1 / 34

Scurta istorie a stiintei cognitie Notiuni generale

Scurta istorie a stiintei cognitie Notiuni generale. Stiinta cognitiei (SC) = Explicarea cognitiei; “Mintea proceseaza informatia” Interdisciplinar Neurostiinta : structura si functiile creierului Psihologia : psihologia cognitiva, dezvol.

aldon
Download Presentation

Scurta istorie a stiintei cognitie Notiuni generale

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Scurta istorie a stiintei cognitieNotiuni generale

  2. Stiinta cognitiei (SC) = Explicarea cognitiei; “Mintea proceseaza informatia” Interdisciplinar • Neurostiinta: structura si functiile creierului • Psihologia: psihologia cognitiva, dezvol. • Inteligenta artificiala + Robotica (Computer science, Neural nets): modele artificiale • Lingvistica: sintaxa, semantica, fonologia • Filosofia: fundamentele teoretice • Antropologia

  3. Nasterea SC: etape, directii... • 11 Septembrie, 1956 (Symposium on Information Theory, MIT): Newell + Simon (computer science), Chomsky (lingvist), Miller (psiholog) • Neurostiinta – initial puternica, apoi declin; lingvistica crestere puternica • Anii 1970: Filosofia, sociologia, antropologia - contributii distinctive

  4. Discipline ale SC din prima perioada Logica • 1854, The Laws of Thought, Boole: operatiile formale performate asupra unor multimi corespund unor operatori logici (si, sau, nu) aplicati la propozitii = legile gandirii

  5. Lingvistica Chomsky (1956), (1959) – vs. Skinner, theoria behaviorista a limbajului • “No purely stimulus-driven mechanisms could possibly learn the structure of natural language → Language learning - innate cognitive representational structures = UG.” (Chomsky 1957, 1959)

  6. Computer Science • Mintea = procesor de informatie (analogia cu un computer) • Anii 1930-40: Automata theory (Turing machine), cybernetics (Weiner’s feedback loops), designs for implementing Boolean operations via electric onoff switches, and information theory (Shannon)

  7. Implementare – inventia circuite electrice, vacuum tubes, tranzistori (1944-6) • Anii 1950, Newell and Simon – primul program de functionarea pt rationamente, (Logic Theorist) + primul list-processing language • McCarthy + Minsky (MIT) - artificial intelligence (AI)

  8. Psychology: • Behaviorism in US • (‘50s) Tolman (behaviorist) – harta soarecelui • Majoritatea psihologilor: Invatarea (nu congnitia) e domeniul de cercetare

  9. George Mandler (looking back on his graduate student days at Yale): “… cognition was a dirty word for us … because cognitive psychologists were seen as fuzzy, hand-waving, imprecise people who never really did anything that was testable.” (Baars 1986)

  10. Continental Europe (Piaget’s GE) • UK (Bartlett’s schemas for memory distortions, Broadbent’s analyses of memory and attention) • Germany + Austria (Gestalt psychology) • Soviet Union (Vygotsky and Luria) • The US, psychophysics: Miller, Donald Norman - nu behavioristi!

  11. 1956, Bruner, Goodnow, Austin - A Study of Thinking • 1960, Miller, Galanter, Karl Pribram - Plans and the Structure of Behavior. • 1967, Neisser - Cognitive Psychology

  12. Neuroscience • 1950s, Geschwind + others – tehnici eletrofiziologici (brain stimulation, single cell recording, EEG) • 1940-60, Neural networks, McCulloch + Pitts • Donald Hebb: Cell-assemblies by strengthening connections between neurons that fired simultaneously

  13. Selfridge - Layers of units competing in parallel to recognize patterns • Rosenblatt - Layered networks - learned through error correction (Perceptron) • Neural networks pierde influenta prin critica devastatoare a lui Minsky si Papert in 1969!

  14. Dupa 1970 – Perioada de maturare a CS • O'Keefe si Dostrovsky (1971): “Place cells“ in hipocampusul soarecelui – cellule ce se activeaza doar cand soarecele percepe o locatie • Newell si Simon (1972, Human Problem Solving): Sistem de productie = Memoria de lucru + operatii (productii) raspund si altereaza continutul memoriei → Modelarea strategiei umane in rezolvarea problemelor

  15. McCarthy - list processing language (LISP), standard tool of AI • Early ’70, Winograd’s SHRDLU at MIT • IA – Limitari a rationamentului doar la informatie atomizata • Structuri de cunoastere la scara larga (Schank’s scripts + Minsky’s frames) • Progres in arii specializate: sisteme experte, intelegerea vorbirii, lingvistica computationala

  16. Psihologia • 1968, Atkinson + Shiffrin (model - integrated control processes), sensory memory (Sperling), short-term memory (Peterson & Peterson), distinction between short-term + long-term memory (William James; Waugh & Norman) • Roger Shepard - Mathematical psychology

  17. Notiunea “cognitive science” in 2 carti: - “Explorations in Cognition” (UCSD) “concerted efforts of a number of people from . . . linguistics, artificial intelligence, and psychology may be creating a new field: cognitive science” (Norman & Rumelhart, p. 409) (1975) - “Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science” (Bobrow, Collins) (1975)

