_Proiect didactic inspecție - anexe cls. 9 Genul liric.docx

1. PROIECT DIDACTIC Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu Profesor: Mateș Ionela Cristina Clasa: a IX-a Data: 22.01.2024 Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Iubirea Titlul lecției: Genul liric Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizare Scopul lecției: sensibilizarea și dezvoltarea creativității elevilor (nu citim pentru a ne informa, stilul nu trebuie să fie sobru, clar, precis, cum este în cazul textelor nonliterare; citim pentru plăcerea lecturii, pentru a savura o operă de artă, așa cum este în cazul picturilor, a sculpturilor sau al unor compoziții muzicale) Competenţe generale: 1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare; 2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare; 3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Competenţe specifice: 2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare 2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu 2.4. analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor 2.6. aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate 3.2. identificarea elementelor dintr-un text care confirmă sau infirmă o opinie privitoare la textul respectiv Valori și atitudini: - cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii - cultivarea unei atitudini pozitive față de limba maternă și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural

2. Obiective operaţionale : La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili: O1-să recunoască trăsături ale genului liric; O2- să identifice tema şi semnificaţia titlului într-o poezie; O3 -să identifice elemente de versificaţie, figuri de stil, procedee artistice; O4- să argumenteze apartenenţa unui text la genul liric; Strategii didactice: a. Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul oral şi scris; b. Mijloace didactice: fişe de lucru, fișa teoretică, tabla, quiz-ul ; c. Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală; d. Resurse: - capacităţi normale de învăţare a elevilor; - cunoştinţele lor anterioare; - timpul de învăţare : 50 de minute Bibliografie: Recomandările metodologice pentru clasa a IX-a: https://www.edu.ro/repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022 www. eduboom.ro Eminescu, Mihai: Poezii , Editura Flamingo G.D., Bucureşti; Dinu, Gabriele, Zbarcea, Maria: Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-X, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007. Ilie, Emanuela: Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008.

3. SCENARIUL DIDACTIC Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare 1.Moment organizatoric 1 minut Profesorul va avea grijă ca elevii să-şi pregătească materialele necesare orei de limba şi literatura română şi va nota absenţii. Elevii au pe bănci cele necesare bunei desfăşurări a orei. Conversaţia 2. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare 6 minute Se verifică tema pentru acasă a elevilor şi se fac aprecieri asupra modului în care aceştia au realizat-o. Anexa 1 - fișa individuală de lucru Elevii urmăresc verificarea temei şi eventualele greşeli. Conversaţia Evaluarea temei se face prin aprecieri verbale corectează 3.Captarea atenţiei 13 minute Profesorul le va spune elevilor că poezia este modul cel mai pur prin care cineva își transmite sentimentele, gândurile, are libertate totală de exprimare și, cu cât este mai original, cu atât mai bine. https://gencraft.ai/p/EuYrVp https://www.calameo.com/read/0063564202ac08e16c0ac Elevii vor primi o fişă de lucru în care trebuie să completeze Aprecierea Conversaţia Joc didactic verbală răspunsurilor corecte a Profesorul va distribui o fişă de lucru în care trebuie să completeze Textul liric. Expresivitate și emoție. (Anexa 2) Pe tablă, elevii vor nota doar trăsăturile care aparţin genului liric. Ce este un text liric? Ce este un text narativ?

4. TEXTUL LIRIC - A TEXTUL NARATIV - B apare: eul liric, apar mărcile subiectivității ex. „Lasă-mi, toamnă…”, de Ana Blandiana - structurat în strofe și versuri - elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul, măsura apar: personaje, acțiune, dialog ex. „Moromeții” de Marin Preda 4.Anunţarea subiectului şi enumerarea obiectivelor 1 minut Profesorul comunică elevilor că în cadrul orei vor realiza o lecţie de sistematizare şi aprofundare a genului liric. Va nota la tablă versurile: „Înger palid cu priviri curate / Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.” („Epigonii” de Mihai Eminescu) Elevii ascultă şi notează titlul lecţiei în caiete, cât și versurile de la tablă. Conversaţia Frontal 5.Dirijarea învăţării 20 de minute Profesorul notează la tablă sub formă de schemă elementele de prozodie. Li se împart elevilor fişe: fișa teoretică - anexa 5, fișa de lucru. (Anexa 3 - Limbajul figurat. Figurile de stil) Elevii prezintă definițiile de pe fișa teoretică genul liric, notând în caiete schema de la tablă. Colegii fac aprecieri critice, urmărind conţinutului cuvintelor date. Elevii rezolvă cerinţa din fişa de lucru. Conversaţia Explicaţia Evaluarea răspunsurilor Observarea sistematică pentru 6.Asigurarea feed-back-ul ui 7 minute Explicaţia corectitudinea şi folosirea Încurajarea elevilor diferite calificative Elevii recunoașterea figurilor de stil. (Anexa 3) vor demonstra expresivitatea unui text prin Individual prin fișă de lucru Are loc pe tot parcursul orei

