Achizitionarea unei ambulante dotate pentru nou-nascuti

1. Management şi Perfercţionare în Domeniul Sanitar Management spitalicesc, seria MS41 AUTOR: NEGOTEI ELENA APRILE 2017 Page | 0

2. CUPRINS: A.Descrierea şi analiza situaţiei actuale a serviciului de ambulanţă A1.Caracteristici relevante ale populaţiei deservite şi caracteristicile geografice ale zonei A2. Structura serviciului de ambulanţă A3. Activitatea serviciului de ambulanţă A4. Situaţia dotării A5. Situaţia financiară A6. Relaţionarea cu alte structuri ale sistemului de urgenţă, unităţi sanitare A7. Analiza SWOT A7. Probleme actuale ale SAJ B. Proiect de management al SAJ pe 3 ani 1.Problema prioritară 2.Misiune, valori 3.Obiective 4.Activităţi 5.Graficul Gantt de planificare a activităţilor în timp 6.Resurse necesare şi surse de finanţare 7.Rezultate asteptate 8.Indicatori urmăriţi BIBLIOGRAFIE ANEXE Page | 1

3. INTRODUCERE Ca instituţie reprezentantă a sistemului sanitar, serviciul de ambulanţătrebuie să facă faţă unor provocărimajore în privinţa rolului şi locului său, în cadrul unui sistem de sănătate aflat de peste 20 de ani în reformă şi subfinanţat în toată această perioadă.Restructurarea sanitară din ultimul deceniu impune o nouă abordare în ceea ce priveşteunităţile furnizoare de servicii de sănătate, respectiv profesionalizarea serviciilor de management sanitar, în vederea creşterii eficienţei şi calităţii actului medical, ca premisă a îmbunătăţirii stăriigenerale de sănătate a populaţiei. Presiunea externă, dar şi cea internă, obligă serviciul de ambulanţă la schimbări structurale, de eficienţă,schimbări în volumul serviciilor şi calitatea acestora, în siguranţa îngrijirilor, în tehnologia folosităşi în gradul de satisfacere a aşteptărilor consumatorului de acest tip de servicii. Viziunea acestui Proiect de management urmăreşte îmbunătăţirea calităţii actului medical, diversificarea serviciilor oferite populaţiei, cu respectarea drepturilor pacienţilor. Dezvoltarea conceptului de transport neonatal s-a născut la începutul secolul al-IX-lea, cu primele incubatoare, transportate în automobile nespecializate, spre centre spitaliceşti, mai pregătite din punct de vedere alexperienţei. Butterfield a studiat şi a publicat un excelent studiu asupra începuturilor transportului neonatal. Un pas înainte, în evoluţia transportului neonatal, a fost experienţa celui de-al II-lea război mondial şi a celui din Vietnam, în care s-a născut necesitatea şi conceptul de transport aerian. Un următor pas, a fost dezvoltarea sistemului de regionalizare a spitalelor, în SUA, în anul 1976, urmat de publicarea şi generalizarea de către AcademiaAmericană de Pediatrie a unor ghiduri de transport şi a conceptului de TerapieIntensivă Neonatală. În acest moment, la nivel naţional, nu există o politică unitară în ceea ce priveşte transportul nou-născuţilor între diferite centre, transportul se facede către ambulanţe teritoriale, cu echipament minim, dar şi de Unităţi deTransport Neonatal, dotate corespunzător pentru îngrijire avansată. Page | 2

4. Îmbunătăţirea şi modernizarea asistenţei medicale acordate gravidei, nou-născutului şi mamei sale se bazează pe următoarele principii: Stabilirea factorului de risc obstetrical şi dirijarea din timp a gravidei către unitatea care poate acorda asistenţa cea mai calificată; Transportul „in utero" ca mod prioritar de transport către Centrul regional de nivel III, unde există condiţii adecvate de îngrijire a prematurilor şi a nou-născuţilor patologici; Transportul după naştere a nou-născuţilor ce necesită îngrijiri în Centrul regional de nivel III de către unităţi de transport neonatal specializat. Transportul gravidelor cu risc sau în urgenţă de la domiciliu la spital se face de regulă prin Serviciul de ambulanţă judeţean, la solicitarea gravidei sau familiei acesteia. Unitatea de transport neonatal (UTN) specializată pentru nou-născutul cu risc (ambulanţă cu dotare şi personal complet) efectuează transportul - copiii cu maladii congenitale sau cu o altă patologie specifică vor fi transportaţi în secţiile de specialitate: chirurgie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, neurochirurgie sau pediatrie. Se asigurăastfel accesul tuturor gravidelor şi nou-născuţilor la asistenţă medicală de specialitate. În acord cu politica de regionalizare a îngrijirilor neonatale, esenţa procesului de transport îl reprezintă stabilizarea nou-născutului înaintea transferului propriu-zis şi asistenţa medicală adecvată pe durata transportului. În majoritatea cazurilor, este preferat transportul cu ambulanţa, care are următoarele avantaje faţă de elicopter: - spaţii suficiente ce permit accesul şi intervenţiile mai uşoare la pacient; - posibilitatea de a opri atunci când starea copilului şi manevrele necesare o cer; - transportul se face direct fără schimbarea vehiculului; - poate acomoda mai multă aparatură/consumabile; - mama poate însoţi mai uşor nou-născutul. Page | 3

5. Caracteristicile unei ambulanţe de transport neonatal trebuie să corespundă ambulanţei tip B sau C: - Înălţime 180cm (să se poată sta în picioare); - Spaţiu disponibil pentru incubatorul de transport; - Accesul pe ambele părţi ale pacientului; - Sistem facil de încărcare şi descărcare a incubatorului; - Spaţiu suficient pentru cel puţin două locuri pe scaun; - Asigurarea temperaturii interioare 22-26° C; - Lampă de infraroşu pentru încălzirea suplimentară a nou-născutului; - Iluminare bună + lampă mobilă; - Sursă de curent continuu (12V pentru toate aparatele); - Sistem de aspiraţie; - Sistem de oxigen de 10 1/min., cu o capacitate de funcţionare de 2 ori mai mare decât timpul estimat transportului; - Echipament radio; - Casetele cu materialele, containere pentru consumabile şi pentru materialele folosite. APARATURA NEONATAL Echipamentul specific pentru ambulanţa de transport neonatal cuprinde: NECESARĂ PENTRU AMBULANŢA DE TRANSPORT - Incubatorul de transport, care trebuie: să permită fixarea în ambulanţă; să permită imobilizarea adecvată a copilului; să aibă un sistem de iluminare; să poată fi alimentat electric la curent continuu şi alternativ; Page | 4

