Potential turistic al orasului Tg Jiu-Gorj

1. Potential turistic al orasului Tg Jiu-Gorj

2. Municipiul Târgu Jiu este situat in sudul Romaniei, in Depresiunea Târgu Jiu - Campu Mare, pe cursul raului Jiu, la 210 m altitudine,la intersectia paralelei 45° latitudine nordica cu meridianul de 23° longitudine estica. Tg-Jiu se afla pe aceeasi paralela cu orasele Torino din Italia, Bordeaux din Franta, Mineapolis din Statele Unite ale Americii. Este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Tg-Jiu - Campu Mare, una din cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare, intre Subcarpatii Gorjului in nord si Dealul Bran, in sud, la confluenta Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se intinde pe o lungime de 13 km. de la nord la sud si 10 km. de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului. Ocupa o pozitie centrala in cadrul Judetului Gorj si se invecineaza la nord cu comunele: Stanesti, Turcinesti si cu orasul Bumbesti-Jiu; la est cu comunele: Balanesti si Scoarta; la sud cu comunele: Danesti si Dragutesti, iar la vest cu localitatile: Balesti si Lelesti. Declarat municipiu in 1968, in prezent are aproximativ 98000 locuitori, 8 localitati in subordine administrativa (Bârseşti, Drăgoeni, Iezureni, Polata, Preajba Mare, Romaneşti, Slobozia, Ursaţi) si este resedinta judetului Gorj.

3. Prima mentionare a localitatii dateaza din 1406 intr-un act al domnului Mircea Cel Batran sub numele de Jiul, insa se pare ca asezarea exista inca din perioada daco-romana. Mai tarziu in 1429 intr-un hrisov al domnului Dan II localitatea apare sub numele de Târgu Jiului. Asezarea se dezvolta in perioada respectiva primind statutul de oras in 1597. Ulterior devine cel mai important targ din zona Subcarpatilor Getici fiind locul unde veneau cei mai vestiti negustori pentru a-si vinde bunurile. • Repere importante in istoria orasului Târgu Jiu sunt luptele intre boieri condusi de Staico Bengescu si trupele lui Nicolae Mavrocordat (primul domn fanariot) respectiv cedarea intregii zone imperiului austro-ungar de catre Imperiul Otoman prin tratatul de la Passarowitz. Orasul este prins frecvent in luptele dintre cele doua imperii astfel incat in 1739 si 1788 a suferit pagube importante cu ocazia unor astfel de inclestari. • Orasul Târgu Jiu incepe sa se dezvolte in secolul 19 cand cunoaste o perioada de liniste, odata cu inceperea primului razboi mondial insa aceasta liniste este spulberata si localitatea si imprejurimile devin teatrul de lupta al armatei romane si al fortelor austro-ungare. In aceste lupte moare generalul Ion Dragalina (comandant al armatei romane) si se remarca prin vitejie Ecaterina Teodoroiu care a primit si supranumele de Eroina de la Jiu. • In prezent orasul Târgu Jiu este un important centru economic si cultural ce si-a inscris definitiv numele in patrimoniul cultural al Romaniei prin lucrarile lui Constantin Brancusi care sunt adevarate simboluri ale orasului de pe Jiu.

4. Printre obiectivele turistice ale municipiului se află • Monumente şi ansambluri de factură religioasă • Case memoriale • Instituţii de învăţămînt şi ale administraţiei publice • Monumente şi ansambluri de artă plastică ridicate în memoria unor personalităţi care punctează momente sau evenimente însemnate din istoria municipiului • Muzeu de istorie,muzeu de artă,muzeul arhitecturii gorjene • Activităţi culturale devenite tradiţionale

5. Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel • ● Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel este cea mai frumoasă biserică din oraşul Târgu – Jiu. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, avea să fie reconstruită între anii 1927 – 1938 şi inaugurată o dată cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937;            ● Biserica Sfântul Nicolae  şi Sfântul Andrei, din Târgu – Jiu, (strada 11 Iunie nr. 48) a fost începută pe locul unei alte biserici, pe la anul 1795 de către protopopul Andrei Schevofilax cu soţia sa Maria, Stanca Crăsnaru, soţia slugerului Gheorghe Crăsnaru, Pitarul Grigorie Crăsnaru şi alţii;Decoratia exterioara se compune din ocnite rotunde sus şi dreptunghiulare jos,turn patrat,picturiBiserica catedrala (domnească) sau a negustorilor,(Biserica Mihail şi Gavril) înălţată in 1748-1764 în apropierea unei alte biserici.E ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu şi Radu Cupeţu.Planul este în formă de cruce.La începutul sec. 18 funcţiona pe lîngă biserică,în chilii,o şcoala în slavonă si greacă întreţinută din venituri provenite de la bîlciuri Tg. Cărbuneşti şi Tg.Jiu            ● Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din cartierul Vădeni, municipiul Târgu – Jiu, a fost ridicată între anii 1694 şi 1695 de marele Ban Cornea Brăiloiu şi zugrăvită de fiul său Dositei, monah, în 1732 – 1733, când s-a executat şi montat pisania;A fost conceputa ca o fortareata,impresioneaza prin masivoitate şi bogatia picturii din interior.Are forma dreptunghiulara,prezinta un pridvor cu arcade in arc frînt şi stîlpi de zid Biserica catedrala (domnească

6. Case memoriale sec.18 Casa Grigore Iunian Casa Catană Casa Gănescu Casa Moangă Casa Ecaterina Teodoroiu Casa Iosif Keber

7. Prefectura Primăria Teatrul Elvira Godeanu Lic.Tudor Vladimirescu

8. Un loc aparte în istoria şi cultura judeţului îl ocupă Monumentele de artă cu valoare memorială, dintre care cele mai semnificative sunt:             ● Cişmeaua (Fântâna) Sâmboteanu, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea de către clucerul Ianache Sâmboteanu, fost ispravnic al judeţului Gorj;             ● Monumentul lui Constantin Brâncuşi realizat în anul 1976 de sculptorul Ion Irimescu cu ocazia sărbătoririi centenarului marelui sculptor, în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor;             ● Bustul lui Alexandru Ştefulescu, operă a sculptorului Vasile Blendea, inaugurată în 1937. Alexandru Ştefulescu (1854-1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat, a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului aducând totodată o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj – în faţa şcolii generale nr.4 din municipiul Târgu-Jiu;             ● Bustul generalului Gheorghe Magheru, - Str. General Magheru – colţ cu str. Eroilor – model de dăruire în lupta pentru libertatea şi prosperitatea ţării. Boier cu rang de demnitar, Gh. Magheru şi-a ales calea armelor, devenind şeful pandurilor olteni. A fost realizat în 1972 de Vasile Năstăsescu;             ● Monumentul Ecaterina Teodoroiu – Piaţa Victoriei, în faţa sediului Prefecturii şi a Bisericii Sfinţii Voievozi; Realizat din piatra in 1933 de catre Milita Petrascu in cinstea Ecaterinei Teodoroiu numita si Eroina de la Jiu care si-a jertfit viata pentru apararea tarii, pe frontul din Moldova si cea care a luat parte si la luptele de la Targu Jiu, in primul razboi mondial. ● Statuia lui Tudor Vladimirescu – la întretăierea străzilor Unirii cu strada Geneva şi bulevardul Republicii, în părculeţul cu acelaşi nume, operă a sculptorului gorjean Constantin Bălăcescu, statuia a fost ridicată în anul 1898 din iniţiativa unui grup de studenţi de pe meleagurile judeţului, condus de istoricul Grigore Tocilescu. Locul unde este situată statuia semnifică momentul adunării vitejilor panduri, în ianuarie 1821; Monumentul Ecaterina Teodoroiu C-tin Brâncuşi Statuia lui Tudor

