slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP. PowerPoint Presentation
Download Presentation
Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP.

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 23

Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP. - PowerPoint PPT Presentation


  • 217 Views
  • Uploaded on

Particularităţi în evoluţia pe termen lung a psihozelor funcţionale (endogene ) M.Lăzărescu, Jeni Blajovan, Crist i na Bredicean, I.Papavă., Miruna Milin, Claudia Florea Clinica de Psihiatrie “Eduard Pamfil” Timisoara. Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP.' - americus


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

Particularităţi în evoluţia pe termen lung a psihozelor funcţionale (endogene)M.Lăzărescu, Jeni Blajovan, Cristina Bredicean, I.Papavă., Miruna Milin, Claudia FloreaClinica de Psihiatrie “Eduard Pamfil” Timisoara

slide2
Cercetările prezente fac parte din bilanţul 2007 al proiectului PTTEP.
  • Proiectul PTTEP a început în 1985 şi a constat din înregistrarea continuă a tuturor cazurilor noi de psihoză funcţională (endogenă) internate în Clinica Psihiatrică Timişoara, având domiciliul în Timişoara.
  • Diagnosticele au fost cele puse după criteriile ICD-9 apoi ICD-10, comparate cu cele din DSM-IIII, apoi DSM-IV. Simptomatologia a fost cea definită în PSE-9, PSE-10. Vârsta la primul episod : 20-55 ani.
date despre inregistrarea anuala
Date despre inregistrarea anuala
  • In perioada 1985-2004, deci în 20 ani, au fost înregistrate 1620 cazuri, în următorul ritm:
  • 1985. 77 cazuri
  • 1986. 74 cazuri
  • 1987. 69 cazuri
  • 1988. 80 cazuri
  • 1989. 99 cazuri
  • 1990. 57 cazuri
  • 1991. 82 cazuri
  • 1992. 68 cazuri
  • 1993. 73 cazuri
  • 1994. 67 cazuri
  • 1995. 56 cazuri
  • 1996. 98 cazuri
  • 1997. 109 cazuri
  • 1998. 71 cazuri
  • 1999. 89 cazuri
  • 2000. 104 cazuri
  • 2001. 106 cazuri
  • 2002. 66 cazuri
  • 2003. 108 cazuri
  • 2004. 67 cazuri

Media anuală de înregistrare = 81 cazuri

slide4
Toate cazurile au fost după externare dispensarizate activ de specialişti şi reevaluate periodic de echipa de cercetare, global sau pe subloturi. S-au făcut comunicări periodice la congrese naţionale şi internaţionale. Bilanţul după 10 ani de înregistrare şi urmărire prospectivă (perioada 1985 – 1994) a fost făcut în 1999 şi publicat.
  • In mod firesc o parte din cazuri au dispărut progresiv din evidenţă şi din urmărirea continuă din diverse motive : - deces; - plecare definitivă din zonă; - episod unic; - remisiune stabilă; - non-complianţă. Pentru majoritatea cazurilor se cunoaşte data încetării colaborării cu registrul de cazuri.
slide5
La bilanţul de 20 ani, privitor la perioada 1985-2004, efectuat în 2007, se aflau în urmărire activă continuă (dispensarizare) 668 cazuri. In această cifră nu intră cazurile instituţionalizate. Nu s-au intreprins demersuri pentru a căuta activ cazurile care nu sunt dispensarizate. Considerăm că, această cazuistică reprezintă cazurile cu evoluţie medie, ca intensitate de manifestare a bolii.
slide6
Din cele 668 cazuri aflate în dispensarizare în 2007 s-a circumscris, pentru studiere şi analiză, o cazuistică cu evoluţie îndelungată care să îndeplinească următoarele criterii :
  • minimum 10 ani de evoluţie de la prima internare;
  • cel puţin 3 internări;
  • bună accesabilitate la informaţii şi colaborare.
  • Din acest sublot au fost analizate 121 cazuri grupte în funcţie de diagnosticul actual aşa cum s-a stabilizat acesta în ultimii 5 ani de evoluţie. S-a ţinut cont de toate episoadele psihopatologice şi de succesiunea lor în timp.
slide7
S-au abordat pentru analiză următoarele subgrupe:
  • - schizofrenie = toate episoadele, de-a lungul a peste 10 de evoluţie, au fost numai cu diagnosticul de schizofrenie;
  • - tulburare schizo-afectivă = de-a lungul evoluţiei au predominat episoade schizofrene şi schizo-afective; episoadele afective cu sau fără delir incongruent, dacă au fost prezente, au fost mai puţine decât precedentele;
  • - tulburare delirantă persistentă = cazuri la care în toate sau la majoritatea episoadelor principalul aspect e delirul, nehalucinator sau halucinator, cu sau fără depresie, fără ca aceste episoade să permită încadrarea în schizofrenie sau tulburare schizo-afectivă.
  • - tulburarea bipolară cu interferenţe psihotice = toate sau majoritatea episoadelor au fost afective cu delir incongruent; episoadele schizo-afective sunt rare (maxim 3) mult inferioare numeric episoadelor afective cu sau fără delir.
  • In continuare vor fi prezentate rezultatele a 4 studii :
slide8
I. Schizofrenia şi tulburarea schizo-afectivă