6. să aibă acumulatori care să poată fi încărcaţi (atât la curent continuu, cât şi la curent alternativ); să aibă un sistem autonom de aer medical şi oxigen cu mixer de gaze, umidificator, manometru şi fluxometru; - Ventilator cu sistem de CPAP; - Sonde de intubaţie, balon de ventilaţie, măşti de ventilaţie; - Laringoscop cu lame pentru nou-născut; - Pulsoximetru + monitor cardio respirator + monitor pentru tensiunea arterială; - Pompe de perfuzie; - Glucometru; - Hemoglobinometru; - Catetere pentru perfuzie pe vasele periferice şi pentru cateterizarea venei şi arterei ombilicale; - Alte consumabile. Prevederile cuprinse în ghidurile de transport, apărute pe plan international şi adaptate la condiţiile locale şi de medicii români, au drept prim obiectiv asigurarea în bune condiţii a transferului nou-născuţilor cu diferite patologii, de la centre de nivel inferior la cele de nivel superior şi către secţiile de chirurgie. Este de aşteptat ca, prin aplicarea prevederilor ghidurilor şiprotocoalelor să se realizeze o cât mai bună echilibrare din punct de vedere cardio-respirator, termic şi metabolic şi efectuarea, în bune condiţii, a transportul nou-născutului. Prin consens, se admite că pentru un transport de calitate este necesară o echipa de transport bine pregatită profesional dar şi un transport efectuat în condiţii de siguranţă. Este nepermisă punerea pacientului într-o ambulanţă, fără dotare, personal incompenent şi trimiterea la întâlnire cu ambulanţa sau elicopterul trimis pentru transport. Viaţa nou născutului poate fi pusă în pericol, de asemenea începerea manevrelor invazive şi instituirea tratamentului într-o ambulanţă pe timp de iarnă sau pe un teren de aterizare a elicopterului favorizeazăhipotermia, infecţia şi creează mult discomfort şi probleme personalului de transport. Page | 5

7. A. DESCRIEREA ŞI ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE A SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ A1. Caracteristici relevante ale populaţiei deservite şi caracteristicile geografice ale zonei Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este o unitate sanitară de interes public, în subordinea administraţiei publice locale, cu personalitate juridică din anul 1994 care asigură permanent servicii medicale curative pentru o populaţie de 182.000 locuitori, în mod direct pentru pacienţii arondaţi municipiului Braila (40.000 populaţie stabilă) şi preia cazurile comunelor arondate precum şi comunele şi satele din apropiere. În partea de răsărit a Câmpiei Române, la intersecţia a trei provincii istorice româneşti – Ţara Românescă, Moldova şi Dobrogea – pe Dunărea inferioară, acolo unde aceasta se reuneşte prin cele două braţe ale sale, Dunărea Nouăşi Dunărea Veche, se află vechea aşezare românească a Brăilei. Situată la 45°16'17" latitudine nordicăşi 27°58'33" longitudine estică, Brăila a fost înzestrată de la natură cu daruri deosebite. Având o terasăşi un chei natural la care se adaugă malul adânc al fluviului din dreptul oraşului, Brăila a fost destinată să fie primul port maritim al Dunării, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea braţului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colţ al lumii. Localizarea geografică a Brăilei la stânga Dunării, în singura zonă cladită de natură, dintre gura Ialomiţei şi cea a Siretului, capabilă să poată primi aşezarea unui oraş, se datorează Piscului Brăilei. Acesta este o terasă a cărei înălţime maximă ajunge la 33m, în care malul abrupt de 45° este întrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta în arhitectura oraşului care este construit ca un amfiteatru uriaş orientat spre port, către care sunt 19 vaduri. Page | 6

8. Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numităCâmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județde mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București. Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila, iar Brăila este municipilul reședință. Populaţia a înregistrat numeroase fluctuaţii de a lungul anilor. În 1928, după desfiinţarea raialei şi eliberarea de sub turci, oraşul număra 6 955 de locuitori. Peste 30 de ani populaţia crescuse de 3 ori ajungând la 20000 de locuitori, iar către sfârşitul secolului XIX se înregistrau 56000 de locuitori. În perioada 1900 – 1914 datorită marelui avânt economic, Brăila ajunge al doilea oraş al României, cu o populaţie de 80000 de locuitori. Ulterior, datorităşi unor disfuncţionalităţi economice, populaţia oraşului creşte mai lent, ajungând în anul 1930 la 100000 de locuitori, cifră rămasă stabilă până la începerea celui de al doilea război mondial. În anul 1948 populaţia era doar de 95000 de locuitori, iar în anul 1956 se ajunge la 102000 locuitori. Urmează o perioadă atât de dezvoltare economico-socială cât şi demografică. Astfel în 1966 oraşul are 138000 de locuitori, în 1970 are 151000 de locuitori, iar în 1980 depăşeşte 200000 de locuitori. Conform ultimului recensământ Brăila are circa 321212 de locuitori. 1 Județul este compus dintr-un municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila are o importanţă strategică deservind din punct de vedere medical o populaţie arondată de circa 321212 de locuitori, din care aproximativ 11750 locuitori ai oraşului, la care se adaugăun număr semnificativ de turişti români şi străini. 1 https://www.dcnews.ro/recensamant-2011-populatia-romaniei-pe-macroregiuni-regiuni-si-judete-vezi-cati- locuitori-are-judetul-tau_351415.html Page | 7

9. Numărul crescut de turişti, precum şi existenţa unei infrastructuri rutiere aparţinând DN22 (este un drum național din România, care pleacă din DN2 la Râmnicu Săratși merge cătreBrăila. Acolo, el continuă pe malul drept alDunării (care poate fi trecută cu bacul) înspre est până la Tulcea, cotind apoi spre sud, și îndreptându-se spre Constanța; drumul se termină în orașul Ovidiu, lângă Constanța, în DN2A) determină un număr crescut de accidente rutiere şi victime cu patologie traumatică complexă, pe lângă o patologie determinată de climat. CARACTERISTICILE RELEVANTE ALE POPULAŢIEI DESERVITE Principalele particularităţi prezente, sunt determinate de: - populaţia deservită este preponderent rurală, cu un nivel redus de educaţie sanitară; - un nivel scăzut de trai al populaţiei din această zonă; - lipsa locurilor de muncă; - adresabilitate foarte ridicată a populaţiei către serviciile medicale. Pacienţii care se adresează Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila, în cele mai multe cazuri, provin dintr-un mediu caracterizat prin: nivel de trai scăzut şi venituri minime, nivel de educaţie precar, familii numeroase,vârstă înaintată, aglomeraţie urbană şi rurală şi adresabilitate foarte ridicată a populaţiei către serviciile medicale. EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, judeţul Brăila totalizează în anul 2012 opopulaț ție stabilă de 354043 persoane, reprezentând 12,7% din totalul înregistrat la nivelul regiunii de Sud-Est (2791190 persoane), respectiv 1,7% din populaţiaîntregii ţări (21355849 persoane). Page | 8

