“ Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare”

1. METODA PROIECTULUI Disciplina ISTORIE Clasele a VIII- a A şi C “Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare” PROF. DANIELA STĂNICĂ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 12TULCEA danastanica@gmail.com Wiki:http://danielastanica.pbworks.com blog: http://danielastanica.blogspot.com

2. Istoria politică a Ţărilor Române în sec. XIV-XVI se desfăşoară într-un context internaţional deosebit de complex. Evoluţia politică a statelor medievale româneşti s-a lovit permanent de tendinţele hegemonice manifestate de regatele creştine vecine, Ungaria şi Polonia, care încercau să-şi impună suzeranitatea asupra lor. Cel mai mare pericol venea însă din partea otomanilor, după ce aceştia ocupaseră cea mai mare parte a Pen. Balcanice, atingând linia Dunării. • Domnitorii români au respins încercările Regatului Ungar sau ale Poloniei de limitare a autorităţii lor şi de subordonare politică. În schimb, au răspuns solicitărilor Papei sau ale puterilor creştine de a participa la politica de cruciadă din sec. XIV-XVI. Acest fapt se impunea întrucât pericolul otoman devenise cel mai ameninţător pentru lumea creştină şi evident, pentru Ţările Române.

3. Faptul că Ţările Române şi-au menţinut fiinţa statală, fără a fi transformate în paşalâcuri cum s-a întâmplat cu multe dintre statele vecine lor, se datorează îmbinării, în funcţie de împrejurări, a spiritului politico-diplomatic cu cel militar. • Domnitorii români au urmărit statornic să obţină ajutorul marilor puteri creştine prin integrarea Ţărilor Române în lupta pentru „apărarea crucii”. Aceste încercări au fost de puţine ori încununate de succes. Solidaritatea puterilor creştine în tentativa de alungare a turcilor din Europa a fost subminată de ambiţii şi orgolii, care uneori au degenerat în conflicte între participanţii la cruciade, astfel că domnii români nu s-au ales decât cu încurajări şi elogii, sprijinul militar fiind sporadic şi extrem de redus.

4. Ţările Române au constituit în sec. XIV-XVI un factor însemnat în istoria politică a Europei C şi de SE. • Efortul militar al Ţărilor Române a constituit un obstacol în calea expansiunii otomane. Faptele de arme ale marilor voievozi români au transformat Ţările Române în cel mai puternic bastion al rezistenţei europene în calea cuceririi otomane. Astfel, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, au intrat în conştiinţa europeană ca apărători curajoşi ai lumii creştine.

5. Mircea cel Bătrân • Domn al Ţării Româneşti(1386-1418), s-a remarcat ca un iscusit diplomat şi un mare comandant de oşti. • A consolidat şi desăvârşit organizarea politico-instituţională a statului. • În timpul său, hotarele ţării au cunoscut cea mai mare întindere, cuprinzând teritorii din toate cele 3 ţări româneşti. De aceea, unii istorici l-au numit ”cel Mare“. • A fost un luptător pentru independenţa ţării şi un apărător al civilizaţiei europene.

6. Iancu de Hunedoara • Ban de Severin, Voievod al Transilvaniei (1441-1456) şi guvernator al Ungariei (1446-1452), căpitan general al statului maghiar (1453-1456). • Mare personalitate a sec al XV-lea, a luptat pentru apărarea ţărilor central şi sud-est europene împotriva pericolului otoman, fiind, în egală măsură, un apărător al civilizaţiei europene. • ”un ostaş cu suflet mare,(...)într-atât a devenit de vestit încât (...) s-a ridicat până la rangul de voievod al Transilvaniei“. (Thüroczi, “Cronica maghiară”)

7. Vlad Ţepeş • Domn al Ţării Româneşti în 1448,1456-1462 şi 1476. • Din timpul său datează prima atestare documentară a oraşului Bucureşti, unde se construieşte curtea domnească.

8. Voievod viteaz şi drept • Personalitate puternică, voievod autoritar, necruţător cu duşmanii, a pus capăt abuzurilor boiereşti şi a întărit puterea centrală. • A fost un luptător neînfricat împotriva otomanilor şi pentru apărarea independenţei Ţării Româneşti. • Picturile aparţin lui Theodor Aman: ”Atacul de noapte“ şi ”Vlad Ţepeş şi solii turci“.

9. Ştefan cel Mare şi Sfânt • Domn al Moldovei între 1457-1504, remarcabil strateg, diplomat şi ctitor. • Politica externă a avut ca obiective independenţa ţării şi apărarea civilizaţiei europene, Moldova fiind considerată ”o poartă a creştinătăţii“. • Simbol al luptei antiotomane, a făcut din Moldova un factor însemnat al relaţiilor internaţionale.

10. Mănăstirea Putna 47 de ani glorioşi • Moştenirea spirituală • Construcţii civile şi religioase de mare valoare artistică. • Piese de broderie sau argintărie, frumoase manuscrise cu miniaturi, icoane, veşminte şi obiecte de cult. • Începuturile istoriografiei româneşti. ”Domn adevărat, viteaz, , cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipa întâia şi până-n cea din urmă“. (Nicolae Iorga) Cetatea de scaun, Suceava

11. Mihai Viteazul • Domn al Ţării Româneşti 1593-1601 • A fost una dintre marile personalităţi ale istoriei noastre în plan politic, militar şi diplomatic. • A recâştigat independenţa Ţării Româneşti şi a fost înfăptuitorul primei uniri politice a Ţărilor Române. • Conducător antiotoman şi apărător al civilizaţiei europene, continuând astfel o tradiţie a istoriei româneşti.

12. Evenimente memorabile ●Alungarea turcilor la Călugăreni (Theodor Aman) • Intrarea triumfală în Alba-Iulia (autor necunoscut, sec. XIX)

13. Mulţumesc pentru vizionare! • Prof. Daniela Stănică • Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Tulcea • Bibliografie: ♦ Manuale alternative de istorie pentru clasele a VI-a şi a VIII-a ♦ Dumitru Almaş – Eroi au fost, eroi sunt încă ♦ Manole Neagoe – Pagini legendare din istoria poporului român ♦ P.D.Popescu – Dicţionar de personalităţi istorice ♦ M.Stan,C.Vornicu – Dicţionar 101 personalităţi şi evenimente istorice ♦ Biblioteca Wikipedia