reumatismul articular acut n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Reumatismul articular acut PowerPoint Presentation
Download Presentation
Reumatismul articular acut

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 36

Reumatismul articular acut - PowerPoint PPT Presentation


  • 124 Views
  • Uploaded on

Reumatismul articular acut. Obiective. Definitie Etiologie Patogenie Morfopatologie Tablou clinic Tablou biologic Diagnostic pozitiv Diagnostic diferential Tratament Evolutie si prognostic. Definitie.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Reumatismul articular acut' - anais


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
obiective
Obiective
  • Definitie
  • Etiologie
  • Patogenie
  • Morfopatologie
  • Tablou clinic
  • Tablou biologic
  • Diagnostic pozitiv
  • Diagnostic diferential
  • Tratament
  • Evolutie si prognostic
definitie
Definitie
  • Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie mediata imunologic, care apare ca o complicatie tardiva a infectiei faringiene cu Streptococul β-hemolitic de grup A, la persoanele cu predispozitie genetica
  • Caracter autolimitat
  • Evoluează în puseuri, recăderile fiind datorate reinfecţiei faringiene cu streptococul beta hemolitic.
epidemiologie
Epidemiologie
  • 100-200 cazuri la 100 000 de locuitori pana la mijlocul secolului XX
  • A scazut semnificativ prevalenta bolii pana la 0,5 la 100 000 locuitori
  • NU si in tarile subdezvoltate
  • Recrudescenta bolii in tarile dezvoltate (tulpini cu capsula groasa)
  • Incidenta maxima: varsta 5 -15 ani
  • Factori de mediu: saracia, mediile aglomerate, igiena precara
etiopatogenie
Etiopatogenie

Capsula

(acid hialuronic) → Articulatii

Membrana protoplasmatica → Nucleii caudati

(proteine, glucide, lipide) si subtalamici

Sarcolema miocard

Perete celular (Prot M) → Miocard

Carbohidrati →

Tesutul valvular

Peptidoglicani →

Membrana citoplasmatica

Citoplasma

anatomie patologica
Anatomie patologica
  • Vasculita difuza
  • Degenerare fibrinoida a tesutului conjunctiv
  • Reacţie inflamatorie de tip exsudativ şi proliferativ
  • Leziunea histologică tipică:nodulul Aschoff - mică leziune de tip pseudogranulom, în jurul unui material eozinofil se grupează limfocite şi celule mai mari, cu citoplasmă bozofilă, unele multinucleate.
  • Leziunile pot persista mai mulţi ani după puseul acut
tablou clinic
Tablou clinic
  • Boala este precedată de

infecţia faringiană streptococică

  • Perioadă latentă,

asimptomatică de 1-4 săptămâni.

  • Debutul
    • insidios: febră sau sdr febril prelungit

anorexie

indispozitie, iritabilitate

slabire

paloare

    • brusc cu (poli)artrită febrilă.
tablou clinic1
Tablou clinic
  • semne “majore” si “minore”
  • Criteriile majore Jones sunt:
    • cardita
    • artrita
    • coreea
    • eritemul marginat
    • nodulii subcutanaţi
cardita
Cardita
  • cea mai importantă manifestare
  • prin sechelele valvulare, este singura care influenţează prognosticul
  • 40% la primul puseu reumatismal
  • cardite nediagnosticate (“cardite pierdute”), pot duce la sechele valvulare
  • Pancardita: endocardita + miocardita + pericardita
  • perceperea unui suflu mezocardiac ce ar putea sugera o atingere endocardică
  • alungirea discretă a intervalului PR pe EKG, sugerând o atingere miocardică
cardita1
Cardita
  • Endocardita:
    • In faza acuta: valvulita
    • Faza cronica: fibroza,

calcificari, stenoza valvulara

  • Valva mitrala este cel mai

frecvent afectată ducând la regurgitare - suflu sistolic

apical,de frecventa inalta,

cu iradiere in axila

  • Regurgitarea aortica manifestată prin suflu diastolic bazal, poate fi prezentă singură sau, mai frecvent,în asociere cu regurgitarea mitrala.
cardita2
Cardita
  • Miocardita
    • tahicardie persistenta si in repaus, si in afebrilitate
    • Aritmii, tulburari de conducere
    • EKG: prelungirea intervalului PR
    • poate progresa spre insuficienţă cardiacă congestiva
  • Pericardita
    • prezentă în aproximativ 10% din cazurile cu RAA
    • durere toracică anterioara, care este mai accentuată în clinostatism decât în ortostatism
    • zgomotele cardiace pot fi asurzite
    • frecvent se ascultă frecatura pericardică
cardita3
Cardita

În funcţie de severitatea simptomatologiei, se individualizează următoarele grade de severitate, clasificare utilă în individualizarea tratamentului antiinflamator:

  • Cardite uşoare: - volum cardiac normal şi absenţa semnelor de I.C. ; - prezenţa de sufluri – sistolic sub 3/6, diastolic sub 2/6, în absenţa semnelor periferice de I.C.

