Acizii grasi

1. Aciziigrasi

2. Proiectrealizat de : • BartosLoredana • Ianc Giulia • PavelMadalina • Pop Teodora • Prigoana Iulia • SechelCodruta Cls. a XI-a B Colegiul National “George Baritiu” Cluj-Napoca

3. Cuprins: • Introducere • Structura • Clasificare • Rolul acizilor grasi • Surse de acizigrasi • Curiozitati

4. Introducere Acizii grasi sunt acizii organici care intra in constitutia lipidelor (grasimilor) si determina proprietatile si deosebirile dintre proprietatile lipidelor in organism. Acelegrasimi care suntnecesareorganismuluipentru a fisanatossi care nu pot fi fabricate de corpsuntnumiteacizigrasiesentiali (ACE). Eisuntdenumitiesentialideoarece, ca sivitaminelesimineralele, trebuiefurnizatiprindieta. 

5. Structura  Substanţele reunite sub denumirea de acizi graşi, sunt alcătuite numai din carbon (C), hidrogen (H) şi oxigen (O), posedând, ca orice acid organic, gruparea carboxil. Numărul  atomilor de carbon este întotdeauna par. Acidulbutiric • Structura moleculară a unui acid gras este sub formă liniară şi prezintă o "coadă" alcătuită dintr-un lanţ de molecule de carbon şi hidrogen. Are caracter hidrofobic ("îi este frică de apă", nu se combină cu moleculele de apă). În capăt este prezentă o moleculă de carbon care se leagă de un atom oxigen printr-o legătură dublă şi printr-o legătură simplă de -OH (hidroxil). Această parte este considerată hidrofilă, combinându-se cu moleculele de apă.  Sunt principalii componenţi ai săpunului deoarece "coada" este solubilă în substanţe uleioase, iar "capul" în apă topind şi spălând murdăria

6. Acidul stearic Acidul oleic

7. Clasificare • Termenii saturat, mono-saturat şi poli-saturat se referă la numărul de atomi de hidrogen ataşaţi de molecula de hidrocarbon din coadă. • Acizii saturati genereaza grasimi solide, iar acizii nesaturati genereaza grasimi lichide. • Grăsimile provenite din animale au legături simple între atomii de carbon din coadă. • Atunci când conţin cel mai mare număr de atomi de hidrogen se numesc saturate. Acizii graşi saturaţi (palmitinic, stearinic) se găsesc cu precădere în grăsimile animale (unt, smântână, untură).

8. Grăsimile nesaturate ajută la arderea celor saturate dacă raportul între ele este de doi la unu. Dacă acidul linoleic este prezent în cantitate suficientă, ceilalţi doi acizi graşi pot fi sintetizaţi în organism. Consumul ridicat de carbohidraţi determină creşterea necesarului de vitamină F. • Pentru sinteza grasimilor proprii organismul are nevoie de acizi graşi saturaţi şi nesaturaţi în anumite proporţii (raport 2:1 de grăsimi saturate şi nesaturate).

9. Importanta Rolul acizilor graşi este în creşterea normală a vaselor de sânge (sporind elasticitatea şi micşorând permeabilitatea vaselor) şi preîntâmpină formarea depunerilor de colesterol în interiorul arterelor. Asigură sănătatea pielii, a părului şi un oarecare grad de protecţie împotriva efectelor negative ale razelor X. Acidul linoleic împiedică apariţia tumorilor. Contribuie la dezvoltarea şi la bunăstarea generală o organismului prin influenţarea activităţii glandulare şi capacitatea de disponibilizare a calciului către celule.

10. Combate afecţiunile cardiace. • Ajută la scăderea greutăţii corporale prin arderea grăsimilor saturate. • Acizii arahidonic şi linoleic posedă proprietăţile de a forma alătuiri de colesterol compuşi uşor solubili, grăbind transformarea în ficat a colesterolului în acizi biliari şi contribuind astfel la eliminarea colesterolului din organism, de a stimula eliminarea bilei şi peristaltismul intestinal (mişcare de contracţie - urmată de o relaxare periodică - a musculaturii stomacului şi intertinului, care se propagă sub formă de unde şi face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv). • Intensifică acţiunea lipotropă a colinei şi stimulează sinteza acesteia. Absenţa acestora generează dermatie, prezenţa lor în capacităţi insuficiente dereglează utilizarea celorlalti acizi din organism.

11. Surse de acizi grasi • Pentru a fi benefici pentru sanatate, acizii grasi se consuma intr-o anumita cantitate. • Potrivit aporturilor nutritionale recomandate, barbatii pot consuma 2 g pe zi de omega 3 si 10 g de omega 6. Femeile ar trebui sa consume o cantitate relativ mai mica.

12. Surse de acizigrasiOmega 3si Omega 6: • nuci, semintede in sirapita • peste (macrou, sardine, hering sau somon); • Uleiurivegetale: de seminte de struguri, de floarea soarelui, de nuci, de rapita, porumb etc. • Alunele de padure; • Uleiul de canola;

13. Peste: (100g gatit) / cantitate Omega 3# Hering: 2000 mg# Somon: 1800 – 2100 mg# Macrou: 1200 mg# Sardine: 1000 – 1400 mg# Ton: 900 mg# Pastrav: 900-1200 mg

14. Stiati ca….? • doua pastile cu ulei de peste zilnic impulsioneaza creierul copiilor sa se dezvolte in trei luni cat s-ar dezvolta in trei ani? • somonul contine atat de sanatosul omega-3 care ajuta circultia sangelui ? Culoarea rozalie este data de un carotenoid antiimbatranire care protejeaza membrana celulara. De asemenea, contine o substanta care imbunatateste tonusul muschilor faciali si reduce ridurile. • Uleiul de catina contine acizi grasi nesaturati esentiali, cu rol important in producerea de prostaglandine (substante derivate din acizii grasi). Aceste substante protejeaza celulele de radicali liberi si toxine, iar lipsa lor provoaca imbatranirea prematura a pielii. Preparatele cosmetice in componenta carora intra catina previn aparitia ridurilor, avand actiune nutritiva, revitalizanta si regeneratoare. • uleiul de catina imbunatateste functia de detoxifiere a ficatului.

15. Sfarsit