1 / 13

TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

Pinghireac Bogdan. TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA. Minoritatea  romă din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Rromii.

derora
Download Presentation

TRADITIi ALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PinghireacBogdan TRADITIiALE MINORITILOR NATIONALE DIN ROMANIA

  2. Minoritatea romă din Româniaconstituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Rromii

  3. O meserie larg raspandita in evul mediu in randul romilor era fieraria. Romii fierari fabricau toata gama de produse din fier necesare intr-o gospodarie taraneasca sau la o curte boiereasca, cum ar fi, spre exemplu, unelte pentru agricultori, arme si armuri, cutite, ace, foarfeci, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente si unelte.

  4. În Germania, oamenii îşi decorează tufele sau crengile aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agăţate ca nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină, cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”. Nemtii

  5. Vinerea Mare este o zi a liniştii şi în care nu se lucrează, tot o zi liberă fiind şi lunea, cea de-a doua zi de Paşti. În sâmbăta Paştelui, se aprind focuri mari, imediat după lăsarea serii. Duminică dimineaţă, copiii caută ouă vopsite şi dulciuri în grădină.

  6. Sârbii În Ajun de Crăciun seaprinde badnjakul, un trunchi de stejar tânăr, ce se tăia pe vremuri dinpădure.

  7. Ritualurile de Crăciun, în casă şi în biserică,au o simbolistică profundă, sunt semn al credinţei în Dumnezeu şi al amintiriidespre acea minunată noapte când au pălit stelele cele mari de deasupraPalestinei, acoperite fiind de una singură, mare, aşa cum nu s-a mai văzutpână atunci. De steaua care a pus într-o lumină nouă prorocirileVechiuluiTestament, deoarece a însemnat prorocita naştere a Mântuitorului, a unornoi vremuri, a Noului Testament şi a unei noi lumi.

  8. Maghiarii Dansuri populare si obiceiuri traditionale maghiare vor fi prezentate, vineri, la Cehu Silvaniei. Seara de dansuri populare pentru copii si adulti va debuta la Casa de Cultura Oraseneasca, la ora 17.Cu acest prilej, vor evolua membrii Ansamblului Folcloric "Follker" din Sfantu Gheorghe caremai mult

  9. Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. A doua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara. In schimbul urarilor sunt cinstiti - copiii cu oua rosii si dulciuri, iar barbatii cu bautura si prajituri.

  10. Sarbatoarea de "Pesach", a devenit o sarbatoare obligatorie , o sarbatoare de aducere aminte , a iesirii din Egipt , o sarbatoare de emancipare si de capatare a libertatii Evreii

  11. Ultimii evrei braileniisi amintesc cu nostalgie de Braila cosmopolita. In anii ’30, candBrailanumara 66.000 de suflete, in urbe traiau peste 11.000 de evrei.

  12. Prin Ţinutul Secuiesc se înţelege vechile scaune secuieşti din Transilvania: Covasna de azi, Harghita şi judeţul Mureş. Secuii

  13. Secuii, un grup etnografic de limbă maghiară, aşezat în judeţele Covasna, Harghita şi în câteva localităţi din judeţele Mureş şi Cluj, au un folclor aparte şi obiceiuri specifice şi în jurul sărbătorilor de Paşti.

More Related