- pericardita izolată

  • Cardite moderat severe: - volum cardiac uşor mărit chiar şi după episodul acut, însă fără semne de I.C

- sufluri intense ce persistă după episodul acut o “regurgitare” important

  • Cardite severe: - cardiomegalie importantă ce persistă după episodul acut;

- insuficienta cardiaca la un moment dat;

- sufluri intense (insuficienţă mitrală, aortică)

artrita
Artrita
  • 62-85% la primul puseu
  • poliartrita
  • predominent articulaţiile mari (genunchi, gleznă, cot, radio-carpiană, scapulo-humerală, mai rar coxo-femurală) deşi rareori pot fi afectate şi articulaţiile mici (interfalangiene, temporomandibulare).
  • caracter saltant, asimetrică
  • articulaţia este tumefiată, tegumentele supraiacente sunt rozate, calde, dureroasă spontan şi la mobilizare
  • caracter autolimitat: după 2-3 zile maximum o săptămână tumefacţia retrocedează spontan, fiind prinse apoi alte articulaţii.
  • chiar în cazurile netratate, rareori artrita din RAA persistă mai mult de 3-4 săptămâni.
coreea sydenham
Coreea Sydenham
  • 15% din cazurile de RAA.
  • în special la fete, în perioada prepubertară
  • mişcarea coreică – involuntară, rapidă, asimetrică, ilogică, cu accentuare emoţională şi dispariţie în somn, de obicei bilaterală, rar unilaterală;
  • hipotonie musculară;
  • tulburări de coordonare(de scris, grimase);
  • semne piramidale;
  • tulburări psihice – iritabilitate, apatie, crize de râs sau plâns, tulburări de atenţie.
  • Deseori este o manifestare tardivă şi deci poate fi izolată. În aceste condiţii trebuie excluse alte cauze de coree (LES, coreea Huntington).
  • autolimitată, chiar fără tratament (7-8 săptămâni), vindecarea fiind fără sechele. Sub tratament dispariţia manifestărilor se realizează în 1-2 săptămâni
nodulii subcutanati meynet
Nodulii subcutanati Meynet
  • <5% din RAA
  • manifestare tardivă, semnificând o foarte severă boală, de obicei după mai multe atacuri de RAA în prezenţa unei cardiopatii constituite;
  • Clinic – noduli mici 0,1-1cm în diametru, duri dureroşi, neaderenţi la tegumente, localizaţi pe suprafeţele de extensie ale articulaţiilor (coate, genunchi, corpi vertebrali) la nivelul occipitalului, la nivelul tendoanelor extensoare ale mâinilor şi picioarelor;
  • Evoluţie lentă de săptămâni

sau luni;

  • După tratamentul corticoid

dispar rapid;

  • Substratul anatomo-patologic

este nodulul Aschoff.

