1 / 24

Viaţa socialã a revistelor

Viaţa socialã a revistelor. Profesor : Conf. Univ. Dr. Liviu Chelcea Studentã : Alexe Ioana -Dolores. Introducere.

blithe
Download Presentation

Viaţa socialã a revistelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Viaţasocialã a revistelor Profesor: Conf. Univ. Dr. LiviuChelcea Studentã: AlexeIoana-Dolores

  2. Introducere • Viaţaunuiobiectȋncepeȋnmomentulȋn care acestaesteprodus, darcontinuãȋn mod natural cu activitatea de consumȋntreprinsã de utilizator. Acestaposedãşipersonalizeazãobiectulȋntr-un mod unic, specific. • Astfel, obiectulnãscutpecale “tehnologicã” capãtã o viaţã a sa, trecândprinmaimulteetape. • Etapaasupracãreiaȋmivoiȋndreptaprivireaȋnacestproiectestecea care urmeazãconsumuluipropriu-zisȋnceeacepriveşte o anumitãcategorie de obiecte, şianumerevistele.

  3. Justificareaalegeriitemei • Poatemulţidintrenoi am fostpuşiȋnfaţasitaţiei de a alegecesãfacem cu o revistãpe care am citit-o deja • De celemaimulteori, aceastãsituaţieapareatuncicândfacemoridineprintrelucrurişi, din dorinţa de a beneficia de maimultspaţiu, hotãrâmsãrenunţãm la uneleobiecte, maipuţinimportantepentrunoi. • Astfel, imipropunsaaflu “Ceanume se ȋntâmplã cu revisteledupãcesuntcititede cei care le achiziţioneazã?”

  4. Aspecte teoretice Apariţiaobiectelor “sociale” • Bunurile au un rolpasivȋnvieţilenoastre, ajutândȋnsã la marcareadiferenţelorsociale, a gusturilor, preferinţelor etc. • Mai multdecâtatât, simpleleobiectecapãtãcaracter social: ȋnţelesurilepe care oamenii le atribuielucrurilorderivã automat din motivaţiileumane, ȋn special referitoare la modulȋn care respectivelelucrurisuntfolositeşitransmise.

  5. Aspecte teoretice “Viaţasocialã a lucrurilor” • PentruAppadurai, un produs nu se defineşteprinmodulȋn care acesta a fostprodussauprincalitãţile sale materiale, tehnice; un bun esteconsiderat ca fiindmaidegrabã o categorieprin care treclucrurile, ȋnurmaacesteitrecerieleschimbându-şistatuturileşivalorile.

  6. “Viaţasocialã a lucrurilor” • Ideea de “viaţãsocialã a lucrurilor” se referã la mobilitateaacestora, ideececontrasteazã cu presupunerile conform cãrora un lucruaraparţinesau nu uneicategorii fixe de bunuri. • ȊnopinialuiAppadurai, obiectelesuntimportantepentrucãele pot spunemultedesprerelaţiiledintreoameni; traiectoriilebunurilor pot fianalizatepentru a dezvãlui “tranzacţiileşicalculeleumane care dauviaţãlucrurilor” (Appadurai, 1986, p. 5)

  7. “Biografialucrurilor” • Igor Kopytoffdezvoltã o biografie a lucrurilor, cu ajutorulunorȋntrebãrisimilarecelorceajutã la relizareauneibiografiiumane • Trebuieidentificateetapele din viaţaprodusuluirespectiv, inclusiv din pespectivãculturalã, precumşimodulȋn care obiectulȋşipoatemodificaȋntrebuinţarea cu trecereatimpuluişiceanume se ȋntâmplãcândesteconsiderat “ieşit din uz”. (Kopytoff, ȋnAppadurai, 1986, p. 66-67).

