1 / 36

Viziune de ansamblu asupra nevrozelor de transfer S. Freud (1915)

Viziune de ansamblu asupra nevrozelor de transfer S. Freud (1915). Daniel Paladiciuc. Prescur tări , cuvinte cheie, comparație sistematică a factorilor eficienți în cele 3 nevroze de transfer isteria de angoasă, isteria de conversie și nevroza obsesională. r efularea c ontrainvestirea

chiku
Download Presentation

Viziune de ansamblu asupra nevrozelor de transfer S. Freud (1915)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Viziune de ansamblu asupra nevrozelor de transfer S. Freud (1915) Daniel Paladiciuc

  2. Prescurtări, cuvinte cheie, comparație sistematică a factorilor eficienți în cele 3 nevroze de transfer isteria de angoasă, isteria de conversie și nevroza obsesională. • refularea • contrainvestirea • formațiunea substitutivă și formarea de simptom, • relația cu funcția sexual, • regresia, • predispoziția.

  3. Refularea • Refularea are loc la toate cele trei, la granița sistemului Icș (incoștient) și Pcș (preconștient) și constă în retragerea sau refuzul investirii Pcș. Refularea este asigurată prin felul contrainvestirii, la nevroza obsesională în stadii mai târzii, se deplasează la granița dintre Pcș și Cș. • Refularea – respingerea sau menținerea în inconștient a reprezentări legate de o pulsiune. • Contrainvestire – proces economic, ca suport pentru numeroase activități defensive ale Eu-lui. Investirea de către Eu a reprezentărilor, atitudinilor susceptibile se opun accederii la conștiință a reprezentărilor și dorințelor inconștiente.

  4. Succesul și omogenitatea sunt legate între ele în măsura în care insuccesul forțează și alte strădanii • Succesul variază la cele 3 nevroze și în diferite stadii în parte ale acestora. Succesul este mai mic la isteria de angoasă și se limitează la faptul că nu se realizează un reprezentant Pcș. • La formarea fobiei își atinge scopul, în inhibarea afectului neplăcerii, printr-o mare renunțare, încercare pronunțată de fugă. • Intenția refulării este întotdeauna evitarea neplăcerii. • La nevroza obsesională succesul este mai întâi unul deplin, dar nu permanent. Proces mai puțin omogen. Se continuă după prima fază reușită cu formarea reprezentării obsesionale, lupta împotriva reprezentării. Se mulțumește cu înlocuire reprezentantului, mai târziu produce renunțări și limitări corespunzătoare fobiei. • Succesul isteriei de conversie este de la început unul deplin , dar plătit printr-o puternică formațiune substitutivă.

  5. Contrainvestirea • La isteria de angoasă ea lipsește de la început, pură încercare de fugă, se aruncă pe reprezentarea substitutivă pentru a asigura înfrânarea eliberării de neplăcere, ca vigilența, atenția. • Reprezintă cota parte a (investirii) Pcș, deci risipa de energie pe care o face nevroza. • La nevroza obsesională, în care este vorba de la început de apărarea față de o pulsiune ambivalentă, ea furnizează prima refulare reușită, realizează apoi formațiunea reacțională datorată ambivalenței, redă în faza terțiară atenția, care evidențiază reprezentarea obsesională. • La isteria de conversie caracterul fericit facilitat prin aceea că de la bun început contrainvestirea caută întâlnirea cu investirea pulsională și se unește cu ea în compromis, dă peste o determinare selectivă la reprezentant.

  6. Formațiunea substitutivă și formarea de simptom • Corespunde nereușitei refulării . Substitut = simptom • La isteria de angoasă , formațiunea substitutivă îi face posibilă refulatului prima întoarcere. • La nevroza obsesională se separă clar (formațiunea substitutivă de formarea de simptom), prin aceea că prima formațiune substitutivă este furnizată de factorul refulant prin contrainvestire și nu este socotită printre simptome. • Formarea de simptom coincide întotdeauna cu întoarcerea refulatului și se produce cu ajutorul regresiei și al fixațiilor predispozante. • O lege generală spune că regresia merge înapoi până la fixație și din direcția ei se impune întoarcerea refulatului.

  7. Relația cu funcția sexuală • Mișcarea pulsională refulată este mereu una libidinală, ținând de viața sexuală, în timp ce refularea pornește de la Eu din diferite motive, care se pot rezuma ca neputință sau nevoință. (Nevoința - incompatibilitatea cu idealurile Eului sau prejudicierea temută, neputința corespunde unei vătămări. • Doi factori: în primul rând pare adesea că refularea ar fi stimulată de conflictul a două mișcări, ambele fiind libidinale.

