Domnia lui Vlad Țepeș

1. Domnia lui Vlad Țepeș Profesor Grecu Maria Liceul Matei Basarab Craiova

2. Domnia lui Vlad Țepeș • Țepeș:Am dat cep situației. Or să curgă și turcii și alte fapte...se vor rostogoli capete. Să te ții tare.(Zâmbind.) Unii îmi zic Țepeș,pe furiș. Eu îi trag în țeapă, pe față. Oricum am reușit să-mi fac un nume .Concis, expresv, ușor de ținut minte.(Privindu-și palma.)Mă cam mănâncă linia vieții în palmă...(Înghenunche și pune mâna pe pământ,cu palma în sus.) Linia vieții acestei țări trece prin mâna asta de pământ.Cată să nu se întrerupă linia acestei palme de pământ, doamne .De aceea ne canonim și noi atât. • Marin Sorescu, A Treia Țeapă

3. Domnia lui Vlad ȚepeșContext istoric • DupădispariţialuiIancu de Hunedoara, participareavoievozilorromâni la fontulantiotoman a fostcontinuăprinfiulluiVladDracul, VladŢepes, voievod al ŢăriiRomâneştiîntreirânduri: 1448, 1456-1462, 1476. • Anul1459 s-a dovedithotărâtorpentruviitoareaacţiuneantiotomanăîntreprinsă de VladŢepes care, pentruînceput, a refuzatsămaiplătească un tributanual de 10.000 de galbeni, sumăconsiderabilă, echivalentă a 222 de sate. • Înacest context politic, VladŢepes a încheiat o alianţă cu regeleUngariei, poatela începutulanului 1460, pe care otomanii au încercat s-o împiedice ,,au trimissoliilorceimari ca să nu ţinempaceaşiunireafăcutăîntreserenitateavoastrăşinoi.” • Ulterior, prindiaculsultanului, Catavolinos, domnul a fostchemat la Constantinopol, învremeceHamza, beiul de Nicopole a primitmisiuneasă-l prindă ,,fie cu vicleşug, fie cu alt chip” la Giurgiu. Intenţiilecelordoidemnitari au fostdejucate, după care Vlad a organizatcampania din sudulDunării, îniarna 1461-1462

4. Domnia lui Vlad Țepeș

5. Domnia lui Vlad Țepeș Theodor Aman -Vlad Țepeș și solii turci

6. Domnia lui Vlad ȚepeșLupta de la Târgoviște • Surprins de sfidarealuiŢepes, Mehmed al II-lea, a pregătit un răspunspemăsură. Au fostechipaţi circa 60.000 de luptători (Constantinopolulfuseseluat cu asalt cu 80.000) şi o trupănavalătransportată de 25 de trireme şi 150 de alte vase, cu scopul de a luaChilia, sultanulşi-a începutînaintareaspreDunăre. Efectiveledomnului nu depăşeau, dupăestimărilecelemaioptimiste 30.000 de oşteni. La 15 mai1462, îndreptulcetăţiiTurnu, pestefluviu, la adăpostulnopţii, avangardainvadatorilor a reuşittransbordareaşi, şi-a începutînaintareasprenord-vest, îndirecţiacapitalei, Târgovişte (4 iunie 1462). • Tacticaaleasă de Ţepes era identică cu ceapredecesorilorsăi. Înfaţaunuiinamiccopleşitor numeric ,,a trimissus la muntetoatefemeileşicopiii”, a pustiittotulîncaleainvadatorilor, silindu-isăsufere de foameşisete. Sub arsiţazilelor de vară, soldaţiioştiriimuntenehărţuiau permanent inamicul. Înaceastăsituaţie, Vladdeclanşeazăcelebrulatacnocturn din 16-17 iunie 1462, al căruiscop era săsuprimepeMehmed al II-lea şisă-iînfricoşezeoastea. Fărăsă-şiatingăobiectivul, domnul a produsgrelepierderiarmateiotomane. Sub efectulacesteiloviturisurpriză, trupele s-au retrasprecipitatşiîndezordine.

7. Domnia lui Vlad Țepeș Atacul de noapte de la Târgoviște Pictură de Teodor Aman

8. î Domnia lui Vlad Țepeș Mahomed al II-lea Cucerirea constantinopolului • Cucerirea Constantinopolului în 1453 l-a transformat pe Mahomed în cel mai renumit conducător în lumea musulmană. În următorii 30 de ani el a încercat nu numai să facă din noua capitală cel mai important și mai frumos oraș din lumea întreagă, ci și să devină, el însuși, ca urmaș al împăratului Bizanțului, conducătorul absolut al unui imperiu în plină expansiune. Pentru a realiza acest lucru, el a început prin a distruge tot ceea ce reamintea de puterea bizantină. A ordonat uciderea oricăruia dintre grecii bizantini ce ar fi putut fi numit împărat. Apoi, flota sa a pătruns în Marea Neagră și a obligat toate formațiunile aflate de-a lungul coastei să plătească tribut ca o recunoaștere a

