digestia si absorbtia n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
DIGESTIA SI ABSORBTIA PowerPoint Presentation
Download Presentation
DIGESTIA SI ABSORBTIA

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 32
akiva

DIGESTIA SI ABSORBTIA - PowerPoint PPT Presentation

4 Views
Download Presentation
DIGESTIA SI ABSORBTIA
An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. DIGESTIA SI ABSORBTIA Eleva : Badea Andreea clasa a XI-a A

  2. APARATUL DIGESTIV GLANDELE ANEXE TUB DIGESTIV Eleva: Fata Andreea Clasa XI-A

  3. CUPRINS ●Digestia alimentelor a)Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv b)Digestia bucala,gastrica,intestinala ●Absorbtia intestinala ● Igiena si patologia sistemului digestiv

  4. Tubul digestiv: *Cavitatea bucala *Faringe *Esofag *Stomac *Intestin subtire *Intestin gros

  5. DIGESTIA ALIMENTELOR • a) Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv Compoziţia chimică a alimentelorÎn mod natural sau sub influenţa tehnologică, hrana poate conţine atât nutrienţi, cât şi substanţe din ale categorii, unele străine sau chiar toxice pentru om. La aceşti compuşi, fie imediat, fie întârziat, organismul întotdeauna reacţionează. Tipul şi intensitatea reacţiei de adversitate, depinde atât de sensibilitatea particulară a fiecărei persoane, cât şi de capacitatea de epurare (evacuare) a substanţelor străine din corp, proprietate şi ea specifică fiecărui individ. Este de dorit ca organismul să răspundă prompt la elementele străine din aliment, însă acest lucru se întâmplă rar la persoanele care consumă în mod frecvent hrană nesănătoasă, ca o consecinţă a fenomenului de obişnuinţă.  Oamenii care se hrănesc sănătos, capătă în timp o sensibilitate deosebită la toate substanţele dăunătoare sau nespecifice din alimente, astfel încât, atunci când consumă ocazional mâncare "cu chimicale" resimt imediat greşeala făcută. Acest mecanism pune la adăpost organismul de o serie de afecţiuni ulterioare.Alimentaţia zilelor noastre, trebuie să ţină seama de compoziţia alimentelor, în alte condiţii, organismul fiind în permanenţă ameninţat cu îmbolnăvirea. De aceea, pe lângăinformaţiile nutriţionale specifice fiecărei surse de hrană, este bine să se cunoască tipul şi cantitatea altor substanţe care intră în compoziţia alimentului.

  6. Alimente care te fac mai destept Grasimile pot ingreuna gandireaSa nu crezi ca doar tu poti fi "ingreunata" daca ii dai corpului tau grasimi saturate cum ar fi cele din unt, smantana sau frisca. Ei bine, si creierul tau sufera alaturi de tine. Pe de alta parte, grasimile mononesaturate, cum ar fi cele continute in uleiul de masline, au chiar efecte benefice asupra memoriei si capacitatii de invatare. Nu te speria totusi! Nu inseamna acum ca o singura inghetata te va face sa gandesti mai incet! Ai voie cate una din cand in cand. Pericolul vine abia in cazul unui regim indelungat bazat exclusiv pe un grasimi saturate. In special, o alimentatie bazata strict pe alimente fast-food poate fi daunatoare, ducand la modificari in functionarea celulelor cerebrale. Nutritionistii recomanda un regim alimentar bazat pe grasimi asa-numite Omega 3, adica cele provenite din peste, fructe de mare, nuci si verdeata.Omega 3 Pentru o buna functionare, creierul nostru are nevoie de o substanta, numita acid docosahexaenoic (DHA) care se gaseste in grasimile de tip Omega 3. Pestele gras este cel mai recomandat, continand cea mai mare cantitate de DHA. Urmeaza pestele slab si fructele de mare. Vitaminizarea creieruluiPentru a asigura o buna functionare a creierului nostru, avem nevoie de anumite substante nutritive esentiale, cum ar fi vitaminele B1, B3, B6, B12, C si mineralele magneziu, potasiu, cupru si zinc. Pricipii pentru o mai buna functionare la nivel cerebral ● Consuma fructe si legume proaspete (prin prelucrare termica isi pot pierde din proprietatile nutritive) in cantitati cat mai mari; ● Renunta la consumul de carne grasa si creste consumul de peste si fructe de mare. Iti sunt permise si carnea de pui sau vanatul slab; ● Ratia ta zilnica trebuie imbogatita cu nuci, migdale si seminte care stimuleaza activitatea cerebrala; ● Renunta la grasimile saturate! Limiteaza consumul de uleiuri vegetale hidrogenate - margarina, maioneza, sosuri din comert si de grasimi saturate cum ar smantana, branza topita, laptele integral, untul sau branza grasa; ● Limiteaza consumul de zahar si sodiu.

