Tabagismul de la statistici la practica medicală

1. Tabagismul de la statistici la practica medicală Antigona Trofor Universitatea de Medicina şi Farmacie”Gr.T.Popa” Iasi

2. Sumar • Remarci introductive • Statistici • Identificarea problemei • Soluţia problemei • Practica medicala

3. Remarci introductive • Despre fumat • Despre tutun • Despre tigari • Despre compozitia chimica a tigarilor • Despre efectele fumatului asupra sanatatii

4. Ce este de fapt fumatul? • OBICEI? (preocupare) - deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni • A FUMA - a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun. • OBICEI motivatie BOALA durata, intensitate

5. Ce stiti despre tutun? • Tigari • Pipa • Trabuc • Narghilea • Tutun mestecat/prizat • Altele Bidis şi Kreteks

6. Ce stiti despre tigari?

7. Care este compozitia chimica a tigarii? • Peste 4000 constituenti toxici formati prin arderea tutunului- 50 dovediti cancerigeni. • Nicotina, monoxidul de carbon, compusii iritanti, gudronul.

8. Nicotina este inalt addictiva, intr-un mod similar si chiar superior addictiei drogurilor “grele” / puternice ca heroina si cocaina”.

9. NICOTINA este un drog psihoactiv. Proprietatile addictive implica in special sistemele de recompensa(satisfactie) si memorie

10. Sistemul mesolimbic dopaminergic Nicotina actioneaza preponderent prin intermediul dopaminei.

11. Receptorii nicotinici acetilcolinici • Forma cea mai raspindita este receptorul pentameric format din 4 subunitati alfa si 2 subunitati beta • Alfa7- forma stabila, homomerica a nAchR 7 7 Leonard & Bertrand Nicotine Tob Res, 2001; 3:203-223 7 7 7

12. Nivelele serice ale nicotinei in timpul fumatului • Nicotina serica creste treptat diurn si scade nocturn. CO ppm 70 59 48 34 21 10 Benowitz et al. Clin Pharmacol Ther, 1982; 32:758-764

13. Care este compozitia chimica a tigarii? • Monoxidul de carbon - aparitia plăcilor de aterom→afectiuni cardio-vasculare • Iritanti: bioxid de azot,fenoli, crezoli, acid cianhidric→modifica clearance-ul mucociliar→infectii respiratorii frecvente. •Compusii cancerigeni:hidrocarburi aromatice policiclice,nitrosamine→cancere cu diferite localizari • Nicotina: vasoconstrictie, stimulare SNC

14. Efecte pe termen scurt: Psihoactive: memoria, energia, dispoziţia, emoţiile, atenţia, comportamentul, tulburările de somn; Creşte frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială; Vasoconstricţie periferică; Creşterea frecvenţei respiratorii Efecte pe termen lung: Boli respiratorii; Boli cardiovasculare; Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi osteoarticulare; Diferite tipuri de cancere; Scade imunitatea; Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului. Care sunt efectele fumatului asupra sanatatii?

15. Daca renunti la fumat acum : 20 min. TA/Pulsul/temperatura extremitatilor se normalizeaza 8 ore Nivel O2 = normal Nivel CO = normal 48 ore Ameliorare gust si miros 72 ore Respiratie mai buna

16. Daca renunti la fumat acum : Imbunatatirea activitatii creerului Imbunatatirea circulatiei 15 ani 2-3 sapt. Tuse/oboseala se reduc Scade riscul de cancer 1-9 luni Scade riscul de boli de inima 10 ani > 1 an

17. Statistici

18. IN LUME o treime din populatia globului fumeaza ( 47% barbati si 12% femei ) La fiecare 8 secunde un om moare datorita bolilor cauzate de fumat Aproape 50% din fumatori mor datorita unei boli cauzate de fumat si 40% mor inainte de varsta pensionarii; 22% femei si 34% barbatisunt fosti fumatori !!! Fumeaza mai mult cei saraci ( 800 milioane de fumatori in tarile in curs de dezvoltare ) IN ROMANIA 36 % dintre români fumeaza; 21% dintre tinerii peste 15 ani sunt fumatori zilnici FUMATUL IN CIFRE

19. ADDICTIA PE GLOB- IN CIFRE • Alcoolul, tutunul si drogurile sunt responsabile de 8,9% din bolile de pe glob; • Povara bolilor prin addictie a fost estimata la 128 milioane persoane cu speranta de viata mai mica. • Costurile sociale, psihologice si materiale ale addictiei sunt mari.

20. Identificarea problemei

21. Fumatul de ţigarete = cea mai evitabilă cauză de deces şi boală Tutunul Obişnuinţa de a fuma Dependenţa de nicotină Boli cauzate de fumat Epidemia tabagismului

22. Fumatul este nociv • Speranţa de viaţă se scurtează cu 5-8 ani! • Dacă se dezvoltă boli: speranţa de viaţă se scurtează cu 18-22 ani!! • Relaţie puternică doză-răspuns între fumatul excesiv, durata fumatului, fumatul initiat la o vârstă fragedăşi riscurile crescute pe care le au fumătorii pentru boli grave şi mortale.