10. Datele publicate în urma Recensământului Populaţieişi Locuinţelor din 2011 relevă, însă, o populaţie semnificativ mai redusă numeric faţă de datele publicate de INS în bazele oficiale de date. Astfel, populaţia recenzatăa judeţului Brăila este de 321212 locuitori, cu 52685 persoane (14,1%) mai scăzută faţă de recensământul din 2002. Municipiul Brăila are cea mai mare populaţie stabilădintre cele 42 de unităţi teritorial administrative din judeţul Brăila, totalizând la recensământ 180302 locuitori şi reprezentând 56,1% din populaţia totală ajudeţului. Oraşele Ianca (10343 locuitori), Făurei (3592 locuitori) şiÎnsurăţei (6528 locuitori) totalizează doar 20463 locuitori, însemnând 6,2% din volumul demografic judeţean şi 9,6% din populaţia urbană a judeţului. În 2012, populaț ția feminină reprezenta 51,5% din efectivul populaţiei judeţului Brăila, în timp ce la nivel regional ponderea deţinută de populaţia femininăajungea la 51,1% şi la nivel naţional la 51,3%.2 Starea de sănătate a populaţiei, este caracterizată prin indici şi indicatori sintetici. Rata mortalităț ții infantile din judeţul Brăila în anul 2012 a înregistrat o valoare superioară (14,2‰) atâtfaţă de cea din regiunea de Sud-Est (11,6‰), cât şi faţă de cea de la nivelul României (9,0‰). În cazul judeţuluiBrăila, din 1000 de născuţi vii, 14,2 au decedat înainte de împlinirea vârstei de un an. 2 http://www.portal- braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340EDD/$FILE/1.2.%20Demog rafie%20si%20resurse%20umane.pdf Page | 9

11. Principalele cauze de deces 0-1an în anul 2007 au fost: 1)Afecţiunile respiratorii; 2)Afecţiuni perinatale; 3)Anomalii congenitale; 4)Alte cauze. Dacă în anul 2000 în judeţul Brăila erau 385749 de persoane, din care la oraş erau un număr de 255949 de persoane, iar în mediul rural 129800 de persoane, în anul 2012, erau în total 352315 de persoane, cu 33434 de persoane mai puţin. Din datele înregistrate la Direcţia Regională de Statistică Brăila, reiese căşi în luna octombrie 2015, numărul născuţilor vii a scăzut cu 22 (238 născuţi vii în luna octombrie 2015 faţă de 260 în luna septembrie 2015), iar a deceselor a crescut cu 29 faţă de septembrie 2015 (382 decese în octombrie 2015 faţă de 353 în septembrie 2015).3 A2. Structura serviciului de ambulanţă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Ordinului M.S.P. nr.2021/2008 pentru aplicarea titlului IV „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţăşi de prim ajutor calificat” din Legea nr.95/2006. S.A.J. Brăila este o instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, în subordinea Directiei de Sănătate Publică Brăila denumită în continuare prescurtat D.S.P. Brăila, îşi asigură finanţarea din veniturile proprii, de la bugetul de stat şi de la bugetele locale şi aplică politica şi strategia Ministerului Sănătăţii în cadrul sistemului de sănătate în raza sa de competenţă. 3 http://www.cronicadebraila.ro/2016/01/10/685/ Page | 10

12. Serviciul de Ambulanţă Brăila are sediul în municipiul Braila, strada Pietăţii nr. 1-3, telefon 0239/611000, tel. secretariat 0239/694400, fax 0239/694400, adresa e-mail: salvarea_braila@yahoo.com, unde funcţionează Staţia Centrală de Ambulanţă în teritoriul judeţului şi opt substaţii după cum urmează: -Substaţia de Ambulanţă Dudeşti, -Substaţia de Ambulanţă Gradiştea, -Substaţia de Ambulanţă Ianca, -Substaţia de Ambulanţă Însurăţei, -Substaţia de Ambulanţă Făurei, -Substaţia de Ambulanţă Viziru, -Substaţia de Ambulanţă Măraşu. Conducerea Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila este formată din: - Manager General, care asigură conducerea curentă a unităţii; - Comitet Director, format din Manager General, Director Medical, Director Economic, Director Tehnic şi Asistent Şef. În subordinea Managerului General se afla Directorul Medical, Directorul Economic, Directorul Tehnic şi Asistentul Şef, precum şi următoarele compartimente: Compartimentul RUNOS, Secretariat, Compartimentul securitate în muncă, PSI, Compartimentul audit intern, Compartimentul statisticăşi informatică, Compartimentul juridic. A3. Activitatea serviciului de ambulanţă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este o unitate sanitară cu un caracter de unicitate nu numai la nivelul municipiului Brăila dar chiar și la nivelul întregii țări. Este o unitate medicală strategică cu personalitate juridică, având ca specific lucrul în regim de așteptare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. S.A.J Brăila are ca principal obiect de activitate furnizarea de servicii medicale de urgenţă prespitaliceascăşi transport sanitar utilizând în acest sens personal medical superior şi / sau mediu calificat la diferite niveluri, dupăcaz, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri. Page | 11

13. Îmbunătaţirea structurii şi organizării Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila are ca scop asigurarea unei combinări cât mai raţionale a resurselor deja existente (materiale, umane, financiare), stabilirea cu precizie a atribuţiilor şi sarcinilor ce revin fiecăruia şi constituirea cadrului structural care să permită manifestarea acelei ordini necesare desfăşurării unor activităţi eficiente. Asistenţă medicală de urgenţă în prespital. Servicii de transport sanitar asistat şi neasistat. Dispecerizarea și coordonarea întregului personal operativ în teren se face din Stația Centrală, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila rezolvând toate solicitările adresate de populația din judeţul Brăila la numărul național unic 961, și mai nou numărul unic de urgență112, asistată de calculator prin intermediul aplicației computerizate DISPEC, perfecționatăși adaptată continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face față specificului de funcționare al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila, pornind de la planificarea anticipată a personalului, optimizarea rezolvării cazurilor cu echipajele corespunzătoare, până la obținerea diverselor situații statistice cerute de Ministerul Sănătății sau de modul de funcționare al decontării activității Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Funcț țiile principale ale Sistemului Informatic sunt: stabilirea diagnosticului prezumtiv, furnizare de sfaturi de prim ajutor, preluare date de identificare pacient, semnalare solicitări duble sau triple; dispecerizarea solicitărilor în funcție de : - momentul înregistrării; - tipul ambulanței și distanța de parcurs; - grad de urgență, cu menținerea unui echilibru optim între competențăși distanță; stabilirea necesarului și structurii resurselor pe baza statisticilor medicale și de activitate (pe tură, zilnice, săptămânale, lunare, anuale). Page | 12

