrat la restaurare mai bine de 10 ani.

6. II. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa – Iaşi Ruginoasa este o localitate din judeţul Iaşi, aflată la 60 km vest de municipiul Iaşi, între oraşele Târgu Frumos şi Paşcani şi are o origine veche, dinainte de anul 1600. La Ruginoasa se găseşte Palatul domnesc al lui Al. I. Cuza. construit în anul 1811. Iniţial a aparţinut familiei Sturdza iar astăzi este muzeu.

8. Palatul Domnesc de la Ruginoasa – Carte poştală

9. Palatul Domnesc de la Ruginoasa – Carte poştală

10. In aprilie 1857 palatul, abandonat şi ameninţat de ruină , precum şi moşia Ruginoasei cu 8000 ha, a fost ipotecate la Banca Naţională a Moldovei, pentru suma de 60 000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la timp astfel că proprietatea a fost scoasă la licitaţie şi cumpărată, în anul 1862, de către Al. I. Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, palatul şi-a recăpătat strălucirea arhitecturalăşi farmecul specific după anul 1978, când a fost restaurat. In anul 1978, aici s-a deschis muzeul memorial “Al. I. Cuza. Tematica sa cuprinde  doua mari circuite expozitionale. La parter este amenajată o parte documentară care redă momente din viaţa si activitatea domnitorului Al. I. Cuza., iar în sălile de la etaj se reconstituie biblioteca, cabinetul de lucru, sufrageria, salonul mare, micul salon al Elenei Cuza, camera copiilor, camera prietenilor etc

11. Dormitorul lui Al. I. Cuza

12. Biroul lui Al. I. Cuza – se mai păstrează câteva piese de mobilier din lemn de stejar pe care Elena Cuza le+a comandat unei celebre firme pariziene

13. Dormitorul Elenei Cuza

14. Biserica Domnească de la Ruginoasa In spatele palatului, într-un loc mai retras, vistiernicul Sandu Sturdza, a zidit la 1811 biserica ce servea de capelă a curţii. In pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei Sturdza.

15. Pe clopotul mare, ce a servit biserica din 1817 şi care astăzi este piesă de muzeu, se află o inscripţie ce arată date despre ctitorii şi anul ridicării bisericii.

16. Deasupra criptei familiei Sturdza se găseşte, astăzi, o raclă din lemn în care sunt osemintele celor doi copii pe care Al. I. Cuza i-a avut cu Maria Obrenovici: Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) şi Alexandru(mort in Spania, în timpul călătoriei de nuntă).

17. Biserica Domnească de la Ruginoasa

18. Biserica Domnească de la Ruginoasa

19. Biserica Domnească de la Ruginoasa

20. Al. I. Cuza şi Doamna Elena – pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa

21. Parcul de la Ruginoasa Potrivit cu moda apuseană, familia Sturdza a adus la Ruginoasa un grădinar neamţ care s-a ocupat de amenajarea unui frumos parc cu alei largi cu vegetaţie exotică.

22. Al. I. Cuza a murit în Germania. Ultima sa dorinţă a fost acea de a fi înmormântat la Ruginoasa. Trupul  neînsufleţit al domnului a fost adus şi înmormantat la Ruginoasa, lângă biserică. In 1907 cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată în biserică. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Ruginoasa se afla chiar pe linia frontului. Pentru a evita o distrugere a mormântului lui Cuza, osemintele sale au fost duse la Curtea de Arges. După război, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

23. Mormântul familiei Cuza

24. III. Statuia lui Al. I. Cuza din Piaţa Unirii din Iaşi Grupul statuar din bronz este situat in Piaţa Unirii ( piaţa centrală a Iaşilor ) pe locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca numele colonelului Cuza să fie câştigător în alegeri, unanim, şi la Iaşi şi la Bucureşti. Este prima statuie ridicată prin subscripţie naţională, în urma apelurilor lui Nicolae Iorga.

25. Statuia lui Cuza,de 3, 5 m inălţime este aşezată pe un soclu şi un piedestal de piatră albă de granit de Italia, ce au împreună 6,5 m. Pe soclu şi pe piedestal există un grup statuar format din 4 statui în mărime naturală, reprezentând pe cei 4 sfetnici ai lui Cuza-Voda care au contribuit la înfăptuirea Unirii celor două Principate: Mihail Kogălniceanu, General Ioan Em, Florescu, Costache Negri şi Nicolae Creţulescu. Statuile de la baza soclului

26. Statuia a fost realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli care executase înainte şi Bustul regelui Carol I de la Castelul Pelişor. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezenţa regelui Carol I, a principilor Ferdinand şi Carol. În ziua dezvelirii statuii au participat o mulţime de locuitori, mulţi în costume naţionale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri şi covoare populare, s-au ţinut discursuri înflăcărate de către mai mulţi istorici ai neamului românesc ca A. D. Xenopol şi Nicolae Iorga. Statuia a fost consolidată în perioada 2006-2007 în cadrul reconstrucţiei întregului spaţiu al Pieţii Unirii.