  18. 1977 - Alfred P. Sloan Foundation - Particular Program in Cognitive Science, peste 10 ani - $17.4 million • UCSD – prin Sloan grants – 1979, La Jolla Conference on Cognition • Journal Cognitive Science in 1977

  19. Anii ’80 • Modulari computationale a cognitiei, limbajului, si psiholimbajului • Filosofia: Fodor + Churchlands • Dreyfus: Cognitia nu e doar compuatrea formala • Neisser: Integreaza procesarea informatiei cu psihologia ecologica (J+E Gibson) • Hutchens + altii: “Embodiment” + “situatated” cognition

  20. Revenirea neurostiintei • 1980+’90 - Cognitive Neuroscience: Posner, Raichle, Petersen – imagini cu PET --- legatura intre creier si procese si stari cognitive • fMRI – Rezolutie spatiala mai mare • Alte metode prin EEG - Rezolutie temporala mai mare -----------------------------------------------------------

  21. Explicatia in CS • Multidisciplinaritate localista: Un domeniu = multidisciplinar daca cercetarile individuale sunt multidisciplinare (CS) vs. Multidisciplinaritate holista: Un domeniu = multidisciplinar daca disciplinele multiple contribuie la executarea programului de cercetare (von Eckhardt 2001) (vezi CNS)

  22. Sistemul cognitiv = Mecanism de procesare a informatiei • Perceptia – Informatie despre spatiu exterior • Folosirea limbajului – Sintaxa, semantica, fonologia • Rationamentele + gandire (on si off) • Actiunea – Folosirea informatiei pt. actiune, planificare, ghidare • Memoria – Pastrarea, amintirea

  23. Notiuni • Reprezentari/patternuri neuronale • Computari/procesari neuronale • Niveluri de analiza/explicatie • Modularitate • Autoorganizare • Emergenta si reductionism • Functii minte/creier • Interactiuni intre niveluri si mediu exterior (cauzalitate) • Localizare

  24. Teorii principale • Computationalism (logica, Chomsky, computerul) – R si computari, software nu hardware • Conexionismul (PDP, McClelland and Rumelhart 1986) – R distribuita (ca neuronii) • Teoria sistemelor dinamice (’90) + Embodied cognition (Brooks) + Situated cognition– Nu R/computari

  25. Relatia psihologie-neurostiinta • 1974, Fodor - “Special sciences” • ’90, Cognitive Neuroscience (Johnson, Gazzaniga, Kosslyn) • Neuroimaging: “localizarea” • Functional magnetic resonance imaging (fMRI) • Positron emission tomography (PET) • Electrophysiological recordings (EEG) • Magnetoencephalography (MEG)

  26. Dihotomii psihologice ale R/procese/ mem./k: • declarativ-procedural (Anderson ’83) • accesibil-inaccesibil • constient-inconstient • conceptual-sensoriomotor • simbolic-subsimbolic (conceptual-subconcep. procesessing, Smolensky ’88) • explicit-implicit • serial-paralel (minte-creier) • semantic (free context) – episodic memory (self and time) (Tulving)

  27. Interconectate, se suprapundar nu identice • C. declarativ-proceduralase refera la tipuridiferite de Rs/procesari • Bazatape c. accesibila or inaccesibilaconstiintei • C. procedural = inaccesibilaconstiintei; avemacces la efecteleei nu la procedura

  28. (Cunoasterea Ryle: “knowing that” vs. “knowing how” – pt. recunoasterea perceptuala si abilitati motorii) • Nu suntem “aware” de detaliile c. procedurale → Prin obisnuita,creste performanta corpului pt. realizarea anumitor actiuni • Nefiind conceptualizata, informatia senzoriomotorie = procedurala • Suntem “aware” de sensatii perceptuale si invatare motorie

  29. “You see that a tree is green, you experience greenness, but this is not the same as thinking”. → Diferenta dintre conceptual-sensoriomotor • Declarative-procedural - “Distinctie in formatul representational” (Implicit-explicit - “distinctie in procesare”)

  30. C. declarativ – Rs statice, discrete • C. procedurala – procese continue • Ex. declarativa – Limba straina sau logica Novicele – reguli si simboluri, invatare → parte din c. explicita in c. implicita • C. logicii - declarativa (implicit ori/sau explicita), c. procedurala - doar implicita

  31. C. procedurala (perceptuala+sensomotorie): • Inaccessibila constiintei • Dificil de descris in limbaj • Invatare lenta • Dependenta de context • Senzitiva la frecventa • Nu e reprezentata sub forma de reguli → Nu are forme simbolice a representarilor (poate sunt subsimbolice)

  32. C. declarative (conceptuala): • Accesibila constiintei • Se poate descrie in limbaj • Necesita atentia sa fie incodata in format • Posibila sa fie invatata dintr-o singura incercare • Caracter static • Reprezentare simbolica

  33. Suntem constienti de c. perceptuala si sensoromotorie dar nu e accesibla datorita formatului procedural din memorie (recunoasterea fetei) vs. Informatie verbala = declarativa (amintirea, planificarea) • C. conceptuala este simbolica

  34. Relatia intre perceptie si cognitie Pylyshyn (impenetrabilitatea perceptiei de catre cognitie) vs. Kosslyn (penetrabilitate, pe linie kantiana) • Top-down = Conceptual influences perceptual • Bottom-up = Conceptual - constructed on perceptual • Gandire online vs. offline

More Related