  7. Transformarile alimentelor in tubul digestiv Transformarile substantelor Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita  de cea a constituentilor organismului. Ele sufera in organism o serie de transformari mecanice, fizice si chimice.Totalitatea acestor transformari constituie digestia. Digestia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene: — transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usurand digestia chimica; — amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza transformarile chimice si absorbtia; — progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate. Digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in tim­pul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive . Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente .

  8. Cavitatea bucala Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare, insalivatie, deglutitie. Cavitatea bucala mai serveste si la trecerea aerului in timpul respiratiei, cat si articularea sunetelor emise de laringe. In cavitatea bucala se mai gasesc si receptorii gustului, ai simtului ocluzal si ai stereognoziei.

  9. Cavitatea bucala este asezata sub fosele nazale, deasupra diafragmului muscular al gurii si anterior fata de faringe cu care comunica prin istmul gatului.Cavitatea bucala este subdivizata de procesele alveolare si de dinti in vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa.

  10. b) Digestia bucala,gastrica,intestinala Digestia bucala (timpul scurt cat stau alimentele in gura permite mai ales prelucrarea lor mecanica prin masticatie si impregnarea cu saliva.) • Masticatiaeste un proces complex prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate mecanic prin taiere, zdrobire si triturare, datorita miscarilor mandibulei, concomitent cu miscari coordonate ale buzelor, limbii si obrajilor, care imping fragmentele alimentare intre arcadele dentare. • Masticatia contribuie la formarea bolului alimentar, intervine in declansarea activitatii glandelor salivare si stimularea receptorilor gustativi si olfactivi care vor declansa secretia altor glande digestive. • Secretia salivara este produsul celor trei perechi de glande salivare mari si al numeroaselor glande diseminate in mucoasa bucala. Saliva, secretata la om in cantitate de 1-2 1 /24 ore, este usor acida si contine : apa si reziduu uscat, reprezentat prin saruri minerale si substante organice (enzime, lizozim). • Saliva intervine in : • solubilizarea unor constituenti alimentari, influentand stimularea gustativa • curatirea si umectarea mucoasei bucale, cu rol in vorbire • protectia antibacteriana, prin lizozim • eliminare de - metaboliti (uree, acid uric) - virusuri ( poliomielita, turbare) -substante toxice (Hg, Pb) 5. digestie, prin : - pregatirea alimentelor pt masticatie - formarea bolului alimentar si de glutitie 6. in mica masura intervine digestia chimica a unor constituenti. • Deglutitia consta dintr-un lant de reflexe prin care bolul alimentar, format in cavitatea bucala, strabate faringele si esofagul, ajungand in stomac. Se pot diferentia trei timpi succesivi in deglutitie : bucali , faringiani si esofagiani.

  11. Faringe • Faringeleeste un organ musculo-membranos ce reprezinta zona de incrucisare a cailor digestiva si respiratorie. Situat anterior de coloana vertebrala, el se intinde de la baza craniului pana in dreptul vertebrei a Vl-a cervicala. Anterior, comunica cu fosele nazale, cavitatea bucala si faringele. Faringele mai comunica cu esofagul si cu urechea medie prin trompa lui Eustachio. in peretii faringelui se gasesc muschi striati din care unii sunt circulari si prin contractiile lor stramteaza faringele, altii sunt longitudinali si prin contractiile lor provoaca miscarea de ridicare a faringelui in timpul inghitirii alimentelor

  12. Esofag • Esofagul este un tub situat intre faringe si stomac, in care se deschide printr-un orificiu numit cardia. Are o lungime de aproximativ 25 cm si este asezat intre coloana vertebrala si trahee. Pe laturile lui se afla nervii vagi (X) ce inerveaza toate organele din torace si din abdomen. In structura sa intra urmatoarele tunici: la exterior o tunica formata din tesut conjunctiv lax, la mijloc o tunica musculoasa care in partea superioara este alcatuita din fibre musculare striate, iar in partea inferioara din fibre netede. Tunica musculara este formata din doua straturi: unul longitudinal extern si altul circular intern. Spre lumen este tunica mucoasa ce formeaza cute. Aceste cute permit dilatarea lumenului esofagului in momentul trecerii bolului alimentar .

