L a ţ ig ă nci

1. Laţigănci de MirceaEliade Simboluri

2. La ţiganci • “Fantasticulesteezitareacuiva , care nu recunoaștedecâtlegilenaturale,pusfaţăînfaţă cu un evenimentînaparenţăsupranatural”.(TzvetanTodorov) Opera “La ţiganci,este o scriere de mare concizine și de un echilibru ce a fost numit pe drept clasic. Prima scenă se petrce intr-un banal tramvai și am putea crede că e vorba de obișnuite întâmplari citadine.Dar eroul ,profesorul de pian Gavrilescu,dă semne acute de «visătorie»,în tramvai vorbind cu Lawrence despre căldura infernală de afară. Este accentuată ambianţa fantasticăși cum e plasticizată ideea iniţială,de un autor ce-și stăpânește la perfecţiune mijloacele. Chestiunea «bordeiului » e introdusă nu de narator, ci de un personaj episodic,taxatorul de tramvai care se referă la ciudatele case numite «la ţiganci»,prin urmare cititorul este avertizat că e ceva neobisnuit. Profesorul circulă des prin faţa acelui loc,într-o zi își uită servieta cu partituri la Otilia. Autorul a decis să-l dea jos pe erou din tramvai acolo unde trebuie,«la ţigănci». Turmentarea personajului se produce progresiv în staţia în care se află e cuprins de moleșeli , îi vin în minte întâmplări de demult.Pierde tramvaiul și înaintează spre grădina misterioasă pe lângă care trecuse ani de zile ,dar care i se revela abia acum. Este întâmpinat de o fată frumoasă.Scriitorul este un «regizor» al fascinantului spectacol ,conduce totul din umbrăîntr-un perfect crescendo. Mircea Eliade păstrează legătura cu realitatea imediată,cu plauzibilul în înţeles curent. De aici rezultă ezitarea cititorului ,dificultatea de a hotărî dacă e vorba de o atmosferă pentru un moment nelămurită,fantasticul se îmbină cu realul. Gavrilescu pretinde că e un tip riguros, dar se dovedește a fi un visător cu ,un«nebun» cu mișcări imprevizibile.Senzaţia eroului căși-a pierdut memoria,peisajul are umbră din abundenţă,un miros tare de frunze de nuc,sugerează confuzia acestuia. Pășește în casa misterioasă,baba , șefa «bordeiului»,îi spune că este un artist.«Fisurarea» operei este situată la capitolul timp , încăperile de la ţigănci nu sunt doar un loc de plăceri ,ci un tărâm în care dimensiunea temporalăși spaţială se modifcă.Pierde noţiunea timpului , încercând să ghicească identitatea fetelor , în lanţul amintirilor.

3. Simboluri Când Gavrilescudecide să plece, descoperă că lucrurile s-au schimbat:se duce la doamna Voitinovici să-și ia mapa, dar acolo locuia familia Georgescu.În tramvai i se spune ca bacnotele fuseseră scoase din circulatie,în casa sa locuia familia Stănescu,cârciumarul Costică îl informează că Elsa Gavrilescu,soţia îl așteptase,îl căutase dar plecase în Germania de doisprezece ani.Când se afla în casa ţigăncilor,își amintea de iubita sa din tinereţe Hildegard,era confuz, adormea,se trezea.În final, misterioasa Hildegard îl ia de mână și îi spune că «toţi visăm». Elemente fantastice: domeniul ţigăncilor prezenţa labirintuluicifra treidraperia,moment prevestitor al morţii ruperea planului temporalprezenţa lui Hildegard lafel de tânărăfinal neobișnuit,drum spre moarte

4. Setea • Setea :Profesorul bea din ce în ce mai multă cafea,deși e avertizat să nu consume,este în delir și nu conștientizează ceea ce face .

5. Jocul • Jocul fetelor îl zăpăcește pe Gavrilescu ,acesta nu ghicește care fată este ţiganca,ratând beatitudinea,ce ţine de condiţia divină,de transcensent.

6. Simbol al vietii,labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul marii zeite,forma a imaginarului nascator de excese si proiectie a infinitului.Labirintul ofera posibilitati de alegere,presupune probe, Incercari si ispite,experiente in care ratiunea este inutila.O parabola bine configurata apare in “La tiganci”,unde Gavrilescu devine prizonierul unui univers labirintic.Intrarea lui in bordeiul cu multe cotloane este asociata cu o regasire,dar sugereaza si sentimentul abandonului care naste revolta.Parasit de cele trei fete ,personajul incearca sa gaseasca drumul cel bun urmarind peretele unui paravan care pare nesfarsit,iar momentul in care apare dincolo de acest paravan,sufocat de caldura se dezbraca.Nuditatea inseamna parasirea formei si individualitatii,conditie pe care Gavrilescu o accepta greu ,cu teama si apoi cu resemnare. Gavrilescu impins de frica,inaintand cu prudenta ,alergand din instinct ,reuseste sa ajunga in ultimul moment intr-un coridor semiluminat,probabil aproape de poarta celeilalte vieti,si capata sansa de a fi imbracat din nou, aproape impotriva vointei sale,dupa cum ii spune baba.Instinctiv, pleaca si rataceste in lumea existentei istorice pentru a se putea intoarce si a regasi paradisul sau nunta cu Hildegard.Experienta lui Gavrilescu echivaleaza cu initierea in moarte, caci « a iesi si a intra intr-un labirint este ritual initiatic prin excelenta; si totusi,orice existenta, chiar si ea mai linistita, poate fi asimilata cu inaintarea intr-un labirint ».Ratacirea in bordeiul tigancilor contine un mesaj si un avertisment asupra lumii profane, deoarece, intors in realitatea istorica, eroul afla un alt labirint: in locurile conuscute sunt alti oameni si alte posibile drumuri. Labirintul

7. Baba • Baba poate reprezenta câinele cu două capete care păzea intrarea în infern,cerberul,un câine cu multe capete,sau Charon Luntrașul,ce face trecerea spre dincolo.