  8. Relația cu funcția sexuală • Una este conform Eului și că poate chema în conflict ajutorul refulării ce pleacă de la Eu. • În al doilea rând printre tendințele refulate se întâlnesc atât tendințe libidinale cât și tendințe ale Eului. • În dezvoltarea progresivă a nevrozei mișcarea libidinală refulată încearcă să răzbată pe cale ocolită printr-o tendință a Eului, care i-a împrumutat o componentă, îi transmite energie și acum smulge această tendință a Eului cu ea în refulare în cantitate mare.

  9. Relația cu funcția sexuală • La isterie și nevroza obsesională evident că refularea se îndreaptă împotriva funcției sexuale în forma definitivă, în care ea reprezintă exigența reproducerii. • Cu funcția sexuală refularea nu are altă relație decât că se apără cu regresia sau alte destine ale pulsiunilor. • La isteria de angoasă relația cu funcția sexuală este mai neclară . Pare că isteria de angoasă cuprinde acele cazuri în care pretenția pulsiunilor sexuale este apreciată ca prea mare, ca primejdie.

  10. Regresia • Orice isterie de angoasă regresează clar la una infantilă. • La isteria de conversie este o puternică regresie a Eului, întoarcerea la faza fără separare între Pcș și Icș, deci fără limbă și cenzură. • Regresia servește însă formării de simptom și întoarcerii refulatului. • Mișcarea pulsională, care nu este acceptată de Eul actual, revine la unul mai timpuriu, se ajunge virtual la un fel de regresia a libidoului.

  11. Regresia • La nevroza obsesională, regresia este o regresie libidinală, nu servește întoarcerii (refulatului), ci refulării și este înlesnită printr-o puternică fixație constituțională sau o formare incompletă. • Primul pas este o apărare față de regresie.

  12. Predispoziția • În spatele regresiei se ascund problemele ale fixației și predispoziției. • Regresia ajunge până într-un loc al fixației, fie în dezvoltarea Eului, fie în a libidoului și aceasta reprezintă predispoziția.(predispoziția reprezintă inhibiții de dezvoltare). • Fixația se produce prin faza dezvoltării, care era prea puternic marcată sau a durat prea mult, pentru a trece pe de-a-ntregul la următoarea. • Trebuie de admis că la nevroza obsesională factorul constituțional este mult mai cunoscut, decât ar fi cunoscut factorul accidental la isteria de conversie.

  13. Predispoziția • În cazul factorului constituțional al fixației, achiziția nu este înlăturată, ea doar se deplasează, într-un trecut și mai îndepărtat, încât putem afirma că predispozițiile moștenite sunt resturi ale achizițiilor străbunilor. • Nu putem găsi nici o contradicție dacă individul adaugă la predispoziția sa moștenită pe baza trăirilor timpurii noi predispoziții din propria trăire.

  14. Tendințelor sexuale ale omului putem să le atribuim o altă dezvoltare decât tendințele Eului (pulsiuni sexuale\pulsiuni ale Eului sau pulsiuni de viață\ pulsiuni de moarte) . • Tendințe sexuale pot fi satisfăcute o bună bucată de timp autoerotic, în timp ce tendințele Eului depind de la început de obiect și astfel de realitate. • Se creează impresia că istoria evoluției libidoului repetă un segment mult mai vechi al dezvoltării decât cea a Eului, prima poate să repete relații ale speciei vertebratelor, în timp ce cea din urmă este dependentă de istoria speciei umane.

  15. Rânduirea nevrozelor după momentul apariției lor în viața individului. • Isteria de angoasă este cea mai timpurie, fiind urmată de isteria de conversie(de pe la 4 ani) , ceva mai târziu apare nevroza obsesională (prepubertar 9-10 ani). • Nevrozele narcisice lipsesc în copilărie. • Demenția praecox este clasic o boală a pubertății, paranoia se apropie de anii maturității, iar mania și melancolia tot în această perioadă. • Cu cât nevroza apare mai târziu cu atât trebuie să regreseze la o fază libidinală mai timpurie. • Isteria de conversie se îndreaptă împotriva primatului organelor genitale, nevroza obsesională împotriva etapei preliminare sadice, toate cele trei nevroze de transfer împotriva dezvoltării preliminarii împlinite.

  16. Nevrozele narcisice merg înapoi până la faze dinaintea găsirii de obiect, demenția praecox regresează până la autoerotism, paranoia până la alegerea de obiect homosexual narcisică, iar la baza melancoliei se află identificarea narcisică cu obiectul. • Este cunoscut că o dată cu înaintarea în vârstă isteria sau nevroza obsesională se poate transforma în demență, dar invers nu se întâmplă niciodată.