  13. Stomac • Stomacul - organ cavitar musculo-glandular, este segmentul tubului digestiv situat intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere cu varful usor indoit si indreptat in sus; la examenul radiologic apare ca litera "J" sau ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul organelor vecine. Stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior sa afla mucoasa, apoi submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala. Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din glandele stomacului: glande fundice, secretoare de acid clorhidric si pepsina, glandele pilorice si celulele mucipare, ambele secretoare de mucus. Musculoasa este formata dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul circular la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.

  14. Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimente si datorita functiei sale motorie, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in duoden. Prin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului conjunctiv si al proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsinei. Secretia gastrica este declansata mai intai printr-un mecanism reflex-nervos, apoi prin meanisme neuro-chimice cu punct de plecare in mucoasa gastrica(faza gastrica cu secretie de gastrina) si intestinul subtire(faza intestinala).

  15. Digestia gastrica • Depozitarea temporara a alimentelor • Digestica mecanica datorita musculaturii stomacului • Digestia chimica sub actiunea sucului gastric • Rolul stomacului este, in primul rand de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. Dar, in stomac, alimentele sufera si importante modificari fizico-chimice, care le pregatesc pentru digestia din intestin. Aceste modificari sunt rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului. • Functia secretorie consta in secretia sucului gastric, produs de glandele gastrice. Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent, in functie de continutul sau in mucus si foarte acid. • Sucul gastric este constituit din : 99% apa si 1% substante organice(enzime, mucus) si substante anorgnice(HCl, cloruri de Na, K, fosfati de Ca, Mg). • Principalele procese chimice, gastrice se desfasoar asub actiunea urmatoarelor enzime : pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza. • Mucusul gastric are rolul de a proteja mucoasa gastrica de diverse actiuni nocive, in special de autodigestie, sub actiunea pepsinei si a HCl. • Reglarea secretiei gastrice se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale si este conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate. Procesul gastrosecretor are, in functie de sediul de actiune a stimulului alimentar, trei faze : cefalica, gastrica si intestinala, care se suprapun partial.

  16. STOMAC

  17. Intestin subtire • Intestinul subtire - incepe la pilor si se termina la nivelul valvei ileocecale. El are trei segmente: duoden, jejun si ileon. • Duodenulare forma unei potcoave. I se descriu patru portiuni: prima portiune, bulbul duodenal, urmeaza imediat dupa pilor si este usor mobila; portiunea a doua, descendenta, este situata in dreapta coloanei vertebrale si in ea se varsa excretia biliara si cea pancreatica; portiunea a treia este orizontala, iar portiunea a patra este ascendenta si se continua cu jejunul formand unghiul duodenojejunal. Structural duodenul este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa peritoneala. Fiziologic, duodenul are doua functii principale: motorie si secretorie. Motilitatea duodenala impinge chimul alimentar foarte repede in jejun(in cateva secunde). Secretia duodenala elaboreaza secretina(cu rol in stimularea pancreasului si a intestinului),enterokinaza si mucus. La nivelul duodenului incepe sa se amestece chimul alimentar sosit din stomac cu sucul duodenal, bila si sucul pancreatic.

  18. Jejuno-ileonul are un calibru mai mic si umple cea mai mare parte a cavitatii peritoneale. Este alcatuit tot din patru structuri: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa. Mucoasa formeaza cute circulare si numeroase vilozitati intestinale realizand o suprafata enorma, cu mare rol in absorbtia intestinala. Fiziologic, jejunoileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie. Functia motorie este reprezentata de miscarile pendulare cu rol de framantare si amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice cu rol de propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea unor fermenti: erepsina si nucleotidaza cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor nucleici; lipiaza intestinala cu rol in scindarea grasimilor neutre; dizaharidele cu rol in digerarea glucidelor pana la monozaharide. Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile minerale si vitaminele.