5. Evaluarea formativă Încurajarea elevilor diferite calificative prin 7.Asigurarea retenţiei şi a transferului 2 minute Profesorul comunică elevilor tema pentru acasă: Să prezinte, în minimum 50 de cuvinte, apartenența la genul liric a unei poezii. Elevii îşi notează tema Conversaţia explicația Să acceseze și să joace jocul „Trăsăturile genului liric” Să completeze fișa de lucru Anexa 4: Elemente de versificație https://wordwall.net/ro/resource/3129230 -și să noteze speciile genului liric de pe schema oferită de profesor: https://coggle.it/diagram/ZaudhTDFf2PP_DYx/t/genul-liric Anexa 6 quiz -Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia. Sunt notaţi elevii care s-au evidenţiat prin cele mai originale şi corecte răspunsuri.

6. Anexa 1 FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE LUCRU Tema Enumeră trăsăturile genului liric! Notează cu A (adevărat) variantele corecte şi cu F (fals) variantele incorecte: 1. Transmiterea sentimentelor în mod indirect; 2. Modul de expunere principal este descrierea literară; 3. Autorul își exprimă stări sufletești, sentimente și idei în mod direct prin intermediul eului liric; 4. Speciile genului liric sunt poemul, imnul, pastelul, balada; 5. Mărcile lexico-gramaticale ale prezenței eului liric într-un text sunt: pronumele și verbele la persoana I sau a II-a, singular și plural, adjectivele pronominale, interjecții, vocative, versuri exclamative sau interogative; 6. Speciile genului liric sunt: imnul, psalmul, doina, pastelul; 7. Prezenţa personajelor; 8. Expresivitatea limbajului susținută de prezenţa figurilor de stil, a imaginilor artistice ca mijloace de exprimare a sentimentelor eului liric; 9. Elementele de prozodie ( vers, strofă, rimă, ritm, măsura versurilor); 10. Modurile de expunere predominante sunt descrierea şi naraţiunea;

7. anexa 2 TEXTUL LIRIC. EXPRESIVITATE ȘI EMOȚII 1. Textul liric este opera în care sunt transmise în mod direct: sentimente, stări, emoții, trăiri întâmplări, evenimente, fapte gânduri, idei, trăiri argumente, expuneri, fapte 2. În textele lirice, sentimentele de iubire împărtășită sunt asociate cu emoții precum fericire, împlinire și emoții de dor, tristețe atunci când aceasta este neîmpărtășită. Fals Adevărat 3. Structura specifică textului liric este dată de: ritm și măsură rimă strofe și versuri

8. elementele de versificație 3. Completează spațiile libere cu tipul de monolog liric. Principalul mod de expunere, într-un text liric este monologul liric care poate fi atunci când eul liric exprimă direct ceea ce simte, se confesează, sau atunci când se adresează unei ființe ideale sau imaginare de la care nu așteaptă răspuns. 5. Subiectivitatea autorului este redată prin intermediul eului liric folosind un limbaj... ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 2 RĂSPUNSURI CORECTE inovativ sugestiv expresiv inventive 6. Care sunt figurile de stil cel mai des întâlnite în textul liric? ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 2 RĂSPUNSURI CORECTE inversiunea, anafora, enumerația, repetiția personificarea, epitetul, metafora personificarea, comparația, epitetul enumerația, repetiția

9. 7. Citește cu atenție: „Iertare! Sunt ca orice om M-am îndoit de-a Ta putere, Am râs de sfintele mistere Ce sunt în fiecare-atom…[...]”. În strofa extrasă din poezia „Iertare”, scrisă de Alexandru Macedonski, mărcile eului liric sunt: ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 3 RĂSPUNSURI CORECTE puncte de suspensie interjecții afective verbe la persoana I („sunt”, „am îndoit”, „am râs”) pronume și adjective pronominale la persoana I și a II-a („m-”, „a Ta”) 8. Completează spațiile libere care fac referire la următoarea poezie: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă.