9. Cetatea Poienari

10. Domnia lui Vlad Țepeș Vlad Țepeș gravură săsească 1462 Desen înfățișând Simbolul Ordinului Dragonului

11. Domnia lui Vlad Țepeș „Înanul [1462, sultanulMahomed al II-lea] trimite la voievodulValahiei [VladȚepes] un sol anunțându-l săvinăîn grabă la închinăciune (...).Voievoduli-a raspunsînsă: <câtdespre sine săvinăînsusi la închinăciune (...) este cu neputință>. [Sultanul] și-a strânsarmata de pretutindeni, peste 150 de mii; și, învreme de primavară, (…) a venit la Danubiu [Dunăre]. (...) TiranultrecândDanubiul, a strabatut [Tara Româneasca].(…) Tiranul s-a înspaimântatsinoaptea, când a ridicatcorturile, fiindu-ifrică, a trasșanțuriși a ridicatvaluri [de pamânt] șistaînmijlocullor. Vlahul [VladȚepes] însăsculându-se dis-de-dimineață șirânduindu-șibineoamenii de sub el, a năvălit, când era încăîntuneric, și, nimerindînparteadreaptă a taberei, a intratdeodatăînăuntrușipânăînziuă a tăiatturci fară de număr sipânăce s-a luminat de ziua, mulțiturci s-au ucisîntreei. Cândînsă s-a facutdimineață, românii au intratîn [tabăra] lor.” (M. Ducas, Istoriaturco-bizantina)

12. Domnia lui Vlad Țepeș • Turcii au încercat să debarce la Vidin, dar au fost respinși de săgeți. La 4 iunie, un contingent de ieniceri a debarcat în timpul nopții, la Turnu, unde aproximativ 300 din ei au fost uciși de atacurile valahilor. Ienicerul de origine sârbă Constantin din Ostrovița a scris despre întâlnirea cu Vlad Țepeș: • „ La căderea nopții, am intrat în bărci, am luat-o la vale pe Dunăre și am trecut pe malul celălalt la câteva mile mai jos de locul în care era oprită armata lui Vlad. Acolo am săpat tranșee, pentru a fi protejați de cavalerie. După aceea am trecut din nou pe partea cealaltă și am transportat restul ienicerilor peste Dunăre, iar după ce toată infanteria a ajuns pe malul opus, ne-am pregătit și am început să avansăm încet spre armata lui Vlad, împreună cu artileria și restul echipamentului adus cu noi. Fiind opriți, am instalat tunurile, dar nu destul de repede pentru a împiedica pierderea a trei sute de ieniceri, uciși de valahi.... Văzând că partea noastră începe să slăbească, ne-am apărat cu cele 120 de arme cu care am traversat și am tras atât de des încât am reușit să respingem armata prințului și ne-am îmbunătățit pozițiile.... iar Dracul, văzând că nu poate opri traversarea, s-a retras. După aceea sultanul a trecut Dunărea cu toată armata și ne-a dat 30.000 galbeni pentru a fi împărțiți între noi."[16]

13. Domnia lui Vlad Țepeș • Cronica anonimă „Povestire despre Dracula Voievod” descrie domniile lui Vlad Ţepeş • ... „Împăratul foarte s-a supărat pentru aceasta şi a pornit cu oaste împotriva lui şi a venit asupra lui cu multe puteri. El a adunat oastea cât avea, (30.000) şi a lovit pe turci noaptea şi a nimicit o mulţime dintre dânşii şi nu a putut să se bată cu oameni puţini împotriva marii oştiri, şi s-a întors înapoi. şi pe cei care au venit cu dânsul din această luptă, a început el însuşi să-i cerceteze. Care era rănit în faţă, aceluia îi dădea mare cinste şi-l făcea viteaz al său, care era rănit la spate, pe acela poruncea să-l pue în ţeapă, spunându-i în loc de prohod: „Tu nu eşti bărbat, ci femeie”. Iar atunci, când a pornit împotriva turcilor, astfel a vorbit întregii lui oşti: „Cine se gândeşte la moarte, acela să nu meargă cu mine, să rămâie aici”, împăratul auzind aceasta a plecat cu mare ruşine; a pierdut oaste nenumărată. El nu a îndrăznit să meargă mai departe împotriva lui ..... Și aşa de mult ura răul în ţara lui, încât, dacă cineva făcea un rău, furt sau tâlhărie sau vreo minciună sau nedreptate, niciunul dintre aceştia nu rămânea viu. Fie că era boier mare sau preot, sau călugăr, sau om de rând, chiar dacă cineva avea mare bogăţie, nu se putea răscumpăra de la moarte ... Sfârşitul  lui a fost aşa. Trăia în Ţara Muntenească şi au venit turcii asupra ţării lui şi au început să jefuiască. El s-a ciocnit cu dânşii şi turcii au fugit. Oastea lui Dracula a început să-i taie fără milă şi i-a gonit. Dracula de bucurie s-a urcat pe un deal să vadă cum taie pe turci şi s-a depărtat de oaste. Apropiaţii lui luându-i drept turc, unul l-a lovit cu o suliţă. El văzând că este ucis de ai lui îndată a ucis cu sabia lui pe cinci dintre ucigaşii lui. Pe el l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât.”

14. Domnia lui Vlad Țepeș • Informația despre Țepeș nu este românească:ea se găsește fie la istoricii bizantini, în primul rînd la Chacocondylas, atunci când este vorba despre conflictul cu turcii, fie în diverse cronici germane și într-o cronică slavonă, cu privire la actele de sadism care îi sunt imputate.Pe aceste izvoare străine s-a construit versiunea modernă a istoriei lui Vlad Țepeș, axată în egală măsură pe lupta antiotomană și pe expeditiva justiție simbolizată prin țeapă....Chiar dacă Țepeș nu ar fi responsabil pentru nici una dintre faptele cumplite care ă se impută, mitul românesc s-a construit tocmai pe această imagine sângeroasă a domniei Țeapa a devenit simbol politic,simbol al unei domnii autoritare, al unei domniiaspre,fiindcă așa o cereau vremurile, dar dreaptă și închinată celor două principiisupreme:ordinea în interior și independența în afară. • Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească