slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
CUPRINS Generalităţi despre Informatică / ICT / Computer Science Ce este şi ce va fi INFORMATICA ? Ref.:http://www.unib PowerPoint Presentation
Download Presentation
CUPRINS Generalităţi despre Informatică / ICT / Computer Science Ce este şi ce va fi INFORMATICA ? Ref.:http://www.unib

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 37
barr

CUPRINS Generalităţi despre Informatică / ICT / Computer Science Ce este şi ce va fi INFORMATICA ? Ref.:http://www.unib - PowerPoint PPT Presentation

0 Views
Download Presentation
CUPRINS Generalităţi despre Informatică / ICT / Computer Science Ce este şi ce va fi INFORMATICA ? Ref.:http://www.unib
An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Bine aţi venit! CUPRINS Generalităţi despre Informatică / ICT / Computer Science Ce este şi ce va fi INFORMATICA ? Ref.:http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/Informatica.php INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  2. ARGUMENTE • Prezentul curs de Informatică destinat studenţilor din anul I de la Chimie nu este un curs de Matematică, de Statistică sau de Analiză numerică, şi nici curs de Chimie sau Fizică. • Conţinutul şi competenţele urmărite a fi căpătate trebuie să-i ajute pe studenţi să înţeleagă conţinutul celorlalte cursuri din programul de studii pentru Chimie şi Fizică. Astfel, vor avea posibilitatea să înţeleagă diverse calcule matematice, calcule statistice, calcule numerice sau analiza datelor experimentale prin utilizarea calculatorului, a sistemelor software moderne, a tehnologiilor Web şi a sistemului Internet, şi în general prin utilizarea TIC (Tehnologiile Informaţiei şi Comunicaţiei; ICT- Information and Communication Technologies). • La finalul programului de studii, în cadrul programului de Master studenţii de la Chimie trebuie să aibă posibilitatea (în străinătate această posibilitate există în mod concret) să-şi aleagă rute de specializare care să cuprindă şi cursuri specializate de Matematică şi Informatică (de ex. geometrie computaţională sau cercetări operaţionale), statistică matematică, informatică (de ex. inteligenţă artificială sau computer graphics), sau cursuri interdisciplinare, etc. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  3. CONŢINUT • Introducere în Informatică/TIC (sisteme de calcul, sisteme de operare, limbaje de programare, sisteme informatice, sistemul Internet, tehnologii Web, sisteme expert) • Sisteme de calcul actuale: arhitectura,  structura hardware şi software; PC Tablet; Sisteme Cloud Computing. Biblioteci digitale • Introducere în teoria erorilor: erori de măsurare, distribuţia erorilor, parametri caracteristici • Calcule statistice: corelaţii între seturi de măsurători, modele de corelaţie empirice şi teoretice • Modele de estimare: liniare şi neliniare. Metoda celor mai mici pătrate (MCMP) • Regresia liniară (simplă şi multiplă). Regresia neliniară. Calitatea fitării • Prelucrarea datelor (tabele, grafice, diagrame) folosind programul Excel • Prezentarea datelor experimentale folosind programe din pachetul Office (Word, Excel, PowerPoint) • Documentarea ştiinţifică folosind tehnologiile Web. Utilizarea de software dedicat pentru chimie (editor pentru formule chimice): ISIS/Draw (free software) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  4. Laborator: Conţinutul activităţilor aplicative • Tipuri de reprezentări grafice ale datelor. Tabele, grafice şi diagrame. Calcule statistice folosind Excel: estimarea indicilor de localizare şi indicatorilor de împrăştiere pentru selecţii de date (medii, abaterea standard, dispersia). Rezolvarea de probleme • Corelaţii între măsurători (coeficientul de corelaţie Pearson). Regresia liniară pe dreaptă. Calitatea fitării (coeficientul de determinare R2) • Regresia neliniară. Evaluarea calităţii fitării • Structura, elaborarea şi redactarea lucrărilor ştiinţifice. Utilizarea Word pentru formatarea textelor: Table of Content, Document Map, Letters and Mail Merge • Motoare de căutare pentru documentare ştiinţifica. Tehnologii e-Learning şi Software educaţional • Aplicaţii: utilizarea unui software dedicat pentru chimie- ISIS/Draw • Elaborarea şi prezentarea unei lucrări în PowerPoint. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  5. MOTTOS: "Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi tu însuţi". Peter Drucker "Caută cunoaşterea prin experimentare, observare şi testarea ipotezelor" Sir Francis Bacon. "Learning is evolution of knowledge over time." Roger E. Bohn Competențe digitale în secolul XXI vs 21st Century Skills 21st Century Skills identify: • Creativity and innovation • Critical thinking • Problem solving • Communication • Collaboration • Information fluency • Technogical literacy e-Skills UE: http://ec.europa.eu The EU eight domain of key competence are: • Communication in the mother tongue • Communication in a foreign language • Mathematical literacy • Basic competences in science and technology • Digital competence • Learning-to-learn • Interpersonal and civic competences • Entrepreneurship and Cultural expression INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  6. THE HUMAN GENOME (1990-2005)- http://mvlada.blogspot.com/2011/07/professor-sorin-istrail.html (iulie 2011) (Prof. Sorin Istrail) 1971-Proiectul GUTENBERG: http://www.gutenberg.org, prima şi cea mai mare colecţie de cărţi electronice gratuite (eBooks). Fondatorul proiectului Gutenberg Michael Hart (din anul 1971) continuă să inspire crearea de cărţi electronice şi de noi tehnologii in acest domeniu; 1981-Proiectul japonez (1981-1990):Deceniul 8 al secolului XX-lea a fost unul al marilor succese în domeniul Inteligenţei artificiale, al dezvoltării reţelelor de calculatoare şi al răspândirii limbajelor de programare moderne (limbajul Prolog si siteme inteligente/expert); 1991-Proiectul Linux:o premieră mondială în elaborarea unui proiect (sistem de operare); dezvoltarea sistemului a fost posibilă prin contribuţiile aduse de mii de programatori din întreaga lume care au utilizat mediul Internet pentru a dialoga prin grupuri de ştiri (newsgroups) ăn vederea transmiterii de informaţii şi rezultate; 1996-Proiectul Google: tehnologii de căutare (motor de cautare) in domeniul stocărilor Web de pe Internet; 2002-2013-Proiecte europene (FP6, FP7):Programe cadru ale Uniunii Europene, cele mai complexe programe de cercetare, dezvoltare şi inovare. De la Cibernetică & Informatică la Proiecte & Management INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  7. The Sequence of the Human Genome, Science, vol 291, pp.1145-1434, 2001 http://cs. brown.edu/~sorin/pdfs/venter2.pdf RO INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  8. Construirea societăţii bazate pe cunoaştereCele 4 valuri ale societăţii informaţionale Referinţa: Tudorel FĂTU, Alexandru ŢUGUI, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iaşi [Boar B.H., The Art of Strategic Planning for Information Technologies, 2nd edition, John Wiley, 2001] INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  9. Evolution of Education Environments (the 21st Century) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  10. "Elevii ca participanţi activi la propriul proces de învăţare" http://www.intime.uni.edu/| University Northern Iowa, USA INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  11. STIINTE & CUNOASTERE MOTTO: Ştiinţele sunt modele şi reprezentări virtuale ale cunoaşterii (M. Vlada). Informatica este una din cele patru stiinte exacte: MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE, INFORMATICA (Ref.: studii universitare de licenta, 2005)  Tezaurul stiintific al unei stiinte se formeaza si se pastreaza de la o generatie la alta prin intermediul teoriilor, experimentelor, limbajelor si mediilor de stocare a cunoasterii.  Piloni ai CUNOASTERII: • Limbaje; • Teorii-Metode-Tehnici; • Medii de stocare; • Invatarea. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  12. LIMBAJE & INVATAREA LIMBAJE • Mediile din natura sunt guvernate de limbaje. Omul a inventat calculatorul, limbajele si stiintele pentru cunoastere: rezolvarea problemelor, evolutia si stocarea cunosterii. Prin intermediul calculatorului (computer) se prelucreaza informatiile (IT- Tehnologia informatiei). Pentru reprezentarea si prelucrarea informatiilor calculatorul utilizeaza limbajele artificiale. Acest fapt dovedeste faptul ca limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea informtiilor, ci mai ales pentru prelucrarea (procesarea) informatiilor. • Observatie: Aparitia microprocesorului (in anul 1972) a determinat performante mari ale prelucrarii informatiilor: viteza de calcul, timp de executie a programelor, interactivitatea in utilizarea calculatorului. MEDII DE STOCARE • Evolutia cunoasterii este infuentata de natura si performanta reprezentarii si stocarii: hartie (carti si reviste), suport magnetic, suport optic etc. INVATARE • Societatea umană se dezvoltă prin Cunoaştere şi Învăţare. Dacă Dezvoltarea şi Cunoaşterea se moştenesc, Învăţarea nu se poate moşteni. Limbajele sunt instrumente/unelte ale gândirii : Gândirea algoritmică INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  13. Dezvoltarea societăţii omeneşti se realizează prin CUNOAŞTERE şi ÎNVĂŢARE Mediul Fizic DEZVOLTARE Dezvoltare-Cunoaştere-Învăţare Tezaur ce se poate conserva Tezaur ce NU se poate conserva CUNOAŞTERE ÎNVĂŢARE Mediul Virtual Mediul Virtual INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  14. Book: A whole new mind by Daniel Pink (http://www.danpink.com/whole-new-mind) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  15. ÎNTREBĂRI NON Stop! • CE ÎNVĂŢĂM ? • CUM ? • CÂT ? • PENTRU CINE ? • UNDE ? • CÂND ? • CU CE ? • CU CINE ? • DE CE ? Învăţare superficială vs. Învăţare profundă INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  16. SISTEME DE CALCUL (COMPUTER SYSTEMS) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  17. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  18. CoponentaHARDWARE 1. CPU (Central Processing Unit): socket, clock freq. (MHz, GHz), multi-CPU,multi-CORE, Flops, Gflops, (cei mai importanti fabricanti: AMD, Intel); cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64 biti) • NOTA: costul de fabricatie (la o fabrica din Scotia) a unei CPU Intel era de 1$ in anul 2008; primul calculator IBM/360 cu care a fost dotat CCUB (Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti) de la Facultatea de Matematica (UB) in anul 1969 prin contributia acad. Grigore C. Moisil, a costat 658.000 $ (era embargou ptr. tarile socialiste, ptr. tarile capitaliste costa 250.000 $). A fost adus de la Viena unde IBM avea filiala. 2. RAM (Random Access Memory): memorie interna de diverse capacitati (512 MB, 1024 MB, 2GB, …), tipuri: SDRAM, DDR, DDR2, DDR3, suport dual/triple channel, bus frecquency, latency 3. HDD (Hard Disk Drive): • capacitate stocare – 120 GB, 256 GB, 512 GB, … • tehnologie clasica – SSD • conectori – IDE (ATA,PATA), SATA (SATA1,SATA2,SATA3), SCSI, SAS • viteza de transfer teoretica / magistrala (PATA-max. 133Mb/s, SATA1-1.2 Gb/s=150 Mb/s, SATA2-2.4 Bb/s= 300 Mb/s, SATA3 – 600Mb/s) • imbunatatirea vitezei de transfer: HDD (5400, 7200, 10000, 15000 rpm), cache memory, RAID (RAID: 0=striping, imbunatatire viteza; 1-mirroring-backup) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  19. 4. MotherBoard (placa de baza): CPU • CPU socket, RAM slots, sloturi de extensie: PCI, AGP (vechi!), PCI express (x4, x16), HDD conectors (SATA, IDE). • Ref.: http://en.wikipedia.org/wiki/Motherboard INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  20. 