eritemul marginat
Eritemul marginat
  • 5-10% din cazurile cu RAA;
  • Zone maculare, de culoare roz, aparente pe zonele acoperite (trunchi, regiunea subclaviculară)
  • migratorii, nepruriginoase, neindurate, dispar la digitopresiune şi sunt fugace;
  • Pot recidiva cu intermitenţă, timp de săptămâni sau luni
criterii clnice minore
Criterii clnice minore
  • Febrăeste persistentă, variind între 38-39C, durează 7-10 zile, după care cedează spontan.
  • Răspunsul remarcabil al febrei la agenţii antiinflamatori este o caracteristică a RAA.
  • Artralgiilerelativ constante, reprezintă dureri articulare fără manifestări obiective.
  • Alte semne clinice întâlnite în RAA pot fi:
    • durerile abdominale
    • oboseala
    • scădere ponderală
    • epistaxis netraumatic
    • pneumonie
  • Antecedentele personale sau familiale, dar neavând semnificaţie diagnostică
tablou biologic
Tablou biologic
  • VSH↑↑ (peste 50-70mm la prima oră şi 100-120mm la 2 ore) Valorile VSH se normalizează înainte de stingerea reală a activităţii reumatice.
  • Fibrinogen ↑(normal 200-400mg%) se eliberează în cursul puseului acut de RAA din zonele de ţesut conjunctiv inflamat.
  • Hiper-2-globulinemia↑, constantă în RAA, este paralelă cu întinderea leziunilor şi este datorată creşterii glicoproteinelor serice, eliberate în urma depolimerizării substanţei fundamentale.
  • Proteina-C-reactivă↑ este o glicoproteină serică, eliberată prin depolimerizarea substanţei fundamentale.
  • Complemetul seric are valori normale sau uşor crescute, spre deosebire de bolile cu complexe imune, în care complementul se consumă
dovada infectiei streptococice
Dovada infectiei streptococice
  • Demonstrarea prin mijloace de laborator a unei infecţii streptococice recente este considerat criteriul obligatoriu pentru susţinerea diagnosticului de RAA.
  • Evidenţierea Streptococului hemolitic de grup A în exudatul faringian;
  • Determinarea anticorpilor antistreptococici.
exudatul faringian
Exudatul faringian
  • Exsudatul faringian identifică pacienţii cu faringită streptococică recentă.
  • Doar 25% din pacienţii cu RAA au culturi pozitive pentru SH
  • O cultură pozitivă poate reflecta şi starea de purtător
  • Dintre elementele clinice, existenţa scarlatinei în antecedentele recente are valoare superioară izolării SH în faringe
anticorpi antistreptococici
Anticorpi antistreptococici
  • dovada imunologică a infecţiei streptococice recente
  • dinamica ASLO după o angină streptococică se caracterizează prin creşterea titrului după 2-3 săptămâni de la debutul infecţiei, atingerea unei valori maxime în a 5-a săptămână şi scăderea lentă în câteva luni (pana la 9 luni).
  • Antibioterapie precoce fac ca ASLO să crească mai puţin, iar corticoterapia, determină regresia rapidă la valorile normale
  • VN < 200 UTodd
  • Pot fi valori fals pozitive în hiperlipemii de diverse origini, în hipergamaglobulinemii monoclonale
  • Antidezoxiribonucleaza B (anti-DN-azaB) doar laboratoarelor foarte bine dotate
examene paraclinice
Examene paraclinice
  • Radiografia cardiopulmonara
examene paraclinice1
Examene paraclinice
  • Ecocardiografia:
    • Edem valvular
    • Regurgitare mitrala
    • Dilatare AS, VS
    • Contractilitate scazuta
    • Lichid pericardic
    • Ulterior sechelele
examene paraclinice2
Examene paraclinice
  • ECG:
    • Alungirea intervalului PR
    • Bloc AV gr II, III
    • Subdenivelarea segm ST
    • Inversiunea undei T
diagnostic pozitiv
Diagnostic pozitiv
  • Criterii majore
    • Cardita
    • Poliartrita
    • coreea
    • eritemul marginat
    • nodulii subcutanaţi
  • criterii minore
      • febră
      • Antralgiile
      • intervalul PR
      • VSH sau CRP
  • Dovada infecţiei anterioare cu SH gr. A
    • ex. faringian pozitiv sau teste rapide pentru antigenele streptococice
    • titrul Ac. antistreptococic sau în creştere
  • Diagnostic pozitiv= 2 criterii majore sau 1 criteriu major +2 minore + obligatoriu dovedirea infecţiei streptococice recente
diagnostic diferential
Diagnostic diferential
  • artrita reumatoidă
  • LES
  • artrita bacteriană
  • boala serului
  • endocardita bacteriană
  • anemia “sikle cell”
  • purpura Hennoch-Schonlein
  • leucemia acută
evolutie
Evolutie
  • Un singur puseu sau cu pusee repetate
  • recurenţele mai frecvente la cei cu leziuni cardiace preexistente
  • Recăderile implică de obicei regiunile afectate la primul puseu.
  • sub tratament sau spontan puseul cedează în câteva zile
  • Rebound-urile apar uneori cu reducerea dozelor de Prednison.
  • Recurenţele apar mai frecvent la bolnavii neprofilactizaţi şi sunt mai frecvente la copiii mici, la cei cu boala de inimă şi la cei cu pusee multiple.
  • Riscul apariţiei RAA după infecţia streptococică este de 10 ani mai mare la bolnavii care au avut un prim puseu.
prognosticul
Prognosticul
  • Prognosticul-depinde de:
    • Existenţa carditei de la primul puseu
    • Sechelele cardiace valvulare
    • Prezenţa sau absenţa recăderilor cu cardită
  • În formele cu coree, după dispariţia mişcărilor, pot rămâne tulburări psihice
tratament
Tratament
  • Profilaxia primara (eradicarea infectiei streptococice)
  • Tratamentul antiinflamator (AINS sau CT)
  • Tratamentul suportiv + tratamentul complicatiilor
  • Profilaxia secundara (prevenirea recurentelor)
tratamentul suportiv tratamentul complicatiilor
Tratamentul suportiv + tratamentul complicatiilor
  • Repaus la pat
  • Regim dieteticcomplet şi echilibrat, hiposodat, bogat în fructe şi vegetale; supliment de proteine şi potasiu
  • Tratam insuficientei cardiace: diuretice + tonicardiace
  • Tratamentul coreei: Diazepam sau Haloperidol
durata profilaxiei secundare in raa
Durata profilaxiei secundare in RAA

Categoria Durata

RAA + cardita + minim 10 ani de la ultimul

Boala cardiaca reziduala episod sau pana la 40

(boala valvulara reziduala) ani (uneori toata viata)

RAA + cardita 10 ani sau pana la varsta

Fara boala cardiaca reziduala adulta (perioada mai lunga)

RAA fara cardita 5 ani sau pana la 21 ani

slide36
Va

multumesc

pentru atentie!