1 / 9

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu. Este unul dintre cei mai mari scriitori români, supranumit “Ceahlăul prozei româneşti”. A debutat în 1897 în revista “Dracu” cu schiţa “Domnişoara M. din Fălticeni”, sub semnătura Mihail din Paşcani.

amelia
Download Presentation

Mihail Sadoveanu

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MihailSadoveanu

  2. Este unul dintre cei mai mari scriitori români, supranumit “Ceahlăul prozei româneşti”. • A debutat în 1897 în revista “Dracu” cu schiţa “Domnişoara M. din Fălticeni”, sub semnătura Mihail din Paşcani. • Editorial, a debutat în anul 1904 cu “Povestiri”, “Dureri înăbuşite”, “Crâşma lui moş Precu” şi “Şoimii”. • Evocă istoria unui popor, dându-i dimensiuni mitice, individualizând-o.

  3. Urmăreşte condiţia socială şi cea istorică a individului, descriind lumea satului, realităţi prezente, dar şi cele care aparţin istoriei sau unui trecut imemorial, pe care documentele nu-l pot atesta.

  4. Apărut în 1928, "Hanu Ancuţei" deschide seria marilor capodopere sadoveniene.

  5. “Într-o toamnă aurie”, “într-o depărtată vreme” la Hanu Ancuţei se creează un spaţiu privilegiat, propice ritualului povestirii. • Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuţă, Judeţ al sărmanilor, Negustor lipscan, orb sărac şi Istorisirea Zahariei Fântânarul alcătuiesc ceea ce Ion Vlad numea “un roman neobişnuit scris în etape”.

  6. Independent de procedee, comportări sau reacţii, povestirile se corelează, iar conexiunea lor are un firesc de discurs românesc. • Intrarea în scenă pare întâmplătoare, fiecare “păţanie” e provocată de flăcările focului. • Tehnica folosită este inserţia (povestirea în ramă): este un procedeu constând în includerea unei povesti în interiorul alteia.

  7. IapaluiVoda Întâmplările sunt istorisite de Ioniţă comisul, unul dintre cei nouă povestitori. Acesta evocă vremurile de odinioară de la acelaşi han al Ancuţei.

  8. Povestirea conţine două planuri narative care se intersectează.

  9. Istoria naţională poate fi reînviată atât prin prezentarea faptelor de vitejie, cât şi prin relatarea unor aspecte din viaţa socială ale conducătorilor neamului.

More Related