Download
1 / 12
150 likes | 168 Views
Adoptarea deciziei reprezintu0103 unul din cele mai importante compartimente din cadrul managementului.
E N D
Bazele managementului în cadrul oai Tema: Decizia. Sistemul decizional al organizației
Noțiunea de decizie • Conform dicționarului explicativ prin decizie se înțeleg următoarele: 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații; 2. Act cu caracter obligatoriu, normativ al unui organ de conducere care stabilește direcția unei acțiuni și modul ei de realizare; 3. Atitudine cu caracter determinant, adoptată după o serie de deliberări; 4. Hotărâre dată de o autoritate pentru cei aflați în subordinea sa. • În management odecizieeste o alegereîntredouăsaumaimultealternative, are un rolextrem de important: permitedesfăşurareaeficientă a activităţiiorganizaţieiînconcordanţă cu mediulîn care aceastafuncţionează, stabilireaşirealizareaobiectivelorprevăzute. Manageriiiaudecizii care privescgrupuri de persoanesauchiarorganizaţiaînansamblulsăuşiantreneazăresurseînsemnate. Efectulacestordeciziipoate fi resimţitînprezentsaupetermenmai lung şiuneori se răsfrângechiarşiasupracariereicelui care le adoptă.
Condițiile unei decizii • Deciziamanagerialătrebuiesăîndeplinească o serie de cerinţe de raţionalitate: - să fie fundamentatăştiinţific, adicăsă se bazezepefolosireaunuiinstrumentarştiinţificadecvat; - să fie împuternicită, adicăsă fie adoptată de persoana care are sarciniînacestsens, care are cunoştinţele, calităţileşiaptitunilenecesarefundamentăriirespectiveidecizii; - să fie clară, concisăşinecontradictorie, adicăsăpermită o înţelegerecorectă a deciziei; - să fie oportună, adicăsă se încadrezeînperioadaoptimă de elaborareşioperaţionalizare; - să fie eficientă, adicăsăcorelezeraportuldintreefectulobţinutşiefortulfăcut; - să fie completă, adicăsăcuprindătoateelementelenecesareînţelegeriicorecteşi, mai ales, implementăriideciziei. Cerinţelede raţionalitate nu se respectăîntotdeaunaîntotalitate, ceeaceafecteazăcalitateadeciziei.
Tipuri de decizii Deciziilemanagerialesuntfoarte variate. Criteriiledupă care le putemclasificasunturmătoarele: • timpulnecesaradoptăriilor, • aria afectată, • domeniulfuncţionalvizat, • numărul de decidenţi, • gradul de cunoaştere a informaţiilornecesareadoptăriideciziei. Înfuncţie de categoria din care fac parte, deciziilenecesităcunoaştereaşifolosireaunortehnicispecifice. Pentruexemplificare ne vomreferi la următoarelecategorii de decizii: • deciziileprogramate- suntdecizii standard, de rutinăşi • deciziileneprogramate – suntdeciziiunice, maipuţinstructurate.
Luarea deciziei • Adoptareadeciziilorimpunestabilireaunorresponsabilităţiclarepentrutoţiceiimplicaţiînacestproces. • La bazaacestorresponsabilităţistau diverse principii. Unuldintreacesteprincipii se bazeazăpedoifactoriprincipali: sferadecizieişinivelulde management. Sferadecizieireflectăpartea din sistemul de management influenţată de decizie. Cu câtaceastă parte estemai mare, cu atâtsferadecizieiestemailargă. Din punct de vedere al nivelului de management identificămînpiramidamanagerialănivelul de vârf, celmijlociuşicel inferior. Principiulpentrudesemnareapersoaneiresponsabile de luareadecizieiesteurmătorul: cu câtsferadecizieiestemailargă, cu atâtva fi maiînaltnivelul de management care valuarespectivadecizie.
Etapele procesului de adoptare a deciziilor • Oriceprocesdecizionalpresupuneexistenţaurmătoarelorelemente: • decidentul: individulsaugrupul de indivizi care urmeazăsăaleagăvariantaceamaiavantajoasă din maimulteposibile; • mulţimeavariantelordecizionale care suntsupusecomparaţiei; • mulţimeacriteriilordecizionale: punctele de vederepe care le foloseştedecidentulpentrualegereavarianteioptime; • mediulambiant: ansamblulcondiţiilor interne şiexterneorganizaţiei, care, influenţeazăşisuntinfluenţate de decizie; • mulţimeaconsecinţelor: ansamblulrezultatelorpotenţiale care s-arobţine, potrivitfiecăruicriteriudecizional, prinaplicareavariantelordecizionale.