  8. Tipuri de oameni “COLECTIONARUL” • Conform luiBaudrillard, un obiect are douãfuncţii: de a fiutilizatşi de a fiposedat. Atuncicând face parte dintr-o colecţie, acestadevineobiectuluneipasiuni, prindesuflet, este “al nostru” • Ȋn general, cei care colecţioneazãobiecte au fie ȋntre 7 şi 12 ani, fie peste 40 şi pot fioricolecţionari, oriamatori. Primiiiubescobiecteleȋnfuncţie de succesiunealorȋntr-o serie, pecândcealaltãcategorie de consumatori le adorãtocmaipentrufarmeculdat de diversitateaacestora. • Ȋnoricecaz, ceeaceȋiaseamãnãestedorinţa de posesieşiplãcereasimţitãatuncicândacestaesteȋmplinitãprinachiziţionareaunuinoi element pentru “colecţie” (Baudrillard, 1996, p. 57-60)

  9. “darnicul” • O altãmodalitate, poateceamairecomandatã, pentru a prelungiviaţasocialã a revistelorcâtmaimultşiȋntr-un mod câtmaiinteresant, o reprezintãdarul, sau, altfelspus, “datulmaideparte”. • Darulreprezintã, ȋnopinialui Marcel Mauss, un fenomen social ce are scopuri multiple: faciliteazãschimbul social, contribuie la asigurareasolidaritãţiisociale, este un instrument al creşteriistatusuluisau al prestigiului, privite ca manifestãri ale puterii, şireprezintãexpresiaconformãrii la normelesociale. Ȋn plus, darul conduce la umanizareasocietãţii, avândfuncţie de redistribuire; totodatã, poateficonsideratşi o investiţie. Un alt tip de darestecel de plãceresau din dragoste. (Voicu, 1997) • Consider cãtransmitereaunorrevistemaidepartepoatefiori un dar de plãcere/din dragoste (dacãestevorba de o persoanãapropiatã), oripoatefiprivitã ca o investiţie (dacão persoanãdãuneialtepersoane o revistãȋnideeacãşiaceastava face la fel cu prima ocazie). Ȋnoricecaz, se asigurã un schimb social şi de informaţie, indiferent care arfimotivaţia care stã la bazaacestuia.

  10. “reciclatorul” • O altãcategorie de cititoriestereprezentatã de aceia care preferãsãreciclezerevistele, adicãsã le arunceȋntomberoanelespecialepentruhârtie. • Aceastãatitudinestopeazã “viaţa” revistelor, deoarecetraseullor se opreşteȋngunoi. • Oricum, aceastãcategorieeste de preferatceleice include persoanele care aruncaobiecte (inclusivreviste) la ȋntâmplare, saule “uitã” pebãnciprinparcuri, prinmetrousauprinsalile de cinema.

  11. “artistul” • Aceastãcategorie nu se referãdoar la ceicefolosescrevistelecititedoarpentru a confecţionaalteobiecte din ele (avioane de hârtie) saupentru a contribui la confecţionareaaltorobiecte (genţi, curele etc.), cişi la aceioameni care, dupãce au cititrevista (poate nu imediatdupãaceea) folosescpaginilerevisteipentru a ȋnvelidiferiteobiecte (ouã, pantofi etc.). • Fiecarebeneficiazã de o imaginaţieproprie, iardacãaceastãimaginaţieeste “ȋnvelitã” de un strop de pasiune, atunciviaţasocialã a revistelor se poatecontinuãȋnmoduricâtmaiingenioaseşimaiplãcute.

  12. “cititorul on-line” • Datoritãprogresuluiȋndomeniul IT, din ceȋncemaimultepersoanecitescpresaon-line. • Mai toaterevistele au aparşiȋnvariantaelectronicã, aşacãcititul on-line poatereprezenta, ȋnopiniaadepţilor, o economie de banişi de timp • Deocamdatã, nu putemafirmacãacestepublicaţii on-line au viaţãsocialã, pentrucã nu constituieun obiectfizic.

  13. Obiective • Ȋmipropun ca prinacestproiectsãdescopãrceanume se ȋntâmplã cu majoritatearevistelor • Aşdorisãafludacãconsumatoriipreferãsãpãstrezerevistelepe care le citesc, dacã le aruncã, dacã le daumaideparte etc. • Cu altecuvinte, dorescsãdetermin care suntetapele, ȋnmajoritateacazurilor, prin care trece o revistã de la tipãrireşipânã la reciclare.

  14. Ipoteze • Majoritateacititoriloralegsãarunce la gunoirevistadupãcitire. • Cei care daumaideparterevisteledupãce le-au citit, le dauprietenilorȋnideeacãpeaceştiai-arputeainteresa un anumearticol din respectivarevistã. • Colecţionariiuneianumiterevistepãstreazãnumereleacesteiapentru a fi la curent cu noutãţileȋndomeniu.