10. Şi eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult şi parc-aştept Ea din trestii să răsară Şi să-mi cadă lin pe piept; [...] Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin şi sufăr Lângă lacul cel albastru Încărcat cu flori de nufăr.” (Mihai Eminescu, „Lacul”) În strofele extrase din poezia „Lacul” de Mihai Eminescu, principalul mod de expunere este …. … de tip sentimente de dorință și așteptare a ființei iubite care se îmbină cu dezamăgirea neîmplinirii lor. ..deoarece eul liric exprimă în mod direct 9. Completează spațiile libere care fac referire la următoarea poezie: „Din vârf de munţi amurgul suflă cu buze roşii în spuza unor nori

11. şi-atâta jăraticul ascuns sub valul lor subţire de cenuşă. O rază ce vine goană din apus şi-adună aripile şi se lasă tremurând pe-o frunză: dar prea e grea povara - şi frunza cade.” (Lucian Blaga, „Amurg de toamnă”) În extrasul din poezia „Amurg de toamnă”, de Lucian Blaga, expresivitatea poeziei este redată de prezența unui limbaj ….. bogat în figuri de stil, precum: personificarea („amurgul suflă”) epitetul („buze roșii”) metafora („O rază/[...] se lasă tremurând pe-o frunză). 10. Completează spațiile libere care fac referire la următoarea poezie: „Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; [...]

12. Dându-şi trestia-ntr-o parte, Stă copila lin plecată, Trandafiri aruncă roşii Peste unda fermecată. [...] Ea se uită... Păru-i galben, Faţa ei lucesc în lună, Iar în ochii ei albaştri Toate basmele s-adună.” (Mihai Eminescu „Crăiasa din povești”) În strofele extrase din poezia „Crăiasa din povești” de Mihai Eminescu, principalul mod de expunere este …. îmbinat cu ……… de tip …….. prin care eul liric își exprimă sentimentele de admirație și iubire față de chipul iubitei („Păru-i galben/ Fața ei lucesc în lună”) și sufletul ei plin de candoarea poveștilor („Iar în ochii ei albaști/ Toate basmele s-adună”).

13. Anexa 5 Fișă teoretică Genul liric Versul - un rând dintr-o poezie Strofa - -formată din unul, două sau mai multe versuri: Strofele se despart unele de altele printr-un rând gol numit blanc. Strofe cu două versuri: distih; st versuri: terțină; strofe cu patru versuri: catren Rima- - potrivirea versurilor, constă în potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată Tipuri de rimă: -împerecheată (aabb); încrucișată (abab); -îmbrățișată (abba);-monorimă: (aaaa) -rimă imperfectă: când se întâlnesc numai vocalele accentuate de la sfârșit de vers, consoanele fiind diferite: ex. creștet - veșted -semirimă: când se combină încrucișat versul cu rimă cu versul fără rimă: (abcb) Ritmul : repetarea simetrică a silabelor accentuate și neaccentuate într-un vers, oferindu-le muzicalitate Tipuri de ritm: trohaic, iambic, amfibrah Măsura: reprezintă numărul de silabe dintr-un vers, de ex: „Fe-ți-șoa-ra lui, - 5 silabe / Spu-ma lap-te-lui” - -5 silabe „I-ni-ma-mi spre ti-ne-n-torn” - 7 silabe Poeziile moderne pot fi poezii cu vers liber sau cu vers alb. Poezia cu vers liber - nu respectă regulile clasice, neavând rimă, ritm sau măsură, de ex.: „Izvorul nopții”, de Lucian Blaga