14. Aproximativ 40 de ambulanțe (parc auto activ) din care 2 sunt Ambulanțe de Resuscitare și Terapie Intensivă (ARTI) și 29 sunt Ambulanțe Urgențăși Resuscitare (AUR), având echipajul format în funcție de specificul activității de asistență medicală, din 1, 2 sau 3 persoane cuprinzând: doctori, asistenți medicali și ambulanţieri, sunt trimise în teritoriu pentru a rezolva solicitările. Personalul medical operativ este format din 6 medici, personal mediu sanitar (asistenți, operatori registratori de urgență - pregătiţi pentru identificare cât mai corectă a diagnosticului prezumtiv) și ambulanţieri (șoferi instruiți pentru a fi la nevoie a treia persoană ce completează echipajul specializat în intervențiile de urgență ale ambulanței). Programul de lucru al personalului este în ture (zi și noapte). Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila face parte din programul național pentru implementare Sistem Integrat de Comunicații Voce și Date pentru apeluri de urgență112 (Poliție, Pompieri și Ambulanță). Dispecerizarea apelurilor la numărul telefonic unic naţional 112 cuprinde 3 segmente principale: segmentul predispecerat de preluare a apelurilor de la populație, segmentul Dispecerat 112și segmentul post dispecerat 112 de repartizare a apelurilor către dispeceratele ambulanței, poliției și pompierilor și de rezolvare a acestor apeluri. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este acreditat de Centrul de Perfecționare al Ministerului Sănătății pentru cursuri de Advanced Life Support, Basic Life Support, Școala de Ambulanțieri și Operatori Registratori de Urgență. Pentru școala de ambulanțieri și operatoare de urgență se organizează cursuri în 2 sesiuni iar pentru celelalte categorii în funcție de solicitări. De exemplu acum se desfãșoară cursuri de urgențe medico-chirurugicale pentru asistenți medicali în cadrul programului REMSSy 3. De asemenea Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila organizează cursuri de Basic Life Support pentru pregatire medicală. Page | 13

15. RESURSE UMANE În domeniul resurselor umane se vor urmări următoarele obiective: Creşterea gradului de ocupare a posturilor cu personal de specialitate, prin crearea condiţiilor de viaţă şi salariale pentru atragerea acestora; Stabilirea unor politici stimulative pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului; Scoaterea la concurs şi intensificarea acţiunilor de recrutare a specialiştilor pentru acoperirea posturilor vacante din cadrul SAJ Brăila. La unele categorii de personal există un deficit de cadre, cel mai mare înregistrându-se la medici. Dinamica de personal ianuarie 2017 Categorii de personal Aprobat ştat funcţii 7 86 14 23 101 Cuprins ştat plată 6 82 14 16 98 Medici Cadre medicale medii Statisticieni, operatori registratori urgenţă Tesa Muncitori, ambulanţieri Îngrijitori TOTAL 4 4 235 220 Personalul este reprezentat de 6 medici, 86 asistenţi medicali, personal auxiliar sanitar, personal tehnic, economic şi administrativ şi personal de întreţinere şi pază. Nivelul profesional al personalului este menţinut prin participarea personalăa salariaţilor la programe de specializare şi perfecţionare, conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale. Din punct de vedere al încadrării cu personal, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila se confruntă cu deficit de personal datorită pensionării pentru limită de vârstă. Planificarea resurselor umane şi în special a medicilor, trebuie să constituie o prioritate în domeniul politicilor din sectorul sanitar; deşi reprezintă doar 2,9% din personalul medical, medicii sunt cei care influenţează în cea mai mare măsură calitatea dar şi costurile serviciilor de sănătate. Page | 14

16. A4. Situaţia dotării Numărul optim de ambulanţe performante conform standardelor europene, raportat la populaţia deservită, este o ambulanţă cu targă la 5000 de locuitori. Fiecare ambulanţă este dotată cu două sisteme radio emisie-receptie şi două de telefonie mobilă, precum şi cu sisteme de monitorizare GPS, utile pentru selectarea celor mai apropiate echipaje de locul solicitării, cu posibilitatea de a urmări în timp real desfăşurarea intervenţiilor. Fiind un serviciu strategic, cu activitate ce se desfăşoara atât pe timp de pace cât şi în caz de evenimente deosebite - fiind incluşi în toate planurile strategice întocmite de autorităţile civile şi militare - asigurarea cu personal suficient şi bine pregătit profesional precum şi dotarea corespunzătoare pentru a face faţă în bune condiţii oricăror situaţii, trebuie să constituie un obiectiv prioritar pentru cei ce dispun şi răspund de organizarea şi finanţarea acestui serviciu de urgenţă. În cursul anului 2016 s-a demarat proiectul de implementare a fişei de solicitare pe tabletă, având drept obiective: reducerea timpilor de dispecerizare; reducerea timpilor de intervenţie la urgenţă; posibilitatea interogării istoricului medical de urgenţă. A5. Situaţia financiară Sistemul serviciilor de sănătate cuprinde ansamblul resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale şi simbolice utilizate în combinaţii variabile pentru a produce îngrijiri şi servicii care au ca scop îmbunătăţirea sau menţinerea stării de sănătate. Page | 15

17. El reprezintă doar un subsistem al sistemului de sănătate, care cuprinde ansamblul elementelor şi relaţiilor care influenţează starea de sănătate a indivizilor şi populaţiilor. Alături de serviciile de sănătate, factorii majori care influenţează starea de sănătate sunt cei comportamentali, de mediu şi biologici. Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinată de convergenţa dintre ofertăşi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate. Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive: -etnice sau rasiale; -economice, incluzând costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare); -aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; -calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip. Aceste disparităţi se manifestă prin indicatori de bază ai stării de sănătate modeşti (speranţa de viaţă la naştere, mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şiprin nivelul scăzut de informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din România. Sistemul de sănătate din România este de tip asigurări sociale şi are ca scop asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. În consecinţă, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continuă la Nivelul Ministerului Sănătăţii Publice. Calitatea redusă a serviciilor şi lipsurile din sistem datorate bugetului redus, au impus trecerea la un model bazat pe asigurări de sănătate. În sistemul medical asiguratoriu din prezent, serviciile medicale sunt acordate pe baza contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate(6,5% din salariul brut al angajatului şi 7% din partea angajatorului). Asiguratul beneficiază pe baza acestei contribuţii în mod gratuit de un pachet de servicii reglementate legislativ. Page | 16

18. Pentru asigurarea unei asistenţe medicale de urgenţă eficace, eficientăşi de calitate sunt obligatorii asigurarea celor trei condiţii: resurse umane suficiente şi bine pregătite profesional, dotare tehnico-materială conform standardelor şi finanţare corelată cu necesităţile activităţii şi dezvoltării continue. Problema finanţării presupune crearea unei strategii de management, atât pe termen scurt cât şi mediu sau îndelungat pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila prin diversificarea serviciilor medicale şi a relaţiilor contractuale. Serviciile medicale realizate de către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila în 2016 Surse de finantare 2016 (lei) 349.044 28 000 000 9.203 492 28 358 739 Servicii medicale la cerere Bugetul de stat Venituri din valorificarea unor bunuri Venituri din închirieri Total Pe termen scurt: -venituri din prestări de servicii medicale la cerere (pacienţi fără asigurare şi analize medicale); -alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi; -venituri din închirieri; -venituri din valorificarea unor bunuri ale Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila. Pe termen lung: - transferuri sau subvenţii pentru investiţii de la Ministerul Sănătăţii, bugetul de stat. A6. Relaţionarea cu alte structuri ale sistemului de urgenţă, unităţi sanitare Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila asigură asistență medicală de urgență prespitalicească atât la locul solicitării cât şi pe durata transportului pacienților (bolnavilor, accidentaților, gravidelor) către spital. Pe lângă aceasta Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila asigură atât asistență medicală ambulatorie la locul solicitării precum și transporturi nemedicalizate. Page | 17