Coordonator : Dr.Cristina BREDICEANU

  • Au fost studiate comparativ 2 loturi a 25 persoane
  • A = schizofrenie : b=7; f=18; vârsta medie la debut = 29.1 ani
  • B = tulburarea schizo-afectivă : b=11; f=14; vârsta medie la debut = 27.1 ani
slide11
Evoluţia socio-demografică şi clinico-funcţională (evaluată prin CGI şi GAF) a fost uşor mai bună la schizofreni decât la schizo-afectivi.
slide12
Concluzie. Cazurile ce ajung în timp la diagnosticul de tulburare schizo-aectivă au variate tablouri clinice la primul episod. Diagnosticul de tulburare schizo-afectivă se stabileşte la majoritatea cazurilor după 5 ani de evoluţie.

Notă Prin definiţie din lotul de schizo-afectivi au fost excluse cazurile cu tendinţă evolutivă spre tulburare bipolară.

ii debutul psihotic delirant schizofren a tulbur rii bipolare coordonator dr claudia florea
II.Debutul psihotic delirant schizofren a tulburării bipolareCoordonator : Dr.Claudia FLOREA
  • In cadrul evoluţiei pe termen lung s-au constatat cazuri bizare de psihoze funcţionale care debutează cu episoade certe de schizofrenie sau psihoze delirante persistente iar după mai mulţi ani virează în tulburare bipolară; tabloul clinic bipolar se menţine apoi peste 5 ani, fără revenire la schizofrenie.
  • Au fost studiate 21 cazuri de acest tip. Vârsta medie la debut = 30 ani, la catamneză 48 ani.
slide14
la 7 cazuri schimbarea de diagnostic s-a făcut la peste 5 ani de la debut, cu o evoluţie constantă cu episoade schizofrene (inclusiv după 10 ani);
  • la 5 cazuri virajul s-a produs la 2-3 ani după debut;
  • la 9 cazuri de la primul episod de schizofrenie au fost prezente elemente afective fără a fi posibil un diagnotic de tulburare schizo-afectivă care ajunge să fie pus după mai mulţi ani.
slide15
La jumătate din cazuri în perioada de tranziţie au fost prezente şi episoade schizo-afective care apoi nu s-au mai repetat.
  • Tranziţia de la schizofrenie la tulburare bipolară este ireverisibilă menţinându-se peste 5 ani.
  • Tulburarea bipolară astfel instalată a prezentat doar rare episoade afective cu delir incongruent.
iii tulburarea bipolar cu interferen e paranoide coordonator dr miruna milin
III. Tulburarea bipolară cu interferenţe paranoide Coordonator : Dr.Miruna Milin
  • Au fost studiate 23 cazuri de tulburare bipolară care au prezentat toate sau majoritatea episoadelor cu delir incongruent.
  • Tematica a fost : senzitiv-relaţională, de urmărire, de persecuţie, mai rar de otrăvire, gelozie şi mistică.
  • Nu au fost excluse cazurile care au prezentat 1 sau 2 epiaode schizo-afective incluse între cele afective delirante şi nedelirante, astfel încât nu s-a impus diagnosticul de tulburare schizo-afectivă.
  • Delirul congruent s-a întâlnit izolat sau asociat cu cel incongruent la 9 cazuri.
  • Halucinaţii auditive, mai rar vizuale, au fost întâlnite la 9 cazuri.
slide17
Diagnosticul de debut a fost cu diagnostic variat :
  • maniacal = 5 cazuri
  • maniacal paranoid = 8 cazuri
  • senzitiv-maniacal = 8 cazuri
  • depresiv = 3 cazuri
  • depresiv-paranoid = 3 cazuri
  • schizo-depresiv = 3 cazuri
slide18
Tipurile predominante de episoade, d.p.d.v. afectiv, la o

