E N D
Structura Bryophytelor • La mușchi, predomină gametofitul, pe cînd la toate celelalte plante superioare predomină sporofitul. Din aceste motive muşchii se consideră ca o ramură laterală independentă a evoluţiei plantelor superioare. • Mușchii sînt considerați mai des talofite evoluate cu toate că la ei apar primele inceputuri de țesuturi. • Talul este lamelar sau o plantă cu aspect de lăstar • Rădăcinile lipsesc, funcţiile lor sînt preluate de rizoizi - excrescenţe ale celulelor superficiale ale corpulu • Organele reproducerii sexuate sînt pluricelulare • Sporofitul, denumit la mușchi sporogon, joacă un rol secundar. El de regulă prezintă un peduncul ce se termină cu o capsulă globuloasă, eliptică sau cilindrică, în interiorul căreia se formează sporangele cu spori. • Sporogonul parazitează pe gametofit, capturînd de la el apa şi hrana necesară.
Clasificarea Briofitele se împart în trei clase: • Anthocerotopsida • Hepaticopsida • Bryopsida
CLASA ANTHOCEROTOPSIDA - celula conţine 1-2 cloroplaşti cu pirenoid - sporogonul este sesil (fără peduncul), iar capsula este mult alungită şi de culoare verde. - epiderma sporogonului are stomate tipice şi creşte încontinuu - maturitatea sporilor este succesivă: în timp ce din vîrf sînt dispersaţi spori maturi, la bază se formează alţii noi. - la majoritatea speciilor capsula se deschide prin două valve.
CLASA HEPATICOPSIDA Talul la hepaticopside are anumite particularităţi specifice. - au rizoizi unicelulari - au protonemă variată ca formă, scurt tubulară sau pluricelulară - au capsulă fără columelă şi fără scufie - sporii au elatere unicelulare, cu rol în diseminare - au ramificație dihotomică
CLASA BRYOPSIDAcaracteristici • Gametofitul prezintă o axă erectă de forma tulpinii - caulidiu, acoperită cu excrescenţe foliacee - filidiii. • Pe partea inferioară a tulpinii se formează numeroşirizoizi pluricelulari • Au ramificație laterală monopodială sau simpodială • Au sporogon format din capsulă și pedicel
Se împarte în 3 subclase • Andreaeidae • Sphagnidae • Bryidae
structura Structura muşchilor de turbă se distinge prin primitivitate:protonemă lamelară, lipsa fasciculului conducător şi rizoizilor, diferenţierea redusă a capsulei Gaimetofitul lor prezintă o plantă viguros ramificată îndeosebi în partea superioară . Ramificaţiile sînt dens acoperite cu frunze. în centrul ei se află măduva din parenchim cu pereţi subţiri, ce îndeplinesc functia de conducere şi depozitare. Măduva e înconjurată de scoarţă, constituită din două straturi: scleroderma, ce îndeplineşte o funcţie mecanică, şi hialoderma, ce are funcţia de depozitare a apei.
Frunza este alcătuită dintr-un strat de celule, care se disting considerabil atît după structură, cît şi după funcţie. Unele din ele sînt vii, cu cloroplaste, altele mortificate, relativ mai mari, cu pereţii spiralat îngroşati, pătrunse de orificii, după structură sînt asemănătoare cu cele acumulatoare de apă ale hialodermei şii se numesc hialine.
Subclasa Bryidae • Un reprezentant clasic al muşchilor verzi este Polytrlchum commune. Mușchi de talie mare atingând 20-40 cm în, lungime.-Aparatul vegetativ (cormoid) este format din tulpinițe erecte, simple pecare se găsesc frunzișoare alterne, nervate, alcătuite dintr-o parte bazală subțire și hialină (teaca) ce se prelungește cu un limb lanceolat, lung,ascuțit și puternic dințat pe margine. În partea inferioară a tulpiniței suntrizoizi pluricelulari de culoare brună