19. Transportul medicamentelor, produselor biologice (sânge și organe) și al personalului medico-sanitar se face în program continuu, asigurându-se necesarul de asistență medicală de urgență pe întreg teritoriul Municipiului Brăila, iar dacă este cazul și în afara acestuia, 24 de ore din 24. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila răspunde solicitărilor telefonice venite atât din partea populației cât şi a altor unități medicale. Fiind principalul segment al asistenței medicale și transportului pentru urgențele majore în etapa prespital, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila este implicat și în asistența medicală preventivă a marilor aglomerări umane cum ar fi activitățile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurând asistența medicalăși transportul pentru urgențele individuale, colective și de masă în cazul catastrofelor. Pe lânga asistența medicală de urgențăși asistența medicală de urgență în caz de dezastre, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila efectueazăși alte activități cum ar fi asistența medicală la domiciliu pentru urgențele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces în zilele de sâmbătă, duminicăși sărbători legale, acordând de asemenea asistență medicalăși transportul la spital pentru cazurile sociale, în lipsa unui sistem de asistență socială. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila funcționează în colaborare cu Pompierii, Poliția sau Unități ale MApN pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Sănătății și aceștia. A7. Analiza SWOT Este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila. Managementului strategic îi este specifică analiza continuă, pe de o parte, a mediului extern pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările, iar pe de altă parte, a situaţiei internepentru a evalua capacitatea de a face faţă schimbărilor. EVALUARE INTERNĂ PUNCTE FORTEPUNCTE SLABE - Sistem Informatic Medical Integrat extrem de performant şi avansat, conform standardelor UE, care a informatizat integral activitatea (clinică, administrativă şi financiară). - număr insuficient de medici; - posibilităţi limitate de fidelizare a personalului înalt calificat printr-un sistem de salarizare stimulativ Page | 18

20. - furnizor important de servicii spitaliceşti pentru adulţi /copii şi servicii de urgenţă din zonă; - realizarea serviciilor medicale contractate determină execuţie integrală a bugetului de venituri şi cheltuieli; - colaborare bună cu autorităţile administraţiei locale; (tichete de vacanţă etc); - personal insuficient sub normativul de personal în raport cu volumul de muncă, complexitatea derulate atât în echipa medicală cât şi în aparatul administrativ; - puţine contracte cu parteneri privaţi; - insuficientă aparatură de înaltă performanţă (incubatoare, Lucas, ventilatoare mecanice); activităţii - Personal sanitar superior cu experienţă şi competent, personal sanitar mediu foarte bine pregătit (asistenţi medicali principali). Motivarea personalului prin: -acordarea tichetelor de masă; -acordarea salariilor şi sporurilor la nivelul maxim; -existenţa planului de formare şi perfecţionare a personalului; -participarea la cursuri, simpozioane, conferinţe; -evaluări periodice ale performanţelor; - stocuri suficiente şi constante de medicamente şi materiale sanitare corespunzătoare, variate şi de cea mai bună calitate, adaptate standardelor care asigură o asistenţă medicalăconfortabilă şi sigurăpentru pacienţi; - ambient confortabil (climatizarecu aercondiţionat şi sistem propriu de încălzire); - clădiri şi spaţii cu dotare tehnică edilitară bună; - dotare cu aparaturăşi dispozitive medicale noi; - aparatură medicală performantă (pentru monitorizare pacienţi, defibrilare, masaj cardiac); - dotare cu sistem de supraveghere video. - ponderea scăzută a veniturilor proprii; - cheltuieli mari cu utilităţile, reţele vechi (apă, canal, electrice); - interval mare de timp pentru repararea ambulanţelor avariate; - spaţii insuficiente de depozitare a materialelor consumabile, arhivă etc. instalaţii EVALUARE EXTERNĂ OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - posibilitatea interacţiunii cu operatori privaţi prin contract; - personalul medical este dedicat muncii sale fiind implicat în activităţi de perfecţionare care fac să crească faima unităţii; - prin aplicarea prevederilor OUG 48/2010- o posibilă implicare a autorităţilor locale în - creşterea numărului de solicitări datorită lipsei unor programe educaţionale de sănătate pentru populaţie; - diminuarea veniturilor populaţiei şi creşterea accelerată a rateişomajului vor determina un risc crescut de apariţie a noi cazuri de îmbolnăviri; Page | 19

21. realizarea unor proiecte de dezvoltare, inclusiv prin accesarea de nerambusabile; - posibile atrageri de fonduri de la Bugetul de Stat şi Bugetul Local; - atitudinea pozitivă a populaţiei privind susţinerea în vedereaîndeplinirii rolului său de furnizor competent de servicii de sănătate; - informarea pacienţilor, concomitent cu progresul şi diversificarea diagnostice şi terapeutice vor conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi, implicit, la o creştere a cererii de servicii; - creşterea decalajului în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate, între populaţia cu venituri decente şi populaţia aflată în somaj prin lipsa posibilităţilor proprii; - lipsa fondurilor de investiţii pentru continuarea lucrărilor reabilitare/modernizare afectează nu doar capacitatea de adaptare la normele europene, ci însăşidesfăşurarea curentă a actului medical; - presiune socială din partea pacienţilor cu boli cronice şi mijloace reduse de tratament sau îngrijire la domiciliu; - Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de muncă tinere. fonduri europene tehnologiilor de în prezent până - perspectiva contractelor cu casele private de asigurări de sănatate. Managementul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila ocupă un loc aparte, întrucât presupune gestionarea unor activităţi complexe, cu un consum mare de resurse, în aşa fel încât să conducă la servicii de sănătate de o calitate înaltă. Aceste activităţi încep cu îngrijirile medicale acordate pacienţilor (activitatea clinică), şi continuă cu gestionarea eficientă a stocurilor (medicamente, materiale sanitare, intretinere parc auto etc.) şi a resurselor financiare extreme de limitate, dar şi strategii de îmbunătăţire a calităţii actului medical (pregătire profesională, investiţii înaparatură medicală performantă, standarde de management a calităţii). De aceea, managementul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila se bazează în actul de conducere pe decizii luate pornind de la o bună cunoaştere a factorilorinterni şi externi, care ar putea influenţa activitatea desfăşurată şi obiectivele strategice. Prin tehnica SWOT, pentru o analiză a situaţiei generale actuale a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila, se prezintă punctele forte şi oportunităţile pe care le poate exploata Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila, punctele slabe, dar şieventualele ameninţări cu care s-ar putea confrunta. Page | 20

