1 / 32
E N D
Bruceloza •Apostol Felicia •Berbecaru Miruna •Bulgaru Anca
Definitie, istoric Bruceloza este o boala infecto-contagioasa, cu evolutie acuta sau cronica, comuna omului si animalelor, produsa de bacili din genul Brucella. Etiologia bacteriana a bolii a fost stabilita in 1887 de catre David Bruce, care denumeste agentul patogen izolat la om Micrococcus melitensis. In 1897-1914 au fost izolate specii asemanatoare au fost izolate la vaci si scroafe care au avortat. In 1918 s-a contituit genul Brucella, care cuprindea speciile B. melitensis, B. abortus si B. suis, la care ulterior s-au adaugat si alte specii. In Romania, a fost identificata boala prima data la bovine (1923), apoi la suine (1934) si mai tarziu la iepuri si berbeci (1958). La om, boala a fost semnalata in 1939.
Etiologie Genul Brucella, Fam. Brucellaceae, 6 specii: B. melitensis (3 biovaruri), B. abortus (8 biovaruri), B. suis (5 biovaruri), B. neotomae, B. canis, B. ovis. Au fost izolate doua noi specii la mamiferele marine: B. pinnipediae si B. cetaceae. Bruceloza este o boala cu parazitism intracelular. Are un caracter sezonier in perioada lunilor martie-mai. Cocobacili/bacili mici, Gram-negativi, nesporulati, imobili. Catalazo- si oxidazo-pozitivi, stict aerobi, hidrolizeaza ureea si reduc nitratii, au metabolism oxidativ. Caractere de cultivare: bacterii pretentioase nutritiv, necesita medii imbogatite nutritiv cu sange, ser sangvin, extract de tesuturi, aminoacizi, tiamina, biotina, nicotinamida, magneziu, fier, mangan si diverse antibiotice pentru izolare din medii contaminate.
Etiologie Culturile incubate aerob in atmosfera cu CO2 la 35-37 grade C cresc in 10 zile, hemoculturile in 3-6 saptamani, mai ales daca pacientul a primit antibiotic. In frotiuri pot aparea forme cocale asezate in perechi sau in mici grupuri de 4-6. Sunt mult mai mici decat oricare alt coc G-; rezista la decolorarea cu solutii de acizi si alcali. Se coloreaza prin metodele Koster, Kozlowsky, Stamp si mai ales metoda Koster modificata. Bacterii sensibile la antibiotice si chimioterapice, mai ales: streptomicina, tetraciclina, cloramfenicol, oxitetraciclina, doxyciclina, rifampicina. Dezinfectante si antiseptice cu efect bactericid: fenol 0,5% - o ora, sublimat 1‰ – 5 min, formol 0,5-1% - 5-10 min, alcool 70-90 grade – imediat, lapte de var 1/20 – 3-4 ore.
B. canis Etiologie B.melitensis B. Abortus
Rezistenta In mediul ambiant: in lana si piei de oaie 6 luni, in lichide fetale 3 luni, in continut intestinal 6 luni, in apa 42 de zile, in pamant 73 de zile. La 0 grade in produse patologice : 7 luni. La 0 grade in lapte si produse lactate : 1-2 luni, in carne - 1 luna La caldura umeda sunt distruse in 2 ore la 55 grade si in 5-10 min la 60 grade. Caldura uscata le distruge in 60 min la 90-95 grade. Sunt rezistente la putrefactie Distruse prin saramurare urmata de afumare.
Epidemiologie Specii sensibile la infectia naturala: taurine, ovine, caprine, porci, caini, iepuri, reni La om infectia este accidentala, urmare a contactului direct sau indirect cu animalul bolnav. In infectii umane sunt implicate: B. melitensis (cea mai virulenta), B. abortus, B. suis si B. canis. Factori favorizanti: varsta (animalele ajunse la maturitate sexuala sunt mai sensibile), sexul (femelele mai sensibile), starea fiziologica (gestantele mai sensibile) Cai de patrundere in organism : Orizontala - cutanata, conjunctivala, respiratorie, digestiva, veneriana; Verticala – mama-fat.
Epidemiologie Surse de infectie: - Primare = animale infectate, avortoni, lapte, fecale, urina, secretii vaginale, sperma. - Femele infectate, in momentul parturitiei/avortului elimina mari cantitati de germeni prin lichidele fetale, placenta sau avortoni - Secundare = apa, alimente, adaposturi, pasuni si alte elemente ale mediului ambient contaminate. Durata de incubatie = 3-21 zile, in medie 7 zile. Nu are o arie specifica de raspandire, practic in orice locatie din lume poate exista o posibila gazda. Raspandirea in efectiv are loc in perioada de fatari; se poate inregistra o izbucnire epizootica sau o evolutie lenta, persistenta.
Patogeneza Principala caracteristica a infectiei este parazitismul intracelular al brucelelor. De la poarta de intrare, germenii patrund in sistemul limfatic, initial in limfonodurile regionale, de unde difuzeaza spre alte limfonoduri si sistemul circulator sangvin. Bacteriile se multiplica in sange si difuzeaza in intreg organismul, insa vor ramane viabili doar germenii ajunsi in peretele uterin, glanda mamara si limfonodurile aferente, unde vor intra intr-o stare de latenta. Multiplicarea brucelelor este reactivata cand intervine starea de gestatie. Germenii se multiplica la nivelul placentoamelor, determinand o inflamatie necrotico- purulenta, cu reducerea legaturilor dintre mama si fat, a aportului nutritional si de oxigen => avort.
Patogeneza Daca suprafata afectata este mai redusa, sarcina poate fi dusa la termen, insa nou-nascutul va fi subponderal, neviabil. Se poate produce retentia unor portiuni din invelitorile fetale, care conduc la suprainfectia locala cu germeni piogeni si de putrefactie, care agraveaza starea animalelor, putand rezulta stari toxico-septicemice letale, infecunditate, sau alte tulburari de reproductie. La caine, bacteriile paraziteaza in interiorul leucocitelor, determinand hiperplazie limforeticulara si hiperglobulinemie. Cel mai mare numar de germeni se concentreaza in organele bogate in tesut limfoid, in gonade si epiteliul placentar. Inflamatia testiculelor si epididimului influenteaza calitatea spermei, care sufera anumite modificari. Ca urmare apar anticorpi antispermatici si hipersensibilitate de tip intarziat fata de sperma.
Tablou clinic - bovine Perioada de incubatie – intre 10 si 239 de zile Principala manifestare a bolii este avortul, de obicei in ultima treime a gestatiei Mamita brucelica – modificari organoleptice, chimice, citologