I m pactul vibra ţiilor asupra sistemului musculo-scheletic

1. Impactul vibraţiilor asupra sistemului musculo-scheletic Ing. Silviu PLATON Ing. Dan NICULESCU Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii

2. 1. Vibrații. Factor de risc pentru securitate și sănătate • Vibrație sau oscilație – mișcarea unui sistem față de starea sa de referință; • Parametri caracteristici: • nivelul accelerației; • conținutul în frecvență (analiză spectrală); • locul de contact al organismului uman cu sursa de vibrații (vibrații globale, vibrații mână – braț); • durata de expunere;

3. Organismul uman este supus acţiunii vibraţiilor când: • maşinile cu care se deplasează vibrează împreună cu acesta; • omul se află în încăperi în care sunt în funcţiune maşini şi instalaţii; • asupra anumitor părţi ale corpului uman (mușchi, oase, articulații), acţionează nemijlocit vibraţiile produse de maşini vibratoare, diferite unelte pneumatice, etc.

4. Vibraţiile care acţionează asupra omului pot produce: • jenarea activităţii fizice şi intectuale - oboseală; • deteriorări mecanice – la niveluri ale accelerației rezultă fracturi, deteriorarea plamânilor, deteriorări cardiace; • fenomene subiective – lipsă de comfort, durere și stare de neliniște; • În general se consideră trei trepte de apreciere a efectelor vibraţiilor: pragul de percepere, de neplăcere şi de intoleranţă.

5. 2.Vibrații globale, vibrații mână-braț. Efecte asupra organismului uman • VIBRAȚII GLOBALE • Expunerea la vibraţii globale produce o distribuţie complexă a forţelor şi mişcărilor oscilatorii în corp; • Localizarea şi caracterul senzaţiilor pot varia mult în funcţie de frecvenţa vibraţiilor, de direcţia vibraţiilor, etc.; • Vibraţiile globale transmise întregului corp pot afecta: • acumularea de informaţii cu ajutorul simţurilor; • prelucrarea informaţiilor; • nivelurile de interes, stimulare sau oboseală; • acţiunile intenţionate.

6. Vederea - este mecanismul de percepţie afectat cu multă uşurinţă de acţiunea vibraţiilor, deoarece chiar şi mişcări mici ale unei imagini pe retina ochiului pot degrada acuitatea vizuală; • Percepţia orientării corpului şi stabilitatea poziţiei pot fi, de asemenea, afectate. • Pentru individul expus la acţiunea vibraţiilor în cadrul sistemelor de muncă locul de contact al corpului cu sursa de vibraţii prezintă o importanţă deosebită.

7. Direcţiile de acţionare ale vibraţiilor mecanice transmise întregului corp prin intermediul suprafeţei de sprijin

8. VIBRAȚII MÂNĂ – BRAȚ • Gravitatea efectelor biologice ale vibraţiilor transmise sistemului mână-braţ, în condiţiile de lucru, este influenţată de mai multi factori: • Timpulde expunere şi metoda de lucru; • Durata expunerii pe zi de lucru şi durata cumulativă pe zi de lucru; • Direcţia vibraţiei transmisă mâinii cât şi mărimea şi direcţia forţelor aplicate de operator prin mâinile sale, uneltei şi corpului în timpul expunerii (adică, unghiurile articulaţiilor degetelor, mâinii, pumnului, cotului şi umărului);

9. Suprafaţa şi partea mâinilor/braţelor expuse la vibraţii; • Tipul şi starea mecanismelor vibratoare, ale uneltelor manuale sau ale piesei prelucrate; • Metoda de lucru şi calificarea operatorului - factori de care trebuie să se ţină cont; • Factori din mediul de muncă - microclimatul, zgomotul şi agenţii chimici; • Sindromul Raynaud - Este asociat deobicei cu acţiunea vibraţiilor asupra sistemului mână-braţ, dar este implicat şi în alte boli generale sau profesionale.