14. Poezia cu vers alb - are ritm, măsură constantă, dar nu are rimă: De ex.: „Sufletul satului”, de Lucian Blaga Expresivitatea este dată de sensurile figurate. Sensul propriu - -sensul unui cuvânt cunoscut de toți vorbitorii, legat de un aspect din realitate: Maria a primit o brățară de aur. Sensul figurat - sensul neobișnuit al unui cuvânt folosit cu valoare expresivă pentru a forma o imagine poetică: Părul de aur al prințesei i-a furat prințului ochii. (galben, blond) Figura de stil - procedeul utilizat pentru a realiza expresivitatea unui text Expresivitatea este sugerată prin figurile de stil: epitet, repetiție, comparație, personificare, enumerație, metaforă. Epitetul - exprimă o însușire deosebită, nouă, originală, a unui obiect, a unei persoane sau a unei acțiuni (adj., adv, subst., vb.): „A rămas cerul fierbinte și gol … Labiș Repetiția - constă în reluarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte pentru evidențierea anumitor aspecte ale obiectelor / ale acțiunilor ex. „Peste păduri, tot mai des focuri, focuri” (efectele secetei) Personificarea - se atribuie însușiri omenești unor animale, unor lucruri sau unor fenomene ale naturiii: „focuri/dansează sălbatice” Metafora - exprimă o semnificație nouă, inedită a unui obiect, pe baza unei comparații subînțelese: este figura de stil care dezvăluie legături neașteptate în aspecte ale lumii (mesajul înțeles doar în și prin context): „Soarele s-a topit și a curs pe pământ”. Comparația - constă în alăturarea a doi termeni, pe baza unei trăsături comune sau a unei asemănări. Prin comparație, termenul prezentat capătă o imagine nou într-o lumină inedită. (ca, precum, la fel ca): „Sună în urechi / Cântec dulce ca de vrajă”. (Mihai Eminescu) Elemente comune ale cântecului și ale vrăjii: muzicalitate, finețe, calm, armonie, inspirație. Enumerația - constă în înșiruirea mai multor termeni de același fel, pentru accentuarea ideii exprimate sau sublinierea aspectelor descrise. ex. „căci eu iubesc ochi, și buze și morminte.” „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga

15. anexa 3 LIMBAJUL FIGURAT. FIGURILE DE STIL 1. Ce este subiectivitatea textului liric? Subiectivitatea este reprezentată de stările, emoțiile, sentimentele eului liric. Subiectivitatea este trăsătura textului literar care face referire la stările, sentimentele, ideile, aspirațiile prezente în text. Subiectivitatea reprezintă subiectul textului liric. 2. Prin ce se redă subiectivitatea într-un text liric? 3. Lecturarea textelor lirice au drept scop informarea, prin urmare acesta conține un limbaj artistic. 4. Expresivitatea este redată în textul literar prin prezența unui limbaj figurat. 5. Alege variantele potrivite pentru a completa enunțul. Limbajul figurat este... ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 2 RĂSPUNSURI CORECTE -limbajul clar și precis. -acel limbaj în care cuvintele sunt folosite cu sensul propriu, de bază. -limbajul expresiv.

16. -acel limbaj în care cuvintele sunt folosite cu sensul figurat. 6. Completează spațiile libere cu sensul, figurat sau propriu regăsit în cuvintele subliniate din următoarele enunțuri. ● ● Izvorul Oltului se află în Munții Giurgeru. - sens ; „Ochii tăi adânci/ sunt izvorul din care curge noaptea”. - sens . 7. Asociază următoarele definiții cu termenii potriviți. Sensul figurat Procedeul utilizat pentru a realiza expresivitatea unui text literar. Sensul propriu Sensul unui cuvânt folosit de toți vorbitorii. Figura de stil Sensul neobișnuit al unui cuvânt, folosit cu valoare expresivă, pentru a forma o imagine poetică. 8. Figurile de stil ........... obiectul sau aspectul prezentat. imaginează exprimă sugerează definesc

17. 9. Alege varianta care conține o repetiție. „Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet.” (Mihai Eminescu, „Călin, file din poveste”) „Prin vârfuri, vântul viu vuia” (George Coșbuc, „Nunta zamfirei”) „Păreri de rău, păreri de rău/ Stigmate vechi, cicatrizate.” (Ion Minulescu, „Romanță apocrifă”) „Vreme trece, vreme vine” (Mihai Eminescu, „Glossă”) 10. Citește cu atenție: „O, sufletul! Să mi-l ascund mai bine-n piept şi mai adânc, să nu-l ajungă nici o rază de lumină: s-ar prăbuşi.” În strofa extrasă din poezia „Amurg de toamnă”, scrisă de Lucian Blaga, mărcile eului liric se remarcă prin: ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 2 RĂSPUNSURI CORECTE verbe și pronume la persona a II-a interjecție afectivă verbe și pronume la persoana I