  15. Metoda de cercetare • Am ales ca metodã de cercetareanchetasociologicã, iar ca tehnicãinterviul. Intrumentul de cercetareesteghidul de interviu (anexa 1). Prinacestghiddorescsãafluatâtpãrereageneralã a respondenţilordesprecitirearevistelorşitransmitereaacestoramaideparte, câtşicetipuri de revistecitescşicefac cu eledupãce nu maiprezintãinterespentruei. • Subiecţiii-am ales din grupulmeu de prieteni, cinci fete şişasebãieţi, avândvârsteȋntre 21 şi 23 de ani, studenţi (la facultatesau la master), cu domiciliulȋn urban. Majoritateainterviurilor (7 din cele 11) s-au desfãşuratfaţãȋnfaţã, iarrestul on-line.

  16. Interpretarea rezultatelor Pãrerigenerale - “viaţasocialã a revistelor” • Cu toatecã nu am oferitmultedetaliisauexplicaţiirespondenţilorreferitor la conceptul de “viaţãsocialã a obiectelor”, mulţidintreeimi-au oferit perspective celpuţininteresanteasupraacesteia: • “Maternitatealor se numeste “tipografie”. Ȋncã din primelezile ale vieţii se strângȋngrupurirestrânsepeniştechestiinumitesugestiv “tarabe”. Ȋşigãsesc, rândperând, câte un partener de viaţã, pãrãsescgrupulşisuntrãsfoitepânã la epuizare. Sfârşescadeseaȋntr-o stare deplorabilãşisunttransportateȋnmasã la ghenã”(bãiat,21 de ani).

  17. Pãrerigenerale - datulrevistelormaideparte • Toţirespondenţii au o pãrerepozitivãdespretransmiterearevistelor, celpuţinpentruconsumator • Uniidintreei se gândescşi la producãtor, care urmãreşteepuizareatirajelor, astfelcãprofitulacestuiascadedacãrevistasaeste “datã din manã-n mânã”: • “...revistele de calitate nu suntfoarteieftine. Dacãprivim din punctul de vedere al producãtorului, este un dezavantajfinanciar”(fatã, 23 de ani). • Motivelepentru care respondenţiiconsiderãcãrevistelearputeafitransmisesunt fie de ordinecologist, fie economic sau social (“...astfelinformaţiilepe care le conţin se rãspândescȋntoateclaselesociale, chiarşi la persoane cu un nivel de traiscãzutşi care nu ȋşi permit sãȋşicumperereviste” – fata, 22) • De asemenea, jumãtatedintrerespondenţiconsiderãcã o revistãmeritãsã fie datãmaidepartedacãposesorulconsiderãcã o altãpersoanãaraveaceva de ȋnvãţat din ea saucãesteinteresatã de domeniul de care aparţinerespectivarevistã

  18. Propriul consum de revisteTIPUL DE REVISTE PREFERAT Bãieţiicitesc in special revisteIT, cu maşinisau de genul FHM sau Playboy. Uniipentru ca preferã un anume tip de reviste, alţiipentrucãȋiajutãȋndezvoltareaprofesionalã: “Din domeniul IT, pentrucã e domeniulmeu de activitate. Destul de des...” (bãiat, 21 de ani).

  19. Propriulconsum de revistetipul de revistepreferat Consumatoarele de reviste, bineȋnţeles, preferãrevistelepentrufemei, de modã, considerate “glossy” sau “trendy”, pentrucãapreciazãsfaturile din diferitedomenii (modã, carierã, viaţãpersonalã, timpliber), ȋnsãjumatatedintreelerecunoscfaptulcã nu le achiziţioneazãfoarte des, preferândsãinvesteascãȋnastfel de publicaţiimairar: “Cumpãr o revistã la aproximativ 2 luni” – fatã, 23 de ani