5. Placi de retea (Network Connection): a) tehnologia Ethernet • wired (Cu): clasic 10 Mbps; Fast Ethernet 100 Mbps, 1000 Mbps (max. 100 m distanta, latenta mica) • wired (optical fiber): single mode, multimode > 10 Gbps (max. 1 Km distanta, latenta mica) • wireless: a (5 GHz), b (2.4 GHz) 11 Mbps, g (2.4 GHz) 54 Mbps, n (2.4 GHz) - > 100 Mbps – (150,300); Securitate WEP, WPA, WPA2 b) tehnologii speciale (InfiniBand, Myrinet – latenta foarte mica, utilizate la supercalculatoare) 6. Modemuri: • telefonie clasica (fir) – max. 56 Kbps • telefonie mobila (3G, 4G) – HSDPA / HSUPA: 3.6 / 7.2 / 14.4 / 28.8 Mbps INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  21. ComponentaSOFTWARE- scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si functiilor 1. BIOS (Basic Input/Output Basic): low level software (firmware); continutul stocat in memoria ROM (Read Only Memory, memoria non-volatila scrisa de fabricant); • face legatura cu sistemul de operare (OS) si partea hardware; • la initializarea (pornirea) sistemului de calcul (Computer System) se activeaza automat si incarca in memoria RAM programele ce controleaza initializarea si activitatea OS; 2. OS (Operating System): sistem de programe/proceduri/servicii ce coordoneaza si gestioneaza toate resursele hardware si software ale sistemului de calcul si lanseaza in executie aplicatiile sistemelor informatice pentru rezolvarea diverselor probleme specifice domeniilor de activitate ale omului. • Exemple de OS cele mai utilizate: CP/M, RSX/11M, DOS, OS/2, UNIX, Linux (open sourse, diverse distributii), Windows (diverse versiuni), Android (ptr. iPhone); NOTA: exista peste 500 de OS (www.operatingsystems.org) • Structura de baza: kernel (nucleu), biblioteci de sistem (Library) (.dll ptr. Windows, .so ptr. Linux), drivere (.drv ptr. Windows, .ko ptr. Linux) • Caracteristici: cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16, 32, 64 biti), single/multi-user, single /multi-tasking INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  22. 3. Produse softwaremedii de dezvoltare, utilitare, aplicatii si sisteme informatice • Compilatoarepentru diverse limbaje de programare: transforma codul sursa a unui program scris intr-un limbaj de programare intr-un fisier de tip obiect; Exemple – Visual Basic, Visual C++, Java, Prolog, Delphi, etc. ptr. Windows, gcc, gfortran, etc. pentru Linux. • Programe Linker: Genereaza fisiere executabile (in format binar) ce reprezinta forma executabila a unui program scris intr-un limbaj de programare prin asamblarea codului obiect (creat de compilator) de operatii si functii oferite de bibliotecile de sistem (sub Windows acestea sunt incluse in mediile de dezvoltare, sub Linux: ld). Nota: Lansarea in executie a programelor are loc doar daca exista forma lor executabila. • Interpretoarece interpreteaza si executa codul sursa linie cu linie (“step by step”) fara a se efectua compilarea (Exemple – sub DOS: DOS scripting, .bat; sub Windows: VBS; sub Linux: Bash Scripting, Perl, Python, etc.) • Aplicatii, utilitare, programe specializate: Office (MS Office, OpenOffice), stiintifice (MathCAD, Mathematica, Maple, SPSS, STATISTICA, HyperChem, etc.), inginerie si CAD (AutoCAD, …), Baze de date (FoxPro, Oracle …), Grafica pe calculator (Corel Draw, Photo Shop, …), Multimedia (filme, muzica, albume foto: Youtube, Facebook, etc.), jocuri, programe antivirus, firewall, etc. • Aplicatii si utilitare Internet: navigatoare/browsere (Internet Explorer-IE, Mozilla FireFox, Chrome-Google, Opera, Safari, etc.), servicii e-mail, mesagerie instant (Yahoo messenger, Google chat/talk, Skype, MSM, etc. ), Bloguri (WordPress, Google, etc.), Wiki si Web Page, Arhive si Biblioteci on-line (scribd, docs, etc.). • Aplicatii Enterprise (ERP, Gestiunea documentelor): Sistemele informatice complexe ce conectează companiile la un ansamblu de resurse ordonate şi relaţionate sistemic, pe mai multe niveluri: operaţional, de business, managerial etc. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  23. Retele de calculatoare si sistemul Internet- tipuri de retele, protocoale si servicii, tehnologii cu fir si fara fir (wired technologies, wireless technologies). • Retelele de calculatoare sunt considerate realizari (teoretice şi practice) ale unor discipline: inginerie electrică, telecomunicaţii, informatică, tehnologia informaţiei, tehnica de calcul. Protocoale de comunicatii: IP ( Internet Protocol), TCP/IP (Transmission Control Protocol), UDP (User Datagram Protocol), IPX, OSPF, BGP, etc; • Adresa IP: pentru transferul pachetelor de date prin protocolul TCP/IP sunt utilizate adresele IP ale clientului/serverului. De exemplu pentriu IPv4 – 32 biti (4 bytes): exista 4 grupe de cifre 0-255 de forma a.b.c.d (separate de punct); a) In IPv4 an address consists of 32 bits which limits the address space to 4 294 967 296 (232) possible unique addresses. IPv4 reserves some addresses for special purposes such as private networks (~18 million addresses) or multicast addresses (~270 million addresses). Localizare IP (IP Finder - Check My IP Address): http://www.ip-address.org/. Ex.: 193.226.51.39 – adresa IPv4 a serverului www.chimie.unibuc.ro • b) Adresa IP este utilizata de protocolul IP (se utilizeaza forma in zecimal, octal si binar) pentru obtinerea in binar a unui cuvant de memorie (word) de 32 biti si care va fi utilizat in operatiile de dirijare a pachetelor (datelor). De exemplu, pentru adresa reprezentata in zecimal 131.15.3.19, cuvantul de memorie ce reprezinta forma binara este (se concateneaza cei 4 octeti asociati pentru a, b, c si d): INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  24. Adresa IP c) Din punct de vedere arhitectural si functional, nodurile sistemului Internet sunt clasificate astfel: noduri de nivel inalt (clasa A), noduri continentale (clasa B), noduri locale (clasa C), iar structura adresei IP este formata din: cod clasa, cod router, cod host (impartirea spatiului de adrese IP in clase este utilizata de routere): • Exemple: 102.54.94.97 (rhino.acme.com, source server), 38.25.63.10 (x.acme.com , x client host), 127.0.0.1 (localhost) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  25. Exemple: 102.54.94.97 (rhino.acme.com, source server), • 38.25.63.10 (x.acme.com , x client host), • 127.0.0.1 (localhost) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  26. DNS (Domain Name System) • sistem pentru domenii de nume ce asigura legatura intre adresa IP si numele serverului (exmplu: numele chimie.unibuc.ro corespunzator adresi IP 193.226.51.39); se poate face analogia dintre lista abonatilor de telefonie si numerele de telefon asignate: Nume abonat-Numar telefon. • Descrierea unui nume de domeniu (max. 253 caractere) ce reprezinta o ierarhie de subdomenii (127 de nivele), de la dreapta la stanga: INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  27. Protocoale & Servicii • Ports:1- 65535: in functie de tipul datelor, tranferul pachetelor de un anumit tip se face intre anumite porturi. Ref.: C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\protocol Exemple: • 80 – http (hypertext, www –World Wide Web), • 443 – https (secured hypertext transfer protocol, securitate oferita prin SSH- secure Sockets Layer) • 21 – FTP (File Transfer Potocol), • 25 – SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  28. SERVICES INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  29. Routing (dirijare / rutare): Calculatoarele de tip router realizeaza transportul pachetelor de date de la sursa la destinatie. Eficienta acestei operatii este asigurata de impartirea spatiului de adrese Ipv4 in clase: A, B, C. Adrese IP routabile, private (10.x.x.x, 172.16.x.x, 172.31.x.x, 192.168.x.x) • DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol): protocol de configurare Internet Protocol (IP) pentru calculatoarele host. DHCP elimina sarcina de configurare manuala de către un administrator de reţea. • Firewall (paravan de protecţie):dispozitiv sau o serie de dispozitive configurate în așa fel încât să filtreze, să cripteze sau să intermedieze traficul între diferite domenii de securitate pe baza unor reguli predefinite. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  30. Securitatea sistemelor informatice- notiuni despre atacuri informatice, riscuri, recomandari privind utilizarea calculatorului propriu • Riscuri: pierderea resurselor de pe calculatorul propriu, pierderi/furt de: date personale, bani (cont banca online), date/informatii/proiecte de specialitate • Notiuni si termeni: malware (virus, worm, trojan), atacuri informatica (prin malware, vulnerability vs. exploit, phising-e-mail spooling, spam, website forgery, link manipulation, social engineering, brute force attack-dictionary attack al parolelor, TCP/IP sniffers / honeypots, wireless communication – WEP (foarte vulnerabil), WPA/WPA2) • Recomandari privind utilizarea calculatorului propriu: a) sa nu se utilizeze contul curent cu drepturi de administrator, ci unul de user obisnuit; sa se lucreze pe o partitie HD diferita de C: (de exemplu D: ) b) sa nu se instaleze software piratat (poate contine malware), ci doar programe cu licenta c) sa nu se navigheze pe site-uri cu piraterie software d) sa se utilizeze parole corecte: sa contine mimi 8 caractere; ppor/stronh passwords (combinatie de litere upper/lower case, cifre, si semne de punctuatie) e) sa se realizeze periodic Backup pentru date importante pe medii de stocare externe (HDD extern, DVD, Flash Memory) f) sa se instaleze program antivirus + updates la zi (free: AVG, Avira, Avast, Clamwin, etc.) g) sa se instaleze firewall si sa se realizeze updates sistem de operare (Windows update, Linux updates) INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  31. Sisteme de calcul moderne INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  32. Tehnologii Web 2.0 • Web 2.0 nu este o tehnologie în sens propriu, ci reprezintă componente de servicii şi aplicaţii, realizate de comunitatea Internet (dezvoltatori şi utilizatori) prin intermediul unor instrumente aplicative. Saltul calitativ se referă la faptul că utilizatorul are acces la conţinut pentru care i se oferă instrumente software de editare, modificare şi postare (publicare pe Internet). • Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt aşa-numitele wiki-uri, weblogs (bloguri), precum şi portalurile şi bursele de schimb de imagini, muzică, filme/video şi software din Internet, aşa cum ar fi Flickr, YouTube şi siturile pentru File Sharing. De asemenea, componente ale Web 2.0 sunt şi aşa numitele "reţele sociale", cum ar fi Facebook, Ning sau Twitter. • O problemă importantă în utilizarea acestor servicii şi platforme este pentru ce scopuri sunt folosite acestea. S-a dovedit că exista o multitudine de aspecte şi scopuri în utilizare, inventivitatea si viziunea utilizatorilor şi dezvoltatorilor, în acest caz este nelimitată. INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  33. DOCUMENTARE PE INTERNET (Web Site) CHIMIE • http://www.sciencedirect.com- ScienceDirect is a leading full-text scientific database offering journal articles and book chapters (science, technology and medicine). • http://www3.interscience.wiley.com - Wiley Online Library hosts the world's broadest and deepest multidisciplinary collection of online resources covering life, health and physical sciences, social science, and the humanities. It delivers seamless integrated access to over 4 million articles from 1500 journals, almost 10,000 online books, and hundreds of reference works, laboratory protocols and databases. • http://www.springer.com/ - Articles and books for Chemistry by Springer • http://www.pubs.acs.org – publications by ACS (American Chemical society). • http://www.chemweb.com - Journal Abstracts  from chemistry publishers such as Bentham, Elsevier, Springer and others  covering over 500 journals can be searched and accessed for free.  