  19. Digestia intestinala • Digestia propriu-zisa are loc in intestinul subtire sub actiunea combinata a sucurilor : pancreatic, intestinal si a bilei , iar produsii simpli rezultati sunt resorbiti pana la valvula ileo-cecala in proportie de peste 90%. • SUCUL PANCREATIC este un lichi incolor, inodor di alcalin. Contine substante anorganice precum si substante organice. • BILA – produsul de secretie al hepatocitelor – este secretata permanent catre ficat in cantitate de 500- 700 ml /zi . Intre mese sfincterul Oddi fiind inchis, bila se colecteaza si, prin reabsorbtia apei se concentreaza in vezicula biliara de unde este eliminata de duoden in timpul diestiei. • Bila este un lichid verde sau galben, alcalin, amar, continand 97, 98% apa , anumiti electroliti, pigmentii biliverdine si bilirubina, saruri biliare, colesterol, lecitina. • SUCUL INTESTINAL. Glandele din mucoasa duodenala secreta un lichid bogat in mucus si bicarbonat, care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, secretia acestor glande fiind stimulata de factori chimici locali, de factori hormonali si de factori nervosi. Nu s-a dovedit secretia unui suc intestinal care sa contina enzime hidrolitice, acestea fiind prezentate la nivelul membranei apicale a enterocitelor. La acest nivel se gasesc urmatoarelor enzime : peptidazele, dizaharidazele, lipaza.

  20. Aparat digestiv

  21. Intestin gros • Intestinul gros - este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valvula ileocecala si se termina cu anusul. Se distinge de intestinul subtire prin volumul lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale(taenia coli).Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rectul.

  22. Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa , musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare; musculoasa se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare care alcatuiesc haustrele intestinului gros.  Fiziologic, intestinul gros are functie de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresiunea bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare si prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid; trecerea materiilor fecale in rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei. Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa si se exercita mai ales la nivelul cecului si al ascendentului; se absorb apa, sarurile, vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in vena cava inferioara. Un rol important in fiziologie il joaca flora intestinala.

  23. Transformari masticatie Boluri alimentare Alimente ingerate in cavitatea bucala impregnare cu saliva Activitate motorie Activitate secretorie Activitate motorie Chim gastric (pasta acida) Chil intestinal (lichid laptos) Activitate secretorie -bila, -suc pancreatic -suc intestinal

  24. Absorbita intestinala • Formaţiuni intestinale adaptate pentru absorbţie: • Valvulele conivente: reprezintă pliuri de formă semilunară, ocupând 1/2 sau 2/3 din lumenul intestinal. Ele apar în duodenul descendent, au densitate maximă în jejun, diminuează spre ileonul terminal. Se găsesc în număr de aproximativ 800 şi triplează suprafaţa mucoasei intestinale. • Vilozităţile intestinale: de-a lungul intestinului subţire, membrana mucoasei este acoperită vilozităţile intestinale - formaţiuni în deget de mănuşă, cu lungimea de 0,5 - 1mm, acoperite de un singur strat de epiteliu şi conţinând o reţea de capilare şi vase limfatice. Vilozităţile deţin funcţiile de bază ale intestinului: digestia şi absorbţia. Prezenţa lor măreşte suprafaţa intestinală de 30 de ori. • Microvilozităţile enterocitare: se găsesc în zona apicală a enterocitului sub forma unor prelungiri ale citoplasmei şi membranei, constituind marginea în "perie" sau platoul striat. Se găsesc în număr de 650 - 3000 pe celulă, având o lungime de 1m şi contribuie la mărirea suprafeţei intestinale de 70 - 600 ori. Între microvilozităţi şi deasupra lor se află glicocalix - filamente de glicoproteine generate de enterocit, implicate în digestia unor constituenţi alimentari. • Celulele epiteliului mucoasei, în special de la nivelul vilozităţilor, conţin enzime digestive: - peptidaze care digeră peptidele până la aminoacizi; - dizaharidaze: maltaza, izomaltaza, lactaza, zaharaza hidrolizează dizaharidele în monozaharide; - lipaza intestinală hidrolizează grăsimile neutre în acizi graşi şi glicerol. Majoritatea acestor enzime se află la nivelul marginii în perie a celulei epiteliale intestinale.