22. A7. Probleme actuale ale SAJ O primă problemă esenţială, care este întâlnită la majoritatea unităţilor sanitare publice, este necesitatea punerii în practică a tehnicilor de management strategic, necesitatea aplicării acestor tehnici derivă din tendinţa de globalizare, care însoţită fiind de dezvoltarea dinamică a sistemului economico-social, angajează statul în efectuarea unor schimbări şi transformări la nivelul sistemelor şi instituţiilor publice. În acest sens Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila, trebuie să aibă personal calificat şi specializat, pentru a gestiona şi rezolva permanent probleme noi. Plecarea medicilor, asistenţilor medicali şi ambulanţierilor în străinătate, pensionările, reducerile de personal dispuse de Ministerul Sănătăţi fără a se lua în considerare necesităţile reale din teritoriu, duc la micşorarea numărului personalului operativ, cu repercusiuni asupra timpului de răspuns la solicitare care creşte motivat de lipsa de echipaje operative suficiente la teren, astfel că numărul de echipaje/tură s-a redus ceea ce poate duce la situaţii când nevoia de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească depăşeşte capacitatea de răspuns a Serviciului de Ambulanţă. Preocuparea serviciului a fost de a proteja urgenţa majoră (cod roşu) prin reţinerea permanentă a unui echipaj în aşteptare, care se reflectă în menţinerea indicatorului în limite rezonabile atât în mediul rural cât şi în mediul urban. Timpul de ajungere la solicitare trebuie să se încadreze în standardele legale. Page | 21

23. Asistenţa de sănătate publică estecoordonată de către Ministerul Sănătăţii şi se realizează prin toate tipurile de unităţi sanitare de stat sau private, constituite şi organizate conform legii. Pentru o activitate eficientă în operativ, trebuie corelat numărul necesar de echipaje cu numărul de solicitări ce trebuie rezolvate. De asemenea, este necesară asigurarea numărului de echipaje la nivelul vârfului de solicitări şi nu la minimum posibil, pentru că în ultima situaţie posibilităţile serviciului de răspuns în timp util ar fi depăşite. Creşterea continuă a numărului de solicitări înregistrate la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila se datorează accesului rapid şi facil în sistem şi încrederii cu care populaţia apelează la sistem. Cel mai important indicator îl reprezintă promtitudinea în rezolvarea solicitărilor. Acesta este monitorizat atât de organismele interne cât şi de organismele internaţionale. Page | 22

24. B. PROIECT DE MANAGEMENT AL SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ PE TREI ANI Pentru a transporta nou-născutul la un centru regional, în condiţii de siguranţă şi pentru a i se asigura îngrijiri medicale speciale, de calitate, au fost înfiinţate Unităţi de Transport Neonatal (UTN). Aceste unităţi transportă nou născuţi care necesită monitorizareafuncţiilor vitale şi îngrijiri intensive, inclusiv asistare respiratorie avansată. 1.Problema prioritară - Lipsa unei ambulanţe dotate pentru nou-născuţi. 2.Misiune, valori - Asigurarea în bune condiţii a transportului nou-născuţilor (atât a celor asistaţi la domiciliu şi care necesită spitalizare cât şi a celor cu diferite patologii transferaţi de la centre de nivel inferior la cele de nivel superior şi către secţiile de chirurgie). 3.Justificarea proiectului Din statistica SAJ Brăila se poate constata că numărul solicitărilor efectuate pentru pacienţi pediatrici care au necesitat asistenţă medicalăşi transport asistat specializat este în creştere, reflectând nivelul ridicat de probleme de sănătate existent al populaţiei actuale şi impunând luarea de măsuri strategice în vederea asigurării unei asistenţe medicale eficiente şi de calitate. Tabel cu numărul solicitărilor efectuate la SAJ Brăila pe anii 2014-2016 AN TOTAL SOLICITĂRI 2014 52013 2015 54957 2016 56829 Raportat la populaţia judeţului Brăila se observă faptul că în anul 2016 s-au înregistrat cele mai multe solicitări. Întreaga activitate a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila s-a desfăşurat cu un personal subdimensionat numeric, la toate categoriile de salariaţi, raportat la normativele de personal (conform OMS nr. 1778/2006). Page | 23

25. Tabel cu numărul solicitărilor pentru pacienţi pediatrici efectuate la SAJ Brăila pe anii 2014-2016 ANUL Stări febrile nou-născut Stări febrile sugar TOTAL 2014 59 455 529 2015 33 272 305 2016 66 463 514 463 455 500 450 400 350 272 Stari febrile nou-nascut 300 250 Stari febrile sugar 200 150 66 59 33 100 50 0 2014 2015 2016 În urma analizei efectuate pe parcursul anilor 2014, 2015 şi 2016 au fost întreprinse următoarele măsuri: a)Demersuri pentru obţinerea avizului la documentaţia de înaintat Ministerului Sănătăţii. b)Înaintarea documentaţiei şi a Notei de fundamentare către Ministerul Sănătăţii în vederea avizării. -Indicator: Aviz MS privind aprobarea achiziţionării uneiambulanţe de transport neonatal. -Demarare procedură. c)Acreditare Ambulanţă prin Comisie de acreditare. -Indicator: Document Acreditare Ambulanţă de transport neonatal. De asemenea s-a avut în vedere creşterea procentului de cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare, acest lucru ajutând la o îmbunătăţire a actului medical. Page | 24

26. 4.Scop - Scăderea complicaţiilor morbidităţii şi mortalitatea neonatală din judeţ cu minim 5%. Obiectiv - Asigurarea accesului tuturor nou-născuţilor care ar avea nevoie de transport medicalizat de calitate, în cel mai scurt timp, la centrele de nivel III. 5.Activităţi vezi graphic Gantt 6.Graficul Gantt de planificare a activităţilor în timp Odată cu dezvoltarea sistemelor informaţionale pentru conducerea activităţilor – în mod special odată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparţinând tehnologiei informaţionale – managementul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităţilor, deoarece şi-a dovedit capacitatea de a face faţă noilor tendinţe manifestate pe plan mondial: creşterea accelerată a volumului de informaţie şi a cunoştinţelor; creşterea cererii pentru bunuri şi servicii tot mai complexe şi mai puternic personalizate; creşterea eficienţei. Monitorizarea indicatorilor asumaţi şi stabilirea măsurilor pentru realizarea acestora în vederea asigurării asistenţei medicale complete şi eficiente asigură o îngrijire completăşi adecvată a bolnavilor. Încadrarea în timp a activităţilor - Graficul GANTT ACTIVITATEA Trim.I-2016 Trim.II-2016 Trim.III-2016 Trim.IV-2016 Evaluarea situaţiei Fundamentare buget Aprobare buget venituri şi cheltuieli Monitorizare indicatori Page | 25