  20. Propriul consum de reviste ce fac consumatorii cu revistele dupã ce le citesc • Din cei 11 respondenţi, 8 recunosccãȋnmajoritateacazuriloraruncãrevistele la gunoi. Chiardacã nu imediatdupãce le citesc, ȋncele din urmã cam toate au acelaşisfârşit: “Ȋn general le pãstrez, mai arunc din când ȋn când o privire peste ele, şi dupã câţiva ani le arunc.” – bãiat, 23. • Se maiȋntâmplã ca uneledintreelesã fie date maideparte, din diferite motive: “Am şi dat reviste mai departe prietenilor dupã ce le-am citit, fie pentru cã mi le-au cerut, fie pentru cã am considerat cã au un conţinut interesant şi ar trebui sã le citeascã” – bãiat, 23. • Alţirespondenţi (4 din cei 11) preferãsã le pãtreze, de dragulcolecţieisau ca amintire, pentrucãacum nu maiexistãrevisteȋnacelaşi format ca ȋntrecut: “Unele sportive vechi, tip almanah, le pãstrezşiacum. Elesunt utile ca şiamintire (se chemau ANUL SPORTIV … 1998, 1999…) – bãiat, 23. • O altãcititoare (23 de ani), care ȋn general aruncãrevistele la gunoisau le dãmaideparteprietenelor, are un motivmaiinteresantpentru care pãstreazãdoar un anumenumãr al aceleiaşireviste, ELLE: “Pãstreznumãrul cu Madonna pecopertã, apãrutȋnvaraanuluitrecut, pentru ca mi-a fostpublicatã o scrisoarecãtreredacţiarevistei; mãmaiuit din cândȋncândpeste ea, asa, de drag”.

  21. Concluzii • Prima ipotezã, cea conform cãreiamajoritateacititoriloraruncã la gunoirevistadupãce o citesc, mi s-a confirmatoarecum, deoareceȋntr-adevãr, ceimaimulţidintrrespondenţirecunosc ca, ȋn general, revistelepe care le citescajung la coşul de gunoi, ȋnsãacestlucru nu se ȋntâmplãimediatdupãcitire. • Este interesantfaptulcã, deşimajoritateaadmirãgestul de a damaideparte o revistã, considerândaceastãacţiunebeneficã, nu mulţifacacestlucru. Revistelemaipoposescprincamerã, pebirou, pe sub pat, peşifonierş.a.m.d. pânãcând, ȋntr-un final, posesorul se saturãsã se tot ȋmpiedice de eleşi le aruncã la gunoi. • Sunttotuşicâţivaprintreaceia care afirmacã de celemaimulteoriaruncãrevistelecitite, care susţinfaptulcã s-a maiȋntâmplatşisãdeamaideparterevistesausãpãstrezeocazionalcâte un numãrpentrucãli s-a parutcevainteresant.

  22. Concluzii • A douaipotezã, privindmotivelepentru care cititorii de reviste le daumaideparte, mi s-a confirmat tot parţial; din cei 8 respondenţi care daurevistemaideparte (5 câteodatãşi 3 ȋntotdeauna), majoritateaafirmã ca facacestlucrupentrucãȋnopinialor, prieteniisaucunoştinţelecãrora le dauarputeafiinteresate de un anumearticol, darşipentrucã se gândesccãaltepersoanepoate nu-şi permit sãachiziţioneze o anumerevistãȋn mod regulat. • Douãcititoare le daumaidepartedeoarece au prieteni care lucreazãȋndomeniiundesuntbinevenite (un cabinet stomatologic, respectiv o firmã de telemarketing).

  23. Concluzii • Ipoteza conform cãreiaceicecolecţioneazãreviste o facpentru a fi la curentcunoutãţile din domeniu mi s-a confirmatdoar “pesfert”, datfiindfaptulcãdintrecele 4 persoane care au afirmatcãpãstreazãfiecarenumãr al unei ANUMITE reviste (altereviste le aruncãsau le daumaideparte), doarunul a ziscã face acestlucrupentru a fi la curent cu noutãţile din domeniulȋn care lucreazã (IT). • Ȋnrest, cele 3 domnişoare care se considerãcolecţionare, pãstreazãanumiterevistepentrucã s-au ataşat de respectivulbrand

  24. concluzii In plus, imagineanoastrã se oglindeşteȋnceeacecitim, şimai ales ȋnceeacepãstrãm. Spreexemplu, dacãvreisãȋţicreezi o “...imagine de femeieputernicã, ȋncrezãtoareşimereuȋn pas cu modacolecţionezirevista ELLE”- fatã, 23.

More Related