Search by title and issue or use Journal Search for full-text search of abstracts across all journals. • http://www.ccdc.cam.ac.uk - The Cambridge Crystallographic Data Centre: The CCDC is a non-profit, charitable Institution whose objectives are the general advancement and promotion of the science of chemistry and crystallography for the public benefit. • http://www.rsc.org - Publications by RSC (Royal Society of Chemistry), the greatest european organisation for chemistry development. • http://www.scirus.com/srsapp/ - SCIRUS is the most comprehensive scientific research tool on INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  34. http://www.rcsb.org/pdb/ - An Information Portal to Biological Macromolecular Structures: PDB (Protein Data Bank); Biological Macromolecular Resource. • http://www.aist.go.jp/RIODB/SDBS/menu-e.html - SDBS – Integrated Spectral Data base System (RMN, RES, IR, Raman, SM). • http://www.chem.ucla.edu/VL/Academic.html - Academic Institutions • http://www.nature.com/ - Nature Publishing Group • http://www.chem.ucla.edu/VL/InfoRes.html - Other Lists of Chemistry Resources and Related WWW Virtual Libraries. • http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/ - All Nobel Prizes in Chemistry. • http://web.mit.edu/chemistry/www/index.html - Department of Chemistry at MIT. • http://chemistry.stanford.edu/ - Department of Chemistry at University Stanford. • http://www.chem.cmu.edu/ - Department of Chemistry Carnegie Mellon University. • http://chemistry.uchicago.edu/ - Department of Chemistry, The University of Chicago • http://www.chm.davidson.edu/vce/ - Virtual Chemistry Experiments by David N. Blauch • http://www.chem.ucalgary.ca/SHMO/ - The Simple Huckel Molecular Orbital Theory Calculator by A. Rauk and R. Cannings INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  35. RESURSE GENERALE • MATHEMATICA (Wolfran Research, UK) - www.mathworld.wolfram.com • Science World (Wolfram Research, UK)  - http://scienceworld.wolfram.com/ • MATHCAD (MathSoft Inc., Cambridge,USA) - www.mathsoft.com • Scientific Work Place (MacKichan Software, Inc., USA) -  http://www.tcisoft.com/ • MAPLE (Maplesoft, Canada ) - www.mapleapps.com/ • DERIVE (Soft Warehouse, USA,Austria) - http://www.derive-europe.com/ • Matlab (MathWorks, Inc., USA, Canada, ... ) -  www.mathworks.com/ • SPSS (SPSS, Inc., USA) - http://www.spss.com/ • STATISTICA (StatSoft, Inc., USA) - http://www.statsoft.com/ • ORIGIN (OriginLab Corporation, USA, Canada, Germany, Japan) - www.originlab.com/ • SlideWrite (Advanced Graphics Software, Inc., USA) - www.slidewrite.com/ • Eureka, Delphi (Borland Software Corporation, USA) - www.borland.com/ • MathDL (Journal of Online Mathematics and its Applications, Mathematical Sciences Digital Library, USA ) - http://www.joma.org/ INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  36. Au apărut sisteme de gestiunea automată a informaţiilor dintr-un Web site, numite Content Management Systems (CMS). Aceste platforme oferă în mod dinamic elaborarea, modificarea şi actualizarea de pagini web destinate diverselor activităţi. Exemple de platforme CMS-uri OpenSource: • DotNetNuke (platform for ASP.NET) - www.dotnetnuke.com/; • Drupal (an open source content management platform powering millions of websites and applications)- http://drupal.org/; • Joomla! (an award-winning content management system (CMS), which enables you to build Web sites and powerful online applications) - www.joomla.org/; • WordPress (Open source WordPress has been incredibly successful and risen from a handful of users to the most-used blog tool in its category) - http://wordpress.com/; • Plone (Plone is an open source CMS built on top of Zope and CMF) - http://plone.org/; INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012

  37. Vă doresc succes !http://unibuc.ro/prof/vlada_m/marinvlada[at]yahoo.com INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012