18. adjective pronominale la persoanele I și a II-a 11. Asociază următoarele figuri de stil cu definițiile corespunzătoare. Personificarea alăturarea a doi termeni, pe baza unei trăsături comune sau a unei asemănări. Epitetul exprimă o însușire deosebită a unui obiect, a unei persoane sau a unei acțiuni. Metafora atribuie însușiri omenești unor animale, unor lucruri sau unor fenomene ale naturii. Comparația exprimă o semnificație inedită a unui obiect pe baza unei comparații subînțelese. 12. În versul „Cu slaba-i lumină pălindă”, cuvântul subliniat este un epitet exprimat prin verb la gerunziu? Da / Nu 13. Identifică figurile de stil din versurile date și asociază-le cu tipul potrivit: comparație „Vântul tace […] enumerație Sub o pânză de lumină lunca pare adormită.” epitet (Vasile Alecsandri, „Concertul în luncă”) personificare „Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratec.” (Mihai Eminescu, „Călin, file din poveste”)

19. „Ah, sufletu-mi va vibra, răsfrânt, În lacrimă, în sunet, în cuvânt.” (Marin Sorescu, „Ah, Puntea”) Sub o salcie bătrână [...] M-am culcat în fân, pe spate. 14. Notează denumirea figurii de stil subliniată în următorul vers: „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (Mihai Eminescu, „Melancolie”) Răspunde printr-un singur cuvânt. 15. Completează spațiile libere cu denumirea figurii de stil, care corespunde cuvintelor subliniate din următoarele versuri. „O fată frumoasă e mirajul din zariște.” (Lucian Blaga, Catrenele fetei frumoase) - …. „Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună.” (Mihai Eminescu, „Crăiasa din povești”) - …. „Sufletul meu arde-n iubire ca para.” (Mihai Eminescu, „Sara pe deal”) - …. „Când însuși glasul gândurilor tace.” (Mihai Eminescu, „Când însuși glasul”) - ….

20. anexa 4 Elemente de versificație 1. Care este structura specifică textului liric? strofele și versurile actele și scenele introducerea, cuprinsul și încheierea 2. Elemente specifice textului liric sunt prezenta naratorului, a acțiunii și a personajelor? Da sau Nu 3. Alege elementele care sunt specifice textului liric: ACEASTĂ ÎNTREBARE CONȚINE 3 RĂSPUNSURI CORECTE strofe și versuri dialog elementele de prozodie mărcile subiectivității; prezența eului liric

21. 4. Ce este versul? Cel care conferă rima poeziei. O definiție a unui concept artistic. Un rând dintr-o poezie, cu sau fără înțeles deplin. 5. Versul începe întotdeauna cu majusculă. Fals / adevărat 6. Răspunde printr-un singur cuvânt. Rândul gol care desparte strofele dintr-o poezie se numește ..... 7. Completează spațiile libere cu elementele de versificație, care se regăsesc într-un text liric, având în vedere inițialele și indicațiile oferite. Completează cuvintele date fără majusculă. V ……. - unitate mică de transpunere în scris a trăirii R …….. - muzica poeziei S ………….. - structura poeziei M ………… - tempo-ul R ……………. - suflul și palpația poeziei 8. Notează tipurile de rimă potrivite: rimă îmbrățișată, monorim, rimă împerecheată, rimă încrucișată a. „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură [...].” (Vasile Alecsandri, Dimineață) b. „Doina, doiniţă! De-aş avea o puiculiţă,

22. Cu flori galbene-n cosiţă, Cu flori roşii pe guriţă!” (Vasile Alecsandri, „Doină”) c. „Astfel, dulce Românie, Tu începi a te fana, Şi nimic n-aduce ţie Viaţa şi mărirea ta!” (Dimitrie Bolintineanu, „La România”) d. „În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări - Cântau clare sărutări ... Larg, miniatură de vremuri viitoare ...” (George Bacovia, „Alb”) e. „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură [...].” (Vasile Alecsandri, Dimineață) f. „Doina, doiniţă!

