DEGENERĂRILE SPINO-CEREBELOASE - PowerPoint PPT Presentation

degener rile spino cerebeloase n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
DEGENERĂRILE SPINO-CEREBELOASE PowerPoint Presentation
Download Presentation
DEGENERĂRILE SPINO-CEREBELOASE

play fullscreen
1 / 28
DEGENERĂRILE SPINO-CEREBELOASE
148 Views
Download Presentation
afia
Download Presentation

DEGENERĂRILE SPINO-CEREBELOASE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. DEGENERĂRILESPINO-CEREBELOASE Boala Friedreich

  2. Nikolaus Friedreich

  3. MOD DE TRASMITERE • Autosomal recesivă • Se datorează alterării unei gene specifice (frataxina)locazata pe bratul lung al cromozomului 9 • Rezultă repetarea peste numărul normal de tripleţi GAA • Mai frecventă la sexul masculin • Debut între 5 şi 15 ani

  4. Frataxina

  5. Cresterea numarului de tripleti scade productia de proteine

  6. MORFOPATOLOGIE • Macroscopic - subţierea măduvei spinării - diminuarea în volum a cerebelului • Microscopic (leziuni degenerative) - radacinile senzitive posterioare - cordoanele posterioare - fasciculele spinocerebelose - fasciculele corticospinale (piramidale) - dispariţia neuronilor coloanei lui Clarke şi a ganglionilor spinali - dispariţia celulelor Purkinje din vermisul superior - fibrele musculare cardiace sunt degene- rate si înlocuite prin fibroză

  7. Atrofie cerebeloasa

  8. Fiziopatologie

  9. TABLOU CLINIC • Ataxia mersului • Sindromul piramidal • Sindromul senzitiv • ROT • Tulburări trofice • Tulburările psihice • Manifestări cardiace • Alte manifestări

  10. A. Ataxia mersului • Se datorează afectării concomitente a cerebelu-lui şi a sensibilităţii profunde • Mersul devine nesigur, clătinat, cu baza de sus-ţinere lărgită şi membrele depărtate de corp • Tulburările se accentuează la închiderea ochilor • În stadiile tardive mersul devine posibil doar cu sprijin bilateral • Cu timpul ataxia cuprinde şi membrele supe-rioare, mişcările la acest nivel fiind bruşte, neîndemânatice, ezitante, direcţia mişcării fiind orientată greşit încă de le început

  11. Ataxia mersului

  12. B. Sindromul piramidal • Spasticitate, mai exprimată la membrele inferioare • Babinski prezent bilateral • Reflexe cutanate abdominale abolite • ROT vii

  13. C. Sindromul senzitiv • Tulburări de sensibilitate subiective – dureri lancinante în membre • Tulburări de sensibilitate profunde – alterarea sensibilităţii vibratorii şi mioartrokinetice • În stadiile tardive pot fi alterate toate modalităţile senzitive

  14. D. ROT • ROT sunt abolite la nivelul membrelor inferioare • ROT rotuliene pot fi păstrate, chiar exagerate când predomină leziunile de la nivelul căilor corticopiramidale

  15. E. Tulburările trofice • Apare “piciorul Friedreich” (pes cavus) cu bolta plantară scobită şi degete “în ciocan” • În 80% din cazuri se pune în evidenţă o cifoscolioză, care da dureri si poate pune probleme cardiorespiratorii

  16. Picior Friedreich

  17. F. Tulburările psihice • În boala Friedreich nu se pun de obicei în evidenţă tulburări psihice • Uneori se descriu deteriorări progresive ale facultăţilor mintale care pot merge până la o uşoară demenţă sau chiar manifestări psihotice de tipul schizofreniei

  18. G. Manifestări cardiace • EKG – unde T inversate, hipertrofie ventriculara • Tulburări de ritm • Insuficienţă cardiacă • Echocardiografia releva hipertrofie concentrica a ventriculilor • In stadii severe – cardiomiopatie dilatativa • Stop cardiac

  19. H. Alte manifestări • Nistagmus (75%) • Vorbirea dizartrică, lentă, uneori cu caracter scandat. Se asociază frecvent cu grimase • Atrofie optică • Pigmentare retiniană • Surditate

  20. EXAMINĂRI PARACLINICE • LCR de obicei normal • EEG – anomalii nespecifice • Potenţialele evocate vizuale – întârziere a timpului de conducere retinocortical • VCN (VCM şi VCS) sunt de obicei diminuate. Alterare a potentialelor evocate senzitive • Rx de coloană vertebrală – modificările de statică vertebrală • EKG şi echocadiografia – tulburările cardiace • CT şi RM – atrofia cerebelului (in special nucleul dintat) şi subţierea măduvei spinării

  21. Atrofia cerebelului

  22. EVOLUTIA • Lent progresivă • Decedează la vârsta de aproximativ 20 de ani prin tulburări de ritm cardiac sau insuficienţă cardiacă congestivă • În formele abortive evoluţia este compatibilă cu o viaţă relativ normală

  23. TRATAMENT • Nu există un tratament specific • Anomaliile piciorului pot fi corectate prin tratament ortopedic (tenotomie) • Tratamentul balneofizioterapic şi cultura fizică medicală pot ameliora tulburările scheletice • Idebenone, un antioxidant, are efecte favorabile in cardiomiopatie, mai putin asupra simptomelor neurologice

  24. Tratament