evoluţie depeste 10 ani au fost :

predominant maniacal = 11 cazuri

predominant mixte = 3 cazuri

predominant depresiv = 3 cazuri

predominant alterne = 3 cazuri

Observaţii

Predomină statistic episoadele maniacale;

Există în toate cazurile o diateză disforie iritabilă mai

accentuată în episoadele maniacale, care sunt deseori agitate.

psihozele delirante persistente i schizofrenia coordonator dr ion papav
Psihozele delirante persistente şi schizofreniaCoordonator : Dr. Ion Papavă
  • Au fost studiate comparativ 2 loturi , fiecare a câte 20 cazuri.
  • A = Schizofrenie : b=7; f=13, vârsta medie la debut = 26 ani;
  • B= Psihoza delirant persistentă: b =9; f = 11; vârsta medie la debut – 33 ani.
  • Numărul persoanelor căsătorite a scăzut în ambele loturi, fără diferenţe semnificative.
  • Numărul persoanelor ce au rămas active în câmpul muncii e mai mare la psihozele delirante.
  • Severitatea bolii (CGI) şi funcţionarea socială (GAF) e mai favorabilă în lotul celor cu psihoze delirante. In cadrul acestuia pacienţii ce au avut simptome schizoforme minore şi tranzitorii au avut o evoluţie mai puţin favorabilă.
  • Diferentele pot ţine nu doar de tipul tulburării ci şi de vârsta la debut.
slide20
Comentarii
  • Evoluţia pe termen lung a psihozelor funcţionale urmărite prospectiv 10-20 ani de la debut indică existenţa unor fluctuaţii în tabloul clinic care pot apare după 5-10 ani şi chiar 15 ani de la debut.
  • Nu orice psihoză delirantă persistentă, chiar halucinatorie poate fi asimilată schizofreniei. M ai ales cazurile ce evoluează la vârsta adultă şi înaintată evoluează deseori în interferenţă cu depresia.
slide21
Tulburarea bipolară cu delir incongruent are un profil propriu, distinct de tulburarea schizo-afectivă. Halucinaţiile nu sunt frecvente dar există constant caracteristici disforice, de iritabilitate.
  • Există cazuri interesante care după ce au evoluat mulţi ani tipic schizofren – sau ca psihoză delirantă - persistentă, ajung să vireze irevocabil spre bipolaritate.
slide22
Tulburarea schizo-afectivă poate să apară în diverse perioade a evoluţiei unei schizofrenii; la început, după 2-3 ani, după 5 ani, după 10 ani.
  • Nu există o boală care să poate fi clar circumscrisă ca tulburare schizo-afectivă.
  • Clinicianul trebuie să facă distincţia între episod şi tulburare. Când evaluează un caz de psihoză de obicei e înţelept să formulăm diagnosticul de episoadele ce s-au produs până atunci, chiar dacă suntem după 5 ani de evoluţie.
  • Evoluţia pe termen lung diferenţiază unele modele clinico-evolutive ce pot fi – şi trebuie să fie – studiate amănunţit şi nuanţat.
slide23
Cercetarile sunt in curs.

Va multumim pentru atentie!!!!!