23. De-aş avea o puiculiţă, Cu flori galbene-n cosiţă, Cu flori roşii pe guriţă!” (Vasile Alecsandri, „Doină”) g. „Astfel, dulce Românie, Tu începi a te fana, Şi nimic n-aduce ţie Viaţa şi mărirea ta!” (Dimitrie Bolintineanu, „La România”) h. „În aurora plină de vioare, Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări - Cântau clare sărutări ... Larg, miniatură de vremuri viitoare ...” (George Bacovia, „Alb”) 9. Ritmul conferă .......... .............textului liric, deoarece reprezintă repetarea simetrică și asimetrică a silabelor accentuate și neaccentuate. Răspunde printr-un singur cuvânt. 10. Asociază următoarele strofe cu denumirea potrivită, având în vedere numărul de versuri: distih, terțină, catren

24. a. „Aș vrea să cânt, să-mbrac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape, Că nu e vers pe lume să-l exprime [...]” (Ștefan,Octavian Iosif) b. „Neputînd să te sărut Îţi fac versuri de urît.” (Tudor Arghezi „Catrene și distihuri”) c. „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă, Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori, Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.” (Vasile Alecsandri, „Noaptea”) 11. Alege strofa în care se regăsește semirima (abcb). a. „Altul este al tău suflet, Alţii ochii tăi acum, Numai eu, rămas acelaşi,

25. Bat mereu acelaşi drum.” (Mihai Eminescu, „Pe aceeași ulcioară”) b. „Când de sub frunze moarte ies În umbră viorele, Iar eu străbat huceagul des Cu gândurile mele.” (George Topîrceanu „Cântec”) c. „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele.” (Mihai Eminescu, „Ce te legeni...”) d. „De orbitoare galantare De diamant, şi de rubin... Şi de averi oraşu-i plin, Şi ninge în oraşul mare!... ” (George Bacovia „Și ninge...”)

26. 12. Asociază următoarele versuri cu măsura potrivită: măsura de : 8, 11 sau 15 silabe a. „Și eu trec de-a lung de maluri [...]” măsură de … silabe b. „Sărmanul suflet cearcă, și nu știe Ce ton să prindă, ce cuvânt s-aleagă [...]” (Ștefan Octavian Iosif, „Terține”) măsură de …. silabe c. „Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit [...]” (Vasile Alecsandri „Gerul”) măsură de … silabe 13. Completează spațiile libere cu informațiile potrivite, referitoare la strofa următoare: a. „Se ploconea răsăritean şi moale, Mălai din mâna ta să ciugulească. Albastru pâlpâia şi cald, în poale Ca pânzele alcoolului, în ceaşcă.” (Ion Barbu, „Păunul”)

27. Strofa extrasă din poezia „Păunul”, scrisă de Ion Barbu, este un deoarece este compusă din patru versuri, cu măsura de silabe și rimă . 14. Citește cu atenție următoarele versuri din folclor și precizează tipul de rimă. Răspunde printr-un singur cuvânt, fără majusculă. „În grădina lui Ion Toate păsările dorm Numai una n-are somn Și doarme din pom în pom.” 14. Citește cu atenție: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte.” Răspunde printr-un singur cuvânt. Prima strofă extrasă din poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, scrisă de Lucian Blaga, dezvăluie o poezie cu vers ......

28. Anexa 1 de completare FIȘĂ DE LUCRU GENUL LIRIC Citeşte cu atenţie textul următor: Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână. Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Ah! în curând satul în vale-amuțește; Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește: Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă.

29. Ne-om răzima capetele-unul de altul Și surâzând vom adormi sub înaltul, Vechiul salcâm. — Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viața lui toată? (Mihai Eminescu-Sara pe deal) Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: jale și amuțește. 2. Explică rolul utilizării cratimei în structura „scapără-n cale”. 3. Transcrie două cuvinte care nu respectă normele limbii literare. 4. Precizează rima, măsura versurilor și ritmul primei strofe a poeziei. 5. Numește modul de expunere predominant în poezie. 6. Selectează două structuri/versuri care conțin imagini artistice diferite. 7. Transcrie un epitet dublu în inversiune, o personificare și o comparație din textul dat. 8. Găsește patru termeni care fac parte din câmpul semantic dominant din poezie. 9. Precizează tema poeziei și semnificația titlului.

30. Anexa 2 de completare Fişă de lucru individuală Citește cu atenţie textul : „Sărută-mi ochii grei de-atâta plâns, Doar sărutarea ta ar fi în stare Să stingă focul rău ce i-a cuprins, Să-i umple de iubire şi de soare.” (Magda Isanos, Sărută-mă!) 1. ______________________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________ Precizează cărui gen literar aparţin versurile. Argumentează !

32. anexa 6 Schema Genul liric