8. Gradina Tot o proiectie a labirintului,gradina este un loc de initiere,dar si o imagine traditionala a paradisului de dincolo de moarte.Eliade vorbeste adeseori despre simbolismul gradinilor de vara,ca locuri ale desfasurarii lumesti,in care oamenii se pregatesc fara sa stie pentru intelegerea secretului capital. Betia,cantecul lautaresc in general, petrecerea alaturi de oameni necunoscuti reprezinta in viziunea lui un mod de cunoastere si pregatire.

9. Ultima șansă • Ultima șansă: Gavrilescu încalcă toate interdicţiile,revine la casa ţigăncilor reprezentând drumul spre moarte.

10. Numerele La Eliade,apar o serie de numere simbolice,a caror semnificatie se pastreaza ,de regula,in sfera mitului.In “La tiganci” aproape toata experienta lui Gavrilescu este subliniata prin numere semnificative;el merge cu tramvaiul de trei ori pe saptamana,numar al tuturor ritualurilor si al hierofaniilor;tot odata ,in traditia folclorica ,trei este si semnul echilibrului si al perfectiunii.In aceeasi nuvela ,sapte,cifra a creatiei anunta regenerarea personajului dincolo de moarte ,caci mireasa se afla in a saptea camera. Tigancile s-au stabilit in Bucuresti de 21 ani,adica de trei ori sapte,semn al creatiei perfecte,caci lui Gavrilescu i se da sansa renasterii.

11. Ghicitul • Ghicitul este o vamă pe care profesorul o plătește fetelor ,act simbolic,reprezentând o șansă datăînainte de moarte celui care niciodată in viaţă nu a reușit să diferenţieze esenţa de aparenţă.

12. Mitul • Mitul reprezintă setul de credinţe,ce explică într-o manieră legendară, imaginară și filosofică,apariţia fiinţei umane,ca rezultat al săvârșirii actului creator. • Mitul eternei reveniri :Gavrilescu este atras de o forţă interioară să se reîntoarcă în casa ţigăcilor. • Bucureștiul reprezenta pentru Eliade , ”centrul unei mitologii inepuizabile”. • Incipitul nuvelei este reprezentat de monologul interior, al profesorului Gavrilescu,în formula autoadresării,despre șansa omului într-o existenţă înabușitoare .Este neîmplinit pe plan sentimental șI profesional,autorul îi evidenţiază temerile,nemulţumirile, slăbiciunile și obsesiile. • Epicul dublu este construit din două planuri:unul real, și altul ireal , care merg paralel șI concomitent pe parcursul întregii nuvele. • Laitmotive:căldura dogoritoare,se confesează călătorilor din tramvai ,obsesia colonelului Lawrence , bordeiul ţigăncilor,obsesia vieţii banale,biletul. • Miturile memoriale sunt”fapte ancestrale(…)care au înregistrat psihoze colective.(amintirile cu Hildegard). • Mitul ieșirii din timp și spaţiu :pășirea în spaţiul ţigăncilor. • Mitul labirintului :bordeiul,un simbol al trecerii dinspre viaţă spre moarte • Mitul cifrei trei și multiplu de trei punctează momente semnificative. • În spaţiul sacru,la ţigănci aude muzică. • Mituri autohtone :mitul ielelor(fete frumoase ce ademeneau flăcăii la moarte).

13. Tramvai Simbol al lumii moderne dar care se mulţumește să-și ducă traiul obișnuit, banal.

14. Dric

15. Grădinaţigăncilor Paradisul pierdut

16. Casaţigăncilor

17. Gavrilescu

18. Hildegard

19. Cârciumă

20. Birjar

21. Bordei

22. Simboluri • Pălăria,banii-simbol al lumii reale. • Trotuarul-hotar ce desparte cele două lumi. • Nucul începe sa dea umbră după 30-40 ani,cunoaștere ,dobândită la maturitate. • Teiul-protector al iubirii. • Poarta-intrarea în lumea cealaltă. • Iedera-ciclul vieţii și al morţii,folosită de Dyonisios pentru a trezi un delir mistic la femeile care îi refuzau cultul. • Trandafirii in buruieni:iubirea neîmplinită. • Visul-amestec real și ireal.

23. Pălăria-banii

24. Trotuar

25. Nucul și teiul

26. Poarta

27. Iedera

28. Trandafirii

29. Visul

30. Glossar • Beatitudine: Stare deplină de fericire • Transcensent:inaccesibil cunoașterii bazate pe experienţă, întrece limitele realităţii. • Laitmotiv: Motiv ritmic melodic, sau armonic dintr-o compoziţie muzicală, care caracterizează un personaj și revine ori de câte ori apare personajul. • Ancestral: Strămoșesc • Psihoze: Tulburare mintala, caracterizată printr-o dezorganizare a personalităţii, pierderea simţului real și transformarea în delir a experienţei trăite. • Citadine: Orășean

31. Bibliografie • Lotreanu, Ion Introducere în opera lui Mircea Eliade , București, Editura Minerva, 1980, p.167. • Foto:www.google.com • Repere:www.wikipedia.com • Cuvinte necunoscute:www.dexonline.com