10. 2.1 Efectele acţiunii vibraţiilor transmise sistemului musculo-scheletic • Vătămările provocate prin vibraţiile mecanice asupra sistemului musculo-scheletic - reprezintă una din cele mai vechi boli profesionale care necesită tratament chirurgical; • Pot fi provocate la lucrul cu uneltele care vibrează, vibraţiile acţionând asupra extremităţilor; • Consecinţele acţiunii vibraţiilor apar în muşchi, articulaţii şi oase, care sunt participante “activ” în realizarea apăsării uneltelor şi la “recepţionarea” vibraţiilor;

11. În cazul unor persoanesuntsemnalate afecţiuni la cot, articulaţia pumnului şi a umărului, corespunzând imaginii clinice ale unei artroze deformante care trebuie considerată ca fiind amplificată şi prematură faţă de evoluţia normală în vârstă.; • Cea mai solicitată este articulaţia humero-cubitală, după care urmează articulaţia pumnului şi articulaţia scapulo-umerală.

12. Tulburările circulatorii - una dintre primele probleme care trebuie abordată când se vorbeşte de influenţe dăunătoare, ca urmare a activităţilor efectuate cu ajutorul uneltelor vibratoare; • Tulburările circulatorii se manifestă prin apariţia unor crize de spasme vasculare în degete, urmate imediat de cianozarea pielii sau de tumefacţie. • Tulburările circulatorii apar, independent de faptul că persoana expusă la vibraţii lucrează într-un microclimat cald sau rece.

13. 3. Cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații. • HG 1876-2005 • 3.1 Valori limită de expunere şi valori de expunere de la care se declanşează acţiunea; • 3.1.1 Pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ - valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pentru o perioada de referinţă de 8 ore este de 5m/s2; - valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată, pentru o perioadă de referinţă de 8 ore este de 2,5m/s2;

14. 3.1.2 Pentru vibraţiile transmise întregului corp: - valoarea limită de expunere zilnică profesională calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 1,15 m/s2; - valoarea expunerii zilnice la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2;

15. Obligațiile angajatorului • Stabilirea și evaluarea riscurilor – angajatorul trebuie să evalueze și dacă este necesar să măsoare riscurile ce decurg din expunerea la vibrații; • Evitarea sau reducerea expunerii – riscurile ce decurg din expunerea la vibrații trebuie eliminate la sursă sau reduse la minimum; • Informarea și formarea lucrătorilor; • Consultarea și participarea lucrătorilor; • Supravegherea sănătății; • HG 1876 a preluat Directiva 44\2003 a UE.

16. 4. Metode de măsurare și aparatură. • SR ISO 2631/1:1997 – pentru determinarea vibraţiilor globale; - evaluarea nivelului de expunere la vibraţii se bazează pe calcularea expunerii zilnice exprimată ca acceleraţie continuă echivalentă pentru o perioadă de referinţă de 8 ore calculată ca cea mai ridicată valoare (rms), a acceleraţiilor ponderate în frecvenţă, determinate pe cele 3 axe ortogonale, pentru un lucrător aşezat sau în picioare;

17. SR ISO 5349:1995 – pentrudeterminareavibraţiilormână-braţ; • - evaluarea nivelului de expunere la vibraţii transmise pe sistemul mână-braţ, se bazează pe calcularea valorii expunerii zilnice pentru o perioadă de referinţă de 8 ore exprimată ca rădăcină medie pătratică (rms) (valoare totală) a valorilor acceleraţiei ponderate în frecvenţă determinate pe axele ortogonale z, x, y; Obs. - în cazul echipamentelor ce trebuie ţinute cu ambele mâini, măsurările trebuie efectuate pentru fiecare mână. Expunerea va fi determinată în raport cu valoarea cea mai mare dintre cele două;

18. Figura 4.1 – Exemple de poziţii de măsurare practice pentru anumite unelte utilizate în mod curent

19. SR EN ISO 8041-2006 - Diagrama funcţională a unui aparat sau a unul sistem de măsurare a vibraţiilor Legendă 1 traductor 8 ponderare în frecvenţă (inclusiv limitare de bandă) 2 sistem de montare 9 semnal de ieşire limitat în bandă 3 suprafaţă vibrantă 10 semnal de ieşire ponderat în frecvenţă 4 cablu 11 ponderare în timp 5 semnal electric de intrare 12 prelucrare suplimentară 6 condiţionare semnal 13 afişare 7 limitare de bandă

28. Șantierul Naval AKER YARDS TULCEA

29. splaton@protectiamuncii.ro; silviuplaton@yahoo.comwww.inpm.ro