9. Înfiintat în anul 1984, Muzeul de Artã târgujian functioeazã, în noul sediu aflat în Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale marelui Constantin Brîncusi. Aceastã institutie oferã considerabile posibilitãti de regãsire a esentelor si valorilor perene ale artei noastre. Aici ne putem reculege, într-o liniste desãvârsitã a cãror vechime si valoare artisticã este considerabilã. Într-una din sãlile muzeului ne putem întâlni cu spiritul artistic academist al secolului trecut, prin portretele realizate de doi mari artisti gorjeni - IOSIF KEBER (picturã de sevalet, picturã religioasã) si VASILE BLENEA (sculpturã, picturã). O serie de pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic românesc, GHEORGHE PETRASCU, HENRI CATARGI, AUREL JIQUIDI, SCHWEITZER CUMPÃNA, MARGARETA STERIAN, ALEXANDRU CIUCURENCU, sunt si ei prezenti, prin operele lor, în muzeu.Din aceeasi generatie face parte si RODICA POPESCU, din lucrãrile cãreia muzeul dispune de o substantialã donatie. Fac parte din patrimoniul muzeului si lucrãrile ceva mai tinerilor VASILE TOLAN, SORIN DUMITRESCU, SEMPRONIU ICLOZAN sau TITU DRÃGUTESCU. Din actuala generatie de artisti gorjeni, în prezenta expunere se aflã si câteva remarcabile lucrãri în sticla ale binecunoscutilor de acum VALER NEAG si MIHAI TOPESCU. Muzeul târgujian de artã oferã însã vizitatorului si alte surprize si îi dãruieste ceva infinit mai important si anume posibilitatea regãsirii prin artã. Muzeul de Artã Rodica Popescu cu a ei creatie "Compozitie" Constantin Lucaci cu a lui creatie "Compozitie" Corneliu Baba cu a lui creatie "Portret de fatã" Misu Pop cu a lui creatie "Autoportret"

10. Muzeul judetean Gorj "Alexandru Stefulescu" a fost înfiintat la 16 iulie 1894, are un patrimoniu de peste 20.000 de obiecte a caror tipologie diversificata surprinde istoria judetului Gorj de-a lungul secolelor, din erele preistorice pîna în prezent, atestînd fapte, evenimente, figuri de personalitati care dau continut memoriei istoriei locale.

11. Lui Brancusi i s-a cerut sa ridice un monument al eroilor romani cazuti in primul razboi mondial. Aici, artistul a codificat in ansamblul sculptural, eternitatea intregului sau popor. Din punct de vedere etnologic, monumentele de la Targu-Jiu sunt reprezentarea cosmica a vietii umane, pornind de la nastere, simbolizata de Masa Tacerii si incheind cu trecerea in nefiinta simbolizata de Coloana Infinitului (o stilizare a stalpilor funerali din sud-estul Romaniei). Distanta dintre ele, care reprezinta timpul vietii umane este intrerupt de Poarta Tacerii, simbolul casatoriei si inceperii unui nou ciclu al vietii. In jurul Mesei Tacerii, Brancusi a dispus 12 scaune simbolice la distanta egala unul de altul. Numele de "scaune" de fapt ascunde o realitate sacra: clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, masoara trecerea timpului. De la masa destinului, plasata de Brancusi pe malul raului, care nu se intoarce niciodata (folclor), timpul dat vietii umane decurge de la Est la Vest, marcat de diferite praguri, si apoi, de la Pamant la Cer, timpul etern, ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fara Sfarsit este o analiza etnologica propusa de Ion Ghinoiu. Concentrandu-se asupra formei pure, Brancusi a eliberat sculptura din pictorialismul secolului 19 si a pregatit drumul pentru sculpturile abstracte ale secolului 20., Sculptura lui Brancusi si ideile sale despre arta continua sa provoace si sa inspire artistii contemporani. A murit la Paris in data de 16 Martie 1957.