  25. Absorbtia apei Absorbtia proteinelor Absorbita lipidelor

  26. Igiena si patologia sistemului digestiv • Alimentatia ocupa un loc important intre factorii de care depinde starea de sanatate a organismului uman. • Oamenii insuficient hraniti sunt mai putin rezistenti fata de tuberculoza, gripa, etc. Imbolnavirile organismului au loc si datorita igienii sanitare necorespunzatoare a alimentelor. Astfel, prin alimente se pot transmite o serie de boli, provocate de microbi si virusi, hepetita epidemica, toxiinfectiile alimentare etc. si boli provocate de paraziti. Reguli igienice : • Alimentatia trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ. • Alimentatia trebuie sa se faca la ore fixe, pentru ca organele digestive sa lucreze ritmic si sa li se asigure perioade de odihna. Astfel, micul dejun, pranzul si cina trebuiesa fie luate intodeauna luate la intervalle de timp 4-5 ore. • Alimentatia trebuie sa cuprinda cruditati, care favorizeaza curatirea dintilor si vitalitatea gingiilor. 4. Alimentatia trebuie sa fie cat mai variata si sa evite alimentatia unilaterala. Excesul de glucide det. ingrasare si tulburari in dezvoltarea sistemelor osos, muscular si nervos. 5. Evitarea consumarii consecutive de alimente prea fierbinti sau prea reci, deoarece smaltul dintilor se poate sparge.

  27. 6. Evitarea dulcilor dupa cina, pentru a nu ramane resturi, care favorizeaza aparitia cariilor. 7. Spalarea dintilor dupa fiecare masa principala si obligatoriu seara inainte de culcare. Periajul dintilor, cu perie si pasta, sa dureze aproximativ 5 min. si sa fie executat prin miscari verticale ce la gingii spre marginea dintilor, atat pe fata exterioara, cat si pe fata interioara. • Obiectivele igienii sistemului digestiv : • evitarea meselor bogate din punct de vedere cantitativ • evitarea condimentelor, prin consumarea alimentelor bogate in celuloza • evitarea constipatiilor, prin consumare alimentelor bogate in celuloza • prevenirea cariei dentare si infectiilor, pri mentinerea igienei cavitatii bucale • mestecarea corecta a alimentelor, bine si incet, fara graba cu gura inchisa • prevenirea intoxicatiilor, toxiinfectiilor alimentare si a viermlorintestinali prin hranirea cu alimente de bune calitate, bine preparate, usor digerabile si asimilabile • pastrarea alimentelor in conditii optime de igiena • utilizarea corecta a apei potabile, numai la sfarsitul meselor pentru a nu dilua sucurile digestive • evitarea asocierii dulciurilor cu fructe si salate.

  28. BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV • Bolile cavitatii bucala, glandelor salivare si maxilarelor • Tulburari de odontogeneza si de eruptie • Dinti inclusivi si inclavati • Carii dentare • Alte boli ale tesutului dentar dur • Bolile pulpei si tesutului dentar dur • Gingivita si bolile periodonale • Alte afectiuni ale gingiei si crestei alveoalare edentate • Anomalii dento-faciale (inclusiv malocuzia) • Chisturile regiunii bucale, neclasate la alte locuri • Alte boli ale maxilarelor • Stomatitele si afectiunile inrudite • Alte boli ale buzelor si mucoasei bucale • Bolile limbii • Bolile esofagului,stomacului si duodenului • Esofagita • Reflux gastro-esofagian • Alte boli ale esofagului • Afectiuni ale esofagului in cursul unor altor boli • Ulcerul gastric • Ulcerul duodenal • Ulcerul peptic, cu localizare neprecizata • Ulcerul gastro-jejunal • Gastrita si duodenita • Dispesia • Alte boli ale stomacului si duodenului

  29. Alte boli ale intestinului • Tulburari vasculare ale intestinului • Ileus paralitic si ocluzia intestinala fara hernier • Diverticuloza intestinului • Sindromul intestinului iritabil • Alte turbulari functionale ale intestinului • Fisurarea si fistula regiunilor anale si rectale • Abscesul regiunilor anale si rectale • Alte boli ale anusului si rectului • Alte boli ale intestinului • Bolile ficatului • Boala alcoolica a ficatului • Boala toxica a ficatului • Insuficienta hepatica • Hepatita cronica • Fibroza si ciroza ficatului • Alte boli inflamatorii ale ficatului • Alte boli ale ficatului • Afectiuniile hepatice in cursul unor alte boli • Bolile vezicii biliare,ale cailor biliare si pancreasului • Litiaza biliara • Colecistia • Alte boli ale vezicii biliare • Alte boli ale cailor biliare • Pancreatita acuta • Alte boli ale pancreasului • Afectiunile vezicii biliare • Alte boli ale aparatului digestiv • Malabsortia intestinala • Afectiunile aparatului digestiv dupa un act medical de diagnostic si terapeutic • Alte boli ale aparatului digestiv • Afectiuni ale altor organe digestive in cursul unor alte boli