Etapele adoptării deciziei: • Etapa 1. Identificareaproblemeiexistente.Aceastăetapăestehotărâtoarepentruprocesuldecizional. Înmultesituaţii se apreciazăcătrecerearapidăpesteaceastăetapăsauincapacitatea de a sesizacorectadevărateleproblemeesteprincipalacauză a eşecului managerial. Mai multchiar, se considerăcăîncercarea de a găsi un răspuns bun la o problemăfalsăesteinutilăsauchiardăunătoare. • Etapa 2. Dupăidentificareaproblemei, manageriicautăsoluţiiposibile de rezolvare. Pentrucăsuntpuţineprobleme care pot fi rezolvateîntr-un singur mod, se cautăsoluţii alternative. Numărulde alternative disponibilepentrurezolvareaproblemeiesteinfluenţat de: • factoride autoritate; - factoribiologicisauumani; - factorifizici; - factoritehnologici; - factorieconomici. • Etapa 3. Alegereaceleimaifavorabilealternative.Decidenţii pot alegeceamaiavantajoasăsoluţienumaidupăce au examinatfoarteatentfiecarealternativă. • Etapa 4. ImplementareaalternativeialeseÎnaceastăetapăestefoarte important săsprijinimdeciziileadoptateprinacţiuniadecvate. • Etapa 5. Culegereareacţiilor legate de probleme.Dupăimplementareavarianteialese, decidenţiitrebuiesăculeagăinformaţiişi, încazulîn care nu se ajunge la soluţionareaproblemeiidentificate, vortrebuisăcauteşisăpunăînaplicare o nouăalternativă.
Riscul decizional • Înmajoritateasituaţiiloresteimposibilpentrudecidentsăcunoascătoateaspectele care influenţeazădecizia, toateconsecinţeleei. • În general vorbim de treisituaţii care diferăînfuncţie de gradulîn care poate fi prevăzutrezultatulviitor al uneidecizii: • situaţiade certitudinecompletă; • situaţia de incertitudine; • situaţia de risc. Gradul de risc decizional poate să varieze: - vorbimde grad înalt de riscatuncicândmanagerul nu cunoaşteaproapedelocinformaţii legate de rezultateleposibile ale variantelordecizionaleşiacţioneazăaproape ca şicând s-araflaînincertitudinecompletă; - vorbim de grad scăzut de riscatuncicândmanagerulcontroleazădestul de bine situaţiaşicunoaştesuficient de multeinformaţii cu privire la rezultatelece pot fi obţinute.
Instrumente în adoptarea deciziei • Înmultesituaţiimanageriiiaudeciziipornind de la experienţape care au dobândit-o anterior. Totuşi, mulţidintreeiapeleazăfrecvent la instrumentemaiobiective care săfavorizezealegerea. Dintreacestea, celemailargfolositesunt: • teoriaprobabilităţii; • arboreledecizional; • regulaoptimistă; • regulapesimistă. Reuşitaprocesuluidecizionaldepinde, în mare măsură, de numărulşicalitateavariantelorluateîndiscuţie. Acestevariantesuntadesearodulcreativităţiiunorgrupuri de persoane care cunoscproblemaanalizată. Dintremetodelecelmai des folositereţinem: • Brainstormingul; • tehnica nominală a grupului; • tehnica Delphi. Fiecaredintremetodeleprezentate are avantajeşidezavantaje. Astfel: - brainstormingul are avantajulexprimăriimaimultoridei, darşidezavantajulirosiriitimpuluigrupului cu idei care nu pot fi puseînpractică; • tehnicanominală a grupului, cu votulsău secret, oferă o structurăîn care oamenii pot săsprijinesausărespingă o ideefărăsă se teamă de represalii. Dezavantajulestecăniciodată nu se poateşti de ce au votatoameniiîntr-un anumitfel. • metoda Delphi prezintăavantajulcăideile pot fi culese de la membriaigrupului care se află la distanţegeograficeunii de alţiisau care suntpreaocupaţipentru a se puteaîntâlnifaţăînfaţă. Dezavantajul, înacestcaz, decurgenemijlocit din avantaj: membriigrupului nu pot să-şipunăîntrebăriunulaltuia.
UNFPA(United Nations Population Fund)este o agenţieinternaţională(ONG)de dezvoltareprezentăînRepublica Moldova din anul 1995, care promoveazădreptulfiecăreipersoane - femeie, bărbat, copil - la o viaţăsănătoasăşi cu şanseegaleînsocietate. OrganizaţiaactiveazăînbazaProgramului de AsistenţăşiCooperaresemnat cu GuvernulRepublicii Moldova şi a Programului de Ţară UNFPA. Acoperireateritorială a Programului de Ţară 2018-2022 estenaţională, inclusivregiunile de est ale republicii. Un material video dinseria#AlegSăMăSimBineînvațătineriișiadolescenții cum săiadeciziicorecteînsituații "fierbinți" șisăacționezecorect. Un material cu sfaturi utile de la psihologulDaniela Terzi-Barbarosieșipentruspecialiștișipărinți.