12.   De largă audienţă se bucură activităţile culturale devenite tradiţionale: • Decada culturii scrise (la Târgu-Jiu şi în judeţ în 19-25 martie; • Festivalul „Al. C. Calotescu Neicu” (Târgu-Jiu şi Turceni în zilele de sâmbătă şi duminică de la sfârşitul lunii aprilie); • Salonul de primăvară al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, 1-30 aprilie); • Festivalul de poezie „T. Arghezi” (Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti la sfârşitul lunii mai); • 1-31august-Tabăra internaţională de sculptură „Constantin Brincuşi” , Tg.Jiu • 10-12 august_Festival Naţional de muzică Folk”Poarta Sărutului” -Tg.Jiu • Festivalul de film „Imagini document” (Târgu-Jiu şi în judeţ, în partea a doua a lunii septembrie)(Gorjfest –Salon si tabără de fotografie artistică şi film documentar) • 25 sptmbrie-5 octombrie-Festival Internaţional de teatru-Tg.Jiu • Festivalul naţional de umor „Ion Cănăvoiu” (Târgu-Jiu şi în judeţ, în săptămâna a doua din lună octombrie);            • Salonul de toamnă al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, în luna noiembrie); • „Brâncuşiana” - program complex de valorificare a creaţiei brâncuşiene (Târgu-Jiu, noiembrie) • Sărbătorile iernii. Colinde. (Târgu-Jiu, cu ocazia sărbătorilor de iarnă). • La acestea se adaugă stagiunile de spectacole ale Teatrului „Elvira Godeanu”, Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Societăţii muzicale „Lyra Gorjului”.

13. Municipiul Tg Jiu are o capacitate de cazare în hoteluri de 600 locuri,săli de conferinţe şi agrement,adăpostite de Complexul hotelier Gorjul,Hotel Parc, Sport, Energeticianul,Anna ,Laguna, Europa ,Casa Tineretului,Brâncuşi,Centru de agrement pt.tineret Hotel Gorj Hotel Brâncuşi

14. Analiza S.W.O.T a potenţialului turistic din Tg Jiu Puncte tari • Existenţa operelor marelui sculptor Constantin Brâncuşi • .Existenţa unui traseu de motocros ce necesită reamenajarea, traseu ce poate fi introdus în circuitul competiţiilor naţionale • Aşezarea geografică ce permite legătura directă cu nordul ţării prin defileul Jiului şi cu localităţile situate pe partea de sud a Carpaţilor Meridionali • Distanţele reduse şi accesibilitatea maximă către obiective turistice din judeţul Gorj • Capacitatea de cazare, alimentaţie publică şi alte spaţii anexe necesare unei circulaţii turistice diversificate • Existenţa municipiului la intersecţia Drumului European E79 cu Drumul Naţional DN 67 şi trecerea râului Jiu prin mijlocul municipiului • Existenţa unor Agenţii de Turism

15. Puncte slabe • Lipsa unor programe de promovare a potenţialului turistic • Înexistenţa unor terenuri de tenis performante având în vedere potenţialul uman existent • Nevalorificarea potenţialului turistic al lacurilor de acumulare • Lipsa unor programe de promovare a potenţialului turistic • Inexistenţa unor pachete de servicii turistice • Slaba legătură cu organismele acreditate la nivel naţional în vederea unei mai bune colaborări pentru valorificarea turistică a zonei.

16. Excursii cu plecare din Tg jiu • Tg-Jiu – Cheile Sohodolului – Hobiţa ( Casa memorială Constantin Brâncuşi) – Tismana (Mănăstirea Tismana, Schitul Cioclovina, Hidrocentrala subterană, păstrăvăria). • Tg-Jiu- staţiunea Săcelu – Novaci- Rânca – Baia de Fier (Peştera Muierii) – Polovragi (peştera şi mănăstirea). • Tg-Jiu – Curtişoara (Muzeul etnografic în aer liber) – Bumbeşti Jiu – Lainici (mănăstirea)- Defileul Jiului – Petroşani ( Muzeul mineritului) – Cabana Rusu.

17. Autor-prof.Dumitrescu AuroraColegiul Comercial Virgil MadgearuTg Jiu • Bibligrafie internet