23. Fumul de ţigară este periculos • Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de potenţiale toxine incluzând oxidanţi, compuşi organici, metale toxice şi metale tranzitive care pot cauza inflamaţie şi boală pulmonară. • S-a demonstrat că tutunul şi fumul de ţigară conţin endotoxină, un potenţial mediator al inflamaţiei căilor aeriene.* * Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.

24. Efectele complexe ale fumatului asupra sănătăţii omului • Efectele biologice ale componentelor chimice din fumul de ţigară: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritanţi • Riscurile pentru boli • Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare) • Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi comportamentale, aspecte psihologice

25. FUMATUL ESTE O PROBLEMA DE SANATATE

26. Fumatul/ Consumul cronic de tutun • O boală? ●Ce fel de boală? ● Cine se ocupă? ● Care este abordarea?

27. O BOALA INREGISTRATA • Cei mai multi din fumatorii de tigari obisnuite devin dependenti fizic si psihic, continua fumatul si intimpina dificultati in a renunta la fumat. • Dependenta tabagica (WhO ICD 10) • Dependenta nicotinica (APA DSM IV)

28. DA, Fumatul este o boală! • Tabagismul cronic (denumiri echivalente - dependenţa de tutun sau dependenţa nicotinică) - o boală cronică- F 17.2 Această afecţiune trebuie recunoscută de orice medic practician care asistă fumători.

29. O boală cronică • Luare în evidenţă • Urmărire periodică • Tratare • Prevenirea recidivelor • Reluarea tratamentului • Mentinerea abstinentei tabagice

30. Soluţia problemei

31. Cine se ocupă? • Medicii de familie • Pneumologi, medici din alte specialitati care au absolvit module de curs de management al tabagismului.

32. Cum se abordeaza? • Condiţie patologică cronică cu implicaţii medicale, psihologice, sociale, comportamentale, economice. • Specialistul in sevraj tabagic va urma un modul de specializare multicomponenţial. Abilităţile de comunicare sunt utile.

33. Cum se învaţă? • GHIDUL SPECIALISTULUI ÎN RENUNŢAREA LA FUMAT( 2008 ) • Ghid elaborat de grupul de lucru al Secţiunii Tabacologie din Societatea Română de Pneumologie

34. Practica medicală

35. IDENTIFICAREA PACIENŢILOR CU TABAGISM CRONIC • Recomandăm identificarea de rutină a fumătorilor la toate nivelele de asistenţă medicală din România şi înregistrarea statusului de fumător ca un semn vital în documentele medicale. • Screeningul clinic al fumatului creşte rata de succes a intervenţiilor pentru renunţarea la fumat. ( Nivel de dovadă A)

36. FISA DE DETERMINARE A STATUSULUI FUMATULUI STATUS FUMATOR: • FUMATI?: DA/NU • DA (de cel putin 6 luni) = FUMATOR - Numar pachete an (nr. de tigari/zi, nr. ani de fumat)- - Consum actual (nr. tigari/zi)- - Momentul primei tigari a zilei- - Tentative de renuntare anterioara- • NU: - Niciodata (<100 tigari/100 g tutun in viata) = NEFUMATOR - A renuntat (de cel putin 6 luni) = FOST FUMATOR (data renuntarii, nr. pachete an) • SCOR FAGERSTROM DORITI SA RENUNTATI LA FUMAT?

37. DEFINIREA ŞI FORMULAREA DIAGNOSTICULUI DE DEPENDENŢĂ NICOTINICĂ • Medicii practicieni care acordă îngrijiri persoanelor identificate ca fumători trebuie să considere consumul de tutun o boală cronică recidivantă şi să recunoască consumul de ţigarete ca simptom principal al bolii.

38. INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ ESTE OBLIGATORIE PENTRU TOŢI PACIENŢII • Orice fumător identificat prin consult medical trebuie să primească asistenţă medicală adecvată în scopul opririi fumatului • Identificarea şi sfătuirea fumătorilor pentru a renunţa la fumat trebuie să fie însoţită de evaluarea motivaţiei pacientului de a opri fumatul la momentul respectiv (Nivel de dovadă – C)

39. Recomandările grupului de lucru Tabacologie Orice fumător care nu reuşeşte să renunţe la fumat prin voinţă sau în urma sfatului minimal antifumat trebuie să aibă acces la un cabinet de consiliere intensivă pentru renunţare la fumat unde va putea fi asistat de un specialist instruit în acest domeniu. Asistare – terapie farmacologica + consiliere.

40. Follow-up Recomandăm supravegherea perioadei de terapie a dependenţei nicotinice prin minimum 2-4 vizite de control şi monitorizarea procesului de renunţare la fumat.

41. Validarea biochimică a abstinenţei Validarea statusului de fumător printr-un test al monoxidului de carbon (CO) în aerul expirat.

42. Vindecarea = Abstinenţa • Rezultatul final – atingerea şi menţinerea abstinenţei tabagice • Raportarea de către pacient a unui consum între 0-5/ ţigări/ zi în cursul perioadei de 6 luni de la oprirea fumatului , împreună cu rezultatul negativ al testului biochimic al CO definesc abstinenţa tabagică la vizita finală a tratamentului

43. Va multumesc