27. Serbările inaugurării statuii

29. Ilustrată de epocă

30. La serbările de inaugurare a statuii au existat şi aspecte mai comice. Astfel, nu a lipsit mult ca punctul culminant al serbărilor, dezvelirea monumentului, să fie ratat, din cauza că pânza de pe el cădea de la sine, luând asistenţa prin surprindere. Solemnitatea a fost salvată însă de spontaneitatea regelui Carol I: observând la timp defecţiunea, suveranul s-a descoperit rapid şi a ordonat gărzii să dea onorul, ca şi cum gestul său ar fi fost pregatit tocmai pentru acel moment.

31. IV. Conacul Rosetti-Solescu ( sat Soleşti, com. Solescu ) Conacul Rosetti-Solescu este construit în secolul al XIX-lea de familia Rosetti, descendentă din marea familie boierească Ruset (Roset), de obârşie domnească, ramura Solescu. Această familie a dat Moldovei oameni de seamă în viaţa politică şi culturală a ţării. Cea mai importantă personalitate rămâne Doamna Elena Cuza. Casa Rosetti-Solescu este o clădire ridicată în anul 1827 şi îmbină elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri.

32. Soleştii a fost locul cel mai îndrăgit de doamna Elena Cuza care şi-a petrecut aici copilăria. În 1909, rămăşiţele ei au fost aduse la Soleşti. După naţionalizarea din anul 1949, conacul a fost transformat în şcoală ( până în 1977 ). În urma cutremurului din 4 martie 1977 conacul a fost transferat pentru renovare Muzeului Judeţean Vaslui. Astăzi, conacul se află într-o stare avansată de degradare.

33. Conacul Rosetti-Solescu

34. Alăturat incintei conacului se situează biserica de curte "Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a Ecaterinei Rosetti. In curtea bisericii se găsesc mormintele de importanţă istorică, în primul rând al Doamnei Elena Cuza (17 iunie 1825 - 2 aprilie 1909) şi al mamei sale Ecaterina Rosetti (1800 - 1869).

35. Biserica de curte "Adormirea Maicii Domnului",

36. V. Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi Municipiul Galaţi ocupă un loc important în biografia lui Alexandru Ioan Cuza, având în vedere faptul că aici a studiat până în anul 1831, iar în patrimoniul cultural gălăţean se află clădirea în care acesta locuit, în perioada 1844-1859, când a deţinut funcţiile de preşedinte al Judecătoriei şi de pârcălab al judeţului Covurlui. În mai 1865, Alexandru Ioan Cuza vine pentru ultima dată la Galaţi, la înmormântarea mamei sale, Sultana Cuza, înhumată în curtea bisericii Vovidenia. Din declaraţia lui M. Kogălniceanu, aflăm că domnitorul Cuza intenţiona să facă o „nouă capitală între Galaţi şi Brăila, la gura Siretului, de amândouă părţile“, idee susţinută şi de Costache Negruzzi, în 1861: „O unire adevărată şi nefăţarnică va fi numai atunci când vom avea Galaţii de capitala ţării“.

37. Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galaţi , de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Muzeul a fost deschis la 24 ianuarie 1939. Primele trei săli de la parter prezintă specificul saloanelor mondene gălăţene, cu mobilier din cele mai reprezentative stiluri ale epocii (exemplu: biblioteca dăruită de Carol I lui Mihail Kogălniceanu). Exponatele sălii de la etaj sunt relevante pentru activitatea şi personalitatea Domnitorului Cuza, a familiei sale şi a colaboratorilor (piese de artă decorativă, veşminte şi accesorii etc).

38. Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi

39. Statuia lui Al. I. Cuza din Galaţi Tot în Galaţi, în anul 1959, pe soclul monumentului Unirii, realizat de către sculptorul italian Rafaello Romanelli, este aşezat bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unde, în fiecare an, la data de 24 ianuarie, au loc manifestări culturale şi religioase.

40. Detaliu din Monumentul Unirii din Galaţi

41. VI.Statuia lui Al. I. Cuza de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colină din Bucureşti, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Românei, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române şi reşedinţa Patriarhului. O serie de evenimente din istoria Românei sunt strâns legate de acest loc deoarece până în anul 1997, în Palatul Camerei Deputaţilor din complexul Patriarhiei - astăzi Palatul Patriarhiei, a fost sediul Camerei Deputaţilor, respectiv sediul Adunării Deputaţilor. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.

42. Dealul Mitropoliei - de la stânga la dreapta Palatul Camerei Deputaţilor, Biserica Patriarhiei, Palatul Patriarhiei (în plan îndepărtat în spatele bisericii)

43. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost dezvelită în data de 20 martie 2004. Statuia, inaugurată la 184 de ani de la naşterea domnitorului român, a fost sculptată de Paul Vasilescu. Aici este locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României. Oficialităţile române au privit amplasarea statuii în Bucureşti ca pe o reparare morală şi istorică, întrucât capitala României nu avea nicio statuie a primului domnitor al României moderne. aici fiind locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României.