27. Nr. Obiectiv propus ANUL 2017 Crt. T1 T2 T3 T4 1 Dotarea cu echipamente medicale (LUCAS, ventilatoare mecanice pentru respiraţie asistată) necesare unui act medical de calitate. 2 Analiza eficienţei economice a contractelor de service pentru echipamente. 3 Instruirea permanentă a personalului medical şi nonmedical. 4 Atragerea de personal de specialitate. 5 Realizare/revizuire periodică a procedurilor, protocoalelor în vederea îmbunătăţirii calităţii actului medical şi respectarea acestora. 6 Instruirea/reinstruirea personalului medico-sanitar pentru aplicarea măsurilor de prevenţie pentru instalarea, menţinerea şi întreţinerea căilor venoase periferice, centrale prin montarea în condiţii de asepsie şi respectarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie curentă, gestionarea corectă a deşeurilor menajere şi periculoase şi urmărirea actualizării anuale şi respectării planului de gestionare a deşeurilor în conformitate cu legislaţia la zi. 7 Înlocuire echipamente IT. 8 Eliminarea reclamaţiilor înregistrate de la pacienţi şi aparţinători şi creşterea nivelului de satisfacţie al pacienţilor. Personalul de îngrijiri medicale (medici şi personal mediu)reprezintă principalul factor responsabil pentru calitatea şi cantitatea îngrijirilor acordate populatiei. Întrucât personalul mediu este contingentul cel mai numeros, este absolut legitim ca acesta să se afle în centrul preocupărilor pentru asigurareaeficienţei Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila. Page | 26

28. Din cauza faptului că medicina este o profesie complexă, dar şi adiferenţelor care există de la un pacient la altul, personalul medico-sanitar trebuie să fie experimentat şi documentat asupra cunoştinţelor de ultimă oră în materie de diagnostic şi tratament, iar personalul de conducere trebuie să domine şi să se străduiască săaplice în practică cele mai noi şi mai eficiente instrumente manageriale pentru a creşte performanţa şi competitivitatea Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila. ACTIVITATEA ANUL 2017 Trim.I-2017 Trim.II-2017 Trim.III-2017 Trim.IV-2017 Demersuri pentru obţinerea avizului la documentaţia de înaintat Ministerului Sănătăţii Înaintarea documentaţiei şi a Notei de fundamentare către Ministerul Sănătăţii în vederea avizării Acreditare Ambulanţă prin Comisie de acreditare Monitorizare indicatori Accesul la asistenţa medicală de urgenţă este un aspect fundamental de sistem, de care trebuie să se ţină cont în orice proces decizional ce implică finanţare sau planificare, fie acesta la nivel guvernamental, raional sau instituţional/organizaţional. Accesibilitatea Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila este responsabilitatea tuturor factorilor din sistemul sănătăţii, iar asigurarea succesului va necesita angajamentul de comun acord al tuturor celor implicaţi. Page | 27

29. Evoluţia în continuă creştere a intervenţiilor pentru situaţii de urgenţă la nivel judeţean, regional şi naţional, precum şi necesitatea sporirii eficienţei intervenţiilor, au determinat autorităţile să acorde o atenţie specială acestui domeniu existând la nivel naţional proiecte de „Achiziţie echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţăşi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţăşi a primului ajutor calificat”. Acţiuni de ResponsabiliTermen Stadiu Obiectiv/ Indicator Resurse Forţe intreprins financiare oponente Dotări 3 ani - Achiziţionarea unei ambulanţe dotate pentru nou-născuţi Comitet Director serv ATAPP, Comisie de evaluare licitaţie Manager Buget de stat În derulare - Demersuri pentru obţinerea avizului la documentaţia de înaintat Ministerului Sănătăţii Înaintarea documentaţiei şi a Notei de fundamentare către Ministerul Sănătăţii în vederea avizării Acreditare Ambulanţă prin Comisie de acreditare Trim.I- 2017 Buget de stat În derulare Manager - Trim.II- 2017 Buget de stat În derulare Manager - Trim.III- 2017 Buget de stat În derulare Page | 28

30. 7.Resurse necesare şi surse de finanţare Pentru anul 2017 s-au obţinut fonduri de la Ministerul Sănătăţii cu derulare în trim III şi IV. Reducerea cheltuielilor prin investiţii în aparaturăşi echipamente moderne de ultimă generaţie cu consum redus de energie, care să asigure totodată un ritm susţinut al procesului de modernizare - realizarea acestui deziderat duce la îmbunătăţirea continuă a calităţii actului medical şi creşterea satisfacţiei pacienţilor şi, de asemenea, reducerea costurilor pentru orice serviciu furnizat, deci creşterea implicită a accesibilităţii la servicii medicale. În vederea atingerii dezideratelor enumerate în conţinutul prezentului proiect de management este important de conturat o strategie solidăşi coerentă pentru anii următori. Plecând de la bugetul de venituri şi cheltuieli al anului 2016, aplicând rata de creştere economică la nivel naţional calculată pentru anul 2017 de 3,41% se previzionează a se menţine o creştere constantă susţinută prin acordarea de servicii medicale de calitate, în permanentă diversificare şi totodată bazându-ne pe menţinerea nivelului cererii de servicii medicale pe piaţă prin intermediul Casei judeţene de sănătate. În contextul schimbărilor legislative continue din domeniul sănătăţii există în permanenţă riscuri din domeniul legislativ şi administrativ. Ambele tipuri de risc pot influenţa şi chiar perturba ducerea la îndeplinire a obiectivelor vizate şi implicit dezechilibru financiar. Înăsprirea condiţiilor de contractare prin prisma dotărilor minime, contractelor necesar a fi deţinute (service cu firme agreate de Ministerul Sănătăţii cu monopol de preţ) pot crea dificultăţi economice mari. Alinierea la standarde europene în sănătate presupune dotarea cu echipamente medicale şi aparatură de înaltă performanţă necesare unui act medical de calitate, evitarea migrației masive a personalului medical mediu și înalt calificat prin motivare. Page | 29