  17. Se poate vorbi de o serie filogenetică care merge în aceeași direcție cu seria temporală a nevrozelor. • Ferenczi a formulat ideea precum că dezvoltarea omului primitiv s-a desfășurat sub influența destinelor geologice terestre și că mai ales perioada lipsurilor (neajunsurilor) erelor glaciare i-a adus stimulentul spre dezvoltarea civilizației.

  18. În cele 3 predispoziții la isteria de angoasă, isteria de conversie și nevroza obsesională sunt regresiei la faze pe care odinioară întreaga specie umană trebuie să le parcurgă de la început până la sfârșitul epocilor glaciare. • Nevroza este mai mult decât ceea ce aduce regresia cu sine, ea este și ”expresia împotrivirii față de această regresie” și un compromis între vechiul din epoca primitivă și pretenția noului din epoca civilizației. • Nevroza trebuie în măsura în care refulatul a avut câștig de cauză în ea, să readucă imaginea primitivă.

  19. Sub influența lipsurilor pe care le-a impus epoca glaciară omenirea a devenit în general anxioasă. Lumea până atunci prietenoasă, dăruind orice satisfacere, s-a preschimbat într-o învălmășeală de pericole amenințătoare. La început libidoul sexual nu și-a pierdut obiectele, dar se poate imagina că Eul amenințat în existența sa a făcut abstracție de investirea obiectală, a menținut libidoul în Eu și a transformat în angoasă ceea ce a fost mai înainte ”libido obiectal”.

  20. În angoasa infantilă vedem cum copilul transformă libidoul obiectal, în cazul nesatisfacerii, în angoasă, în fața a ceea ce este străin. • Considerațiile filogenetice ne fac să presupunem că o parte dintre copii aduc cu ei temerea de la începutul erei glaciare și sunt acum îndemnați de ea să trateze libidoul nesatisfăcut ca pe un pericol din afară.

  21. 2. O dată cu avansarea epocilor dure a trebuit să se contureze în omul primitiv amenințat în existența sa, conflictul dintre autoconservare și plăcerea reproducerii, care găsesc expresia în cazurile tipice de isterie. • Mijloacele de hrană nu ajungeau să permită înmulțirea. • Așa că limitarea reproducerii a devenit o datorie socială. • Uciderea nou născuților a avut parte de rezistența dragostei mamelor narcisice.

  22. Satisfacerile perverse a favorizat o anumită regresie la faza înaintea primatului organelor genitale. • Această situație corespunde condițiilor isteriei de conversie. Conchidem că omul era încă fără grai când și-a impus interdicția reproducerii adică încă nu își edificase sistemul Pcș peste Icș. • La isteria de conversie în special femeia regresează sub influența interdicțiilor, care vor să excludă funcția genitală, în timp ce expresii puternice excitante impulsionează la activitatea genitală.

  23. 3. După ce bărbatul a învățat să facă economie cu libidoul și să înjosească activitatea sexuală prin regresie la o fază mai timpurie, punerea în acțiune a inteligenței a dobândit rolul principal. • El s-a dezvoltat sub semnul energiei, a formulat începuturile limbajului, care era ca o vrajă, ideile lui păreau atotputernice. • Este era concepției animiste despre lume și a tehnicii magice.

  24. Asigurând neajutoraților viața el și-a arogat dominația nelimitată asupra lor și a reprezentat două principii, că este invulnerabil și că nu i se poate contesta, că femeile îi sunt la dispoziție. • Rasa umană era divizată în hoarde disparate, care erau stăpânite de un bărbat brutal, puternic și înțelept, acesta fiind tatăl (primordial al hoardei oamenilor).

  25. Nevroza obsesională repetă caracteristicele acestei faze a omenirii, o parte în chip negativ. • Supraaccentuare gândirii, uriașa energie care revine în compulsie , atotputernicia gândurilor, tendința spre legi nestrămutate sunt trăsături neschimbate. • Dar împotriva impulsurilor brutale, care vor să înlocuiască viața amoroasă se ridică rezistența unor dezvoltări ulterioare, care paralizează energia de viață a individului și lasă să subziste ca o compulsie numai impulsurile deplasate spre ceva neînsemnat.

  26. Astfel acest om al civilizației se distruge din cauza cerințelor vieții amoroase în reîntoarcerea sa, așa cum însuși mărețul tip al tatălui primordial, devenit divinitate, s-a distrus din cauza relațiilor familiale pe care și le-a creat.

  27. 4. S-a pus de acord tipurile nevrotice de regresie cu etapele filogeniei omenirii prevăzute de Ferenczi. • Predispoziția a fost dobândită de o a doua generație, a cărei dezvoltare duce la o nouă fază a civilizației omenești. • A doua generație începe cu fii pe care tatăl îi stânjenește, pe care îi alungă la vârsta pubertății sau el le răpește bărbăția, rămânând ca niște ajutoare. • Efectul castrării ni-l închipuim ca pe o stingere a libidoului și o stagnare în dezvoltarea individuală.

  28. Această stare o repetă dementia preacox, care duce la renunțarea la orice obiect de iubire, la involuția oricărei sublimări și la întoarcerea la autoerotism. • Modificările verbale și furtunile halucinatorii, corespund unor încercări de vindecare, strădaniilor variate de a redobândi obiectul. • De unde le vin taților primordiali urmașii dacă ei se leapădă în acest mod de fii? • Atkinson a evidențiat că numai fii mai mari ar trebui să se teamă de tatăl lor, dar că mezinul datorită intervenției mamei, dar mai ales îmbătrânirii tatălui are șanse să devină succesorul tatălui.

  29. Fii amenințați sau sustras castrării prin fugă. • Această conviețuire trebuia să genereze sentimente sociale și putea fi edificată pe satisfacerea homosexuală. • Sentimentele sociale, sublimate din homosexualitate, au devenit proprietatea durabilă a omenirii și fundamentul oricărei societăți ulterioare.

  30. Această stare o readuce paranoia, care se apără împotriva reîntoarcerii. • La paranoia nelipsind alianțele tainice iar urmăritorul jucând un rol imens. • Paranoia încearcă să pareze homosexualitatea, care era baza organizării frățești și trebuie să-l alunge din societate pe cel afectat de ea și să distrugă sublimările sale sociale.

  31. 6. Mania-melancolia nu se poate determina perioada precisă a apariției, dar ea aparține vârstei mature. • Dacă ne amintim succesiunea depresie\dispoziție foarte bună ne amintim de succesiunea triumf și doliu, care este componenta sistematică a ceremoniilor religioase. • Doliu din cauza morții Domnului, bucurie la învierea lui, ceremonial care repetă comportamentul membrilor clanului de frați după ce l-au ucis pe tatăl primordial : triumf asupra morții și apoi doliu din cauza ei, căci doar îl cinstise cu toții ca model.

  32. Astfel acest eveniment, care a pus capăt hoardei primitive și a înlocuit-o cu organizarea frățească victorioasă ar da predispoziție stării de spirit pe care o cunoaștem ca o afecțiune narcisică alături de parafrenii. • Doliul pentru tatăl primordial rezultă din identificarea cu el și servește la mecanismul melancolic.

  33. În rezumat: dacă predispozițiile la cele 3 nevroze de transfer a fost dobândite în lupta cu restriștea glaciară, atunci fixațiile care stau la baza nevrozelor narcisice provin din năpăstuirea de către tată, care continuă rolul împotriva celei de a doua generație. • Așa cum prima luptă duce la etapa patriarhală, astfel cea de a doua duce la cea socială, dar din ambele rezultă fixații, care devine predispoziție pentru cele 2 tipuri de nevroză. • Astfel nevroza reprezintă o achiziție a civilizației.

  34. Adausul la lucrare este un răspuns la scrisoare lui Ferenczi. • Scrisoare începe: ”Numai analogia dintre dementa praecox și faza castrării nu-mi este clară, cei castrați doar nu pot să se reproducă…” • Răspunsul : a doua serie de predispoziții ale celei de a doua generații nu puteau fi dobândite decât de bărbați(fii) în timp ce demența, paranoia și melancolia sunt produse și de femei. Femeile au trăit în vremuri străvechi în condiții și mai diferite de astăzi. Este evident că fii castrați nu pot să se reproducă, nu-și pot perpetua predispoziția.

  35. Dar la fel de puțin poate căpăta influență și fii izgoniți, implicați în homosexualitate asupra genezei următoare. • Fiul mezin devine mai târziu tatăl, care nu este castrat, dar cunoaște soarta fraților mai mari și se teme să nu aibă parte și el de ea, fiu care trebuie să fi simțit tentația de a fugi și de a renunța la femei. • Astfel ar rămâne pe lângă bărbații nefertili un șir de alți bărbați care trăiesc pe propria piele destinul sexului bărbătesc și le pot moșteni ca predispoziții.

  36. Triumful asupra tatălui trebuie să fi fost fantasmat de-a lungul generațiilor înainte de a se reuși realizarea lui. • Extinderea asupra femeii a predispoziției produse de presiunea tatălui pare să prezinte chiar o greutate mai mare. Femeia poate să preia predispozițiile dobândite de bărbat și să le scoată la iveală în sine. • Nu s-a obținut cu aceste informații în fond nimic altceva decât că am sustras fantasmelor noastre de oameni de știință reproșului absurdității. • În general nu suntem la capătul ci la începutul înțelegerii acestui factor filogenetic.

More Related