previziunea m rimilor macroeconomice n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE PowerPoint Presentation
Download Presentation
PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE

Loading in 2 Seconds...

  share
play fullscreen
1 / 23
cady

PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE - PowerPoint PPT Presentation

104 Views
Download Presentation
PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE
An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. PREVIZIUNEA MĂRIMILOR MACROECONOMICE

  2. Trebuie să țină cont de toate caracteristicile care există între mărimile macroeconomice.

  3. Este un proces ce poate fi efectuat în două feluri: • Previzionare ”de sus în jos” – etapa inițială constă într-o evaluare de ansamblu a economiei în totalitatea ei. Rezultatele acestei evaluări sunt apoi folosite pentru previzionarea mai detaliată (a unor componente sau variabile macroeconomice). • Previzionare ”de jos în sus” – începe cu previziuni la nivele mici de agregare (spre ex. producția în sectorul pielărie), ale căror rezultate sunt apoi însumate pentru a obține valorile agregate.

  4. Scopul previziunii mărimilor macroeconomice Este, în primul rând, de a obține o imagine clară a situației de fapt și numai după aceea de a face efectiv proiecții.

  5. Specificități • Unele sectoare ale economiei sunt mai mult exogene (predeterminate) decât endogene, relativ la restul economiei. • Prin urmare, prognozarea lor nu necesită un input prea mare din celelalte sectoare. • Însă evoluția lor determină cu siguranță evoluția altor componente macroeconomice.

  6. Specificități • Input-urile într-un proces de previziune sunt, de obicei, variabile legate de conturile naționale, producție, exporturi, cerere, ofertă, etc. precum și o serie de indicatori de avans (leading indicators). • Se bazează cu preponderență pe modelul lui Keynes – variabilelor legate de Cerere le este acordată mai multă atenție decât celor legate de Ofertă.

  7. Specificități • Previziunile efective nu se realizează la nivel oficial doar pe baza unui model econometric. • Se construiesc modele complexe, interdependente, iar pe baza lor se construiesc scenarii. • Rezultatele scenariilor sunt analizate și validate de comisii de analiză.

  8. Output-ul procesului de previziune macroeconomică Format din: • O descriere detaliată a situației economice curente. • O previziune detaliată a viitorului apropiat. • O analiză a condițiilor efective cu discuții pe scenarii alternative. • Cea mai recentă abordare a rezultatelor previziunilor este pe bază de intervale de încredere (intervale de fluctuație).

  9. La nivel macroeconomic, există mai multe clasificări ale sectoarelor unei economii naționale și ale rezultatelor lor, pentru o mai facilă urmărire cantitativă. • De asemenea, se urmăresc fluxurile de intrări – ieșiri din fiecare sector în parte, pe activități, precum și între sectoare.

  10. Sectoarele instituționale • Sectorul societăților nefinanciare • Sectorul societăților financiare și de asigurări • Sectorul administrației publice • Sectorul gospodăriilor populației • Sectorul instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației • Sectorul ”restul lumii”

  11. Sistemul conturilor naționale (SCN)(Sistemul contabilității naționale) Oferă o imagine generală a tuturor fluxurilor și stocurilor economice. Evidențiază resursele, utilizarea resurselor și soldurile. Soldul fiecărui cont reprezintă resursa contului următor. Gruparea activităților economice se face după criteriul instituțional.

  12. Conturilenaționale • Contul de producție • Contul de exploatare • Contul de venituri • Contul de utilizare a venitului • Contul de capital • Contul financiar

  13. Sistemul intrări – ieșiri (tabelul input – output, Leontief) (TIO) Oferă o imagine generală a resurselor și a utilizării resurselor și bunurilor și serviciilor, la prețuri curente sau constante. Gruparea activităților economice se face după criteriul funcțional. TIO este static și deschis.

  14. Previziunea PIB • PIB reprezintă valoarea adăugată totală în economie sau valoarea totală cerută în economie. • Deci PIB poate fi calculat fie pe baza componentelor cererii, fie pe baza componentelor ofertei ⇒: • Prognoza PIB prin metoda de producție • Prognoza PIB prin metoda cheltuielilor

  15. 1. Previziunea PIB prin metoda de producție PIBt = VABt +IPt + TVt – SPt VAB = producția totală – consumul intermediar ⇒ depinde de forța de muncă și de productivitatea muncii.

  16. 2. Previziunea PIB prin metoda cheltuielilor PIB (Y) = CONSUM PRIVAT (C) + INVESTIȚII (I) + CHELTUIELI GUVERNAMENTALE (G) + EXPORTURI (X) – IMPORTURI (M) sau PIB (Y) = CONSUM FINAL (CF) + FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL FIX (FBCF) + VARIAȚIA STOCURILOR (ΔS) + (EXPORTURI (X) – IMPORTURI (M)) Exporturi – Importuri = Exportul Net (ΔX)

  17. Estimarea PIB potențial • Valoarea potențială sau naturală pentru o variabilă economică reprezintă valoarea de echilibru (nivelul la care s-ar situa și evoluția pe care ar avea-o variabila analizată pe termen lung dacă economia națională ar fi la stadiu de echilibru) ”steady-state”. • PIB potențial/natural – este acel nivel al PIB-ului rezultat din utilizarea deplină a tuturor factorilor de producție.

  18. Estimarea PIB potențial • Diferența dintre PIB efectiv și cel potențial = output gap • Output gap (în formă relativă) = (PIB efectiv – PIB potențial)/PIB potențial * 100 • Una dintre cele mai utilizate metode simple de estimare a PIB potențial este folosirea filtrului Hodrick-Prescott. • Printre metodele complexe cele mai folosite se află abordarea vectorială.

  19. Prognozarea ratei inflației • Printre cei mai importanți predictori ai ratei inflației se numără rata nominală a dobânzii și rata șomajului. • Rata nominală a dobânzii include așteptări inflaționiste, rata reală a dobânzii și o primă de risc.

  20. Prognozarea ratei inflației • Prognozarea ratei inflației nu poate fi făcută strict pe modele simple, autoregresive, pentru că inflația este un proces determinat, bazat pe așteptări, și nu autoregresiv. • Relația șomaj – inflație = curba lui Phillips. • Curba clasică a lui Phillips modelează partea inflaționistă datorată producătorului. • Respecificări ale curbei Phillips au fost făcute de Okun și Lucas și se referă la relația inflație - salarii, inflație – output, etc.

  21. Prognozarea ratei inflației • Input-uri: așteptările inflaționiste, caracteristicile ciclurilor economice (date, în general, de PIB), salarii, diverse șocuri (ex. creșterea prețului petrolului), taxele, etc.

  22. Previziunea politicii monetare • Cel mai simplu mod este de construire a unui Indice al Condițiilor Monetare (monetary conditions index - MCI): ICMt= α(it – i0) + (1-α)(st – s0) it – i0 – este modificarea ratei nominale a dobânzii față de o perioadă de bază, st – s0 – este modificarea cursului de schimb în aceeași perioadă.

  23. Previziunea politicii monetare • ICM prezintă efectele politicii monetare pe cele două paliere posibile – modificarea ratei dobânzii sau modificarea cursului de schimb, în general asupra PIB. • Previzionarea ratei dobânzii este extrem de dificilă, pentru că se află într-o interdependență ridicată cu inflația și economia reală. • Pe termen scurt, scopul principal este de a previziona următoarea mișcare de politică monetară. • Pe termen lung, este de a înțelege starea politicii monetare.