31. 8.Rezultate aşteptate Managementul pe proiecte permite un control foarte bun asupra utilizării resurselor, fiind extrem de util în situaţiile când resursele disponibile în activitatea unei organizaţii sunt restranse dar şi relaţii mai bune cu clienţii, timpi reduşi de dezvoltare a organizaţiei, costuri mai mici, calitate mai înaltă a serviciilor medicale prestate, creşterea eficienţei activităţii în ansamblu, prin orientarea spre rezultate, îmbunătăţirea coordonării şi îmbunătăţirea moralului angajaţilor. Rezultate aşteptate Creşterea adresabilităţii SAJ Brăila ca răspuns la nevoile populaţiei; Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate; Achiziţionarea unei noi ambulanţe autorizată, acreditată şi funcţională aducătoare de venituri noi; Obţinerea de noi competenţe pentru medici şi cadrele medicale pentru utilizarea de echipamente noi obţinute din finanţare prin Ministerul Sănătăţii. Îmbunătăţirea gradului de sănătate al populaţiei; Creşterea gradului de mulţumire a pacienţilor, creşterea adresabilităţii; Funcţionareaechipamentelor conform specificaţiilor tehnice ale acestora, în vederea obţinerii eficienţei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr şi pregătire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare şi altele asemenea); Stoc de magazie minim – maxim asigurat pentru toata gama de medicamente, echipamente, etc; Efectuarea de cursuri de perfecţionare a cadrelor medicale (program anual de pregătire continuă); Practici medicale unitare bazate pe ghiduri de practicăşi protocoale clinice; Revizuirea şi prelucrarea ghidurilor de practicăşi protocoalelor clinice cu întreg personalul medical, în cadrul unor cursuri de pregătire continuă; Asigurarea calităţii serviciilor medicale, prin verificarea lunară, prin sondaj, a respectării protocoalelor medicale, de către o Comisie medicală numită prin decizia managerului; Organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul SAJ Brăila; Page | 30

32. Reducerea cheltuielilor prin investiţii în utilaje moderne cu un consum redus de energie, achiziţionarea de aparatură medicalăşi echipamente medicale moderne; Atragerea de fonduri europene care să asigure un ritm susţinut al procesului de modernizare; Raportarea lunară de către şefii secţiilor a motivelor neîndeplinirii indicatorilor stabiliţi şi măsurile propuse; Fundamentarea propunerii de buget iniţial la nivelul capacităţii funcţionale a SAJ Brăila, întocmirea planului anual de achiziţii publice, urmărirea respectării disciplinei economico-financiare la nivelul SAJ Brăila; Responsabilizarea şefilor de servicii compartimente şi birouri privind îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi; Creşterea disciplinei economico-financiare; Echilibru financiar. 9.Indicatori urmăriţi Principalele acţiuni strategice şi operaţionale necesare la nivelul SAJ Brăila pentru eficientizarea activităţii sunt raportate la creşterea accesibilităţii la serviciile medicale. 1)Dotarea cu aparaturăşi echipamente medicale; 2)Monitorizarea informatică a veniturilor şi cheltuielilor, respectiv monitorizarea informatică a serviciilor medicale acordate fiecărui pacient; 3)Dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu necesităţile reale. Page | 31

33. Indicatorii vor fi evaluaţi lunar de către Consiliul director, Director medical, Director financiar. Numărul de misiuni operative efectuate - 7000. Creşterea promptitudinii ajungerii la cazurile de pediatrie – în medie cu 30%; Numărul mediu de misiuni/tură–130 solicitări/tură. Dinamica numărului de misiuni efectuate în perioada 2017-2019. Referat conducere cu privire la achiziţia unei ambulanţe, grafic şi liste nominale cu asitenţii medicali ce vor fi instruiţi. Cinci anunţuri publicate şi cinci activităţi media de atragere a personalului în instituţie. Un manual de proceduri aprobat. Răspuns de 100 % la solicitări. Scăderea numărului de reclamaţii la adresa Serviciului cu 35 %. Creşterea cu 20 % a gradului de concordanţă între diagnosticul în prespital şi diagnosticul în U.P.U. sau foaia de internare a pacientului pediatric. Acoperirea 100 % cu personal instruit conform normativelor impuse de legislaţia actuală. Nr. cazuri pediatrie care au solicitat ambulanţa – statistica pe grupe de varstăşi patologie. Progresul unei naţiuni se reflectă în starea de sănătate a populaţiei iar cea mai mare investiţie pe care statul o poate face este în om şi în sănătatea lui. Copiii reprezintă rezervele viitorului. Page | 32

34. BIBLIOGRAFIE: 1)http://www.ambulantabraila.ro/REGULAMENT%20DE%20ORGANIZARE%20SI%20 FUNCTIONARE.pdf 2)http://spitalulmunicipal.pascani.ro/images/structura%20organizatorica/Plan%20manageri al%20SMUP%20manager%20.pdf 3)http://spitaltglapus.ro/wp-content/uploads/2015/11/plan-de-management.pdf 4)http://www.ancom.org.ro/uploads/forms_files/94138547_expunere_motive_terminare_fi x_rev_23.01.2008.pdf 5)http://www.spitaltgbujor.ro/docs/plan_management.pdf 6)http://www.cjvalcea.ro/images/cjvalcea/strategii/Strategia_privind_serviciile_de_sanatate _2007_1013.pdf 7)http://www.ambulantabistritanasaud.ro/anuntconcurs/bibliografie.pdf 8)http://www.spitalsinaia.ro/documente/servicii/plan%20management%20%202015.pdf 9)http://ambulantasibiu.ro/doc/strategia.pdf 10)http://www.cnas.ro/casbr/map/idCounty/25/idLocation/651 11)http://www.isubraila.eu/wp-content/uploads/2015/06/Anexa-nr.-12-procedura-alertare- personal.pdf 12)http://www.lexmed.ro/doc/Ordinul_MS_905_2009.pdf 13)http://ambulantabraila.ro/FISA%20FOSTULUI%2019102011.PDF 14)http://www.primariabraila.ro/Documente%20Portal/DAGL/regulament%20SUPAGL.pdf 15)http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.dspbr.ro/ROF/ROF_ 04_07_2012.pdf&gws_rd=cr&ei=RN7QWLvBMOndgAbpjoeQCA 16)http://www.ambulantabraila.ro/DESPRE_NOI.html 17)http://www.ambulantamaramures.ro/?page=7 18)http://www.cred.ro/cd_capitalisation/FILEADMIN/USER_UPLOAD/BILDER/SCIH_C D/RONEONAT/GUIDELINES/GHID_TRANSPORT.PDF 19)http://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2009/Recomandari%20Medicina%20de%20U rgenta%202009/17%20Protocol%20de%20transport%20neonatal.pdf 20)http://www.portal- braila.ro/Portal/Braila/CJBraila/portal.nsf/All/EED412CE9C010DCBC2257DD300340E DD/$FILE/1.2.%20Demografie%20si%20resurse%20umane.pdf 21)http://www.ambulance-ct.ro/docs/sajct_rof.pdf 22)http://www.instparhon.ro/pdf/legislatie/21.pdf 23)http://www.ms.gov.md/sites/default/files/proiecte_desfasurare/raportul_final_privind_pla nul_de_regionalizare.pdf 24)http://www.cjph.ro/plan_dezv2014-2020ian2015.pdf 25)http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=72105 26)http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2013/Ministerul_Sanatatii.pdf 27)http://www.hosptm.ro/files/prezentare/Plan-de-management.pdf Page | 33

35. Page | 34

36. Page | 35