drosera rotundifolia roua cerului egreta eptesicus serotinus liliacul cu aripi late n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Drosera rotundifolia(roua cerului) Egreta Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late) PowerPoint Presentation
Download Presentation
Drosera rotundifolia(roua cerului) Egreta Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late)

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 5

Drosera rotundifolia(roua cerului) Egreta Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late) - PowerPoint PPT Presentation


  • 232 Views
  • Uploaded on

Drosera rotundifolia(roua cerului) Egreta Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late). Constantin Andrei Clasa a-VIII-a. Drosera rotundifolia(roua cerului).

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Drosera rotundifolia(roua cerului) Egreta Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late)' - dot


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
drosera rotundifolia roua cerului egreta eptesicus serotinus liliacul cu aripi late
Drosera rotundifolia(roua cerului)EgretaEptesicus serotinus(liliacul cu aripi late)
  • Constantin Andrei
  • Clasa a-VIII-a
drosera rotundifolia roua cerului
Drosera rotundifolia(roua cerului)

Una dintre principalele atracţii pentru turiştii care vin, în aceste zile, în rezervaţia floristică Tinovul Mohoş, din judeţul Harghita, este o plantă carnivoră, denumită „Roua Cerului”, care a început deja să înflorească, informează Agerpres.

Planta se hrăneşte cu insecte chiar şi de 15 sau 20 de ori mai mari decât ea, acestea fiind ademenite cu nişte tentaculele acoperite cu picături de sevă otrăvitoare.

Din momentul în care sunt prinse în capcană, insectele sunt descompuse de o substanţă foarte puternică. Specialiştii spun că planta are un „apetit” deosebit, ea devorând aproximativ 50 insecte pe an. Pe lângă „Roua Cerului”, rezervaţia floristică din Tinovul Mohoş mai adăposteşte şi alte plante spectaculoase.

Una dintre ele, „Rozmarinul de turbă”, este mai toxică decât mătrăguna. De asemenea, în spectaculoasa rezervaţie harghiteană mai pot fi întâlniţi şi pinii pitici, care seamănă cu bonsaii japonezi

egreta
Egreta
  • Mod de viata:Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare și cioc lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă de „S”. Acest lucru este ușurat de vertebra șasea cervicală, care este mai lungă.
  • Păsările din această familie prezintă un dimorfism sexual destul de accentuat, masculii fiind mai mari ca femelele. Culoarea penajului păsărilor este diferită, de la alb, cenușiu până la negru. Zborul lor este caracterizat prin planare cu bătăi rare din aripi. Păsările se hrănesc în special cu animale mici acvatice, pești, amfibii, crustacei, moluște, reptile, păsări,rozătoare mici, insecte, ele consumând pe zi hrană în greutate de 330 - 550 g.
  • Raspandire:Păsările sunt răspândite pe toate continentele cu excepția regiunilor arctice și al unor insule din Oceania. După numărul de specii, 24 trăiesc în Asia de Sud și Asia de Sud Est, 21 trăiesc în Africa, 20 în cele două Americi și 16 specii în Australia și Oceania. Egretele trăiesc de obicei în ținuturile joase din apropierea apelor în regiuni de baltă cu smârcuri sau însavane. În general sunt păsări sedentare, un număr mic de specii fiind păsări migratoare.
eptesicus serotinus liliacul cu aripi late
Eptesicus serotinus(liliacul cu aripi late)
  • Un liliac este un mamifer ce face parte din ordinul Chiroptera, având ca trăsătură caracteristică faptul că membrele anterioare s-au transformat în aripi. Acest lucru face ca liliecii să fie singurele mamifere din lume capabile să zboare pe distanţe mari.
  • Majoritatea liliecilor localizează obiectele din apropiere şi prada emiţând ultrasuneteşi apoi ascultând ecourl. Acest proces este denumit ecolocaţie. Deşi la majoritatea speciilor de liliac, ochii sunt mici şislab dezvoltaţi, oferind o slabă acuitate vizuală, este incorectă presupunerea că liliecii nu pot vedea. Vederea este utilizată ca un ajutor în navigaţie, în special pe distanţe mari, dincolo de raza de acţiune a ecolocaţiei.
  • Structura ce permite liliecilor să zboare este formată din membrele superioare şi membrana subţire, bogat vascularizată, denumită patagiu ce uneşte degetele şi corpul. Falangele liiecilor sunt mult mai flexibile decât cele ale altor mamifere. Unul din motivele pentru care se întâmplă acest lucru este lipsa calciului şi a altor minerale din cartilagiul ce formează degetele, crescându-le capacitatea de îndoire fără a se rupe. Secţiunea transversală a falangelor este aplatizată, spre deosebire de secţiunea circulară a falangelor dintr-un deget uman, crescând-ui în plus flexibilitatea. Pentru că aripile liliecilor sunt mai subţiri decât cele ale păsărilor, aceştia pot realiza manevre mai precise şi mai rapide decât păsările.
  • La nivel mondial există aproximativ 1100 specii de lilieci, reprezentând aproximativ 20% din speciile de mamifere. Aproximativ 70% din lilieci sunt insectivori, iar în rest majoritatea fiind fructivori, existând şi câteva specii carnivore.
bibliografie
Bibliografie
  • Liliacul: http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/liliac.html
  • Egreta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Egret%C4%83
  • Roua cerului: http://supravietuitor.wordpress.com/2009/06/25/planta-carnivora-%E2%80%9Eroua-cerului%E2%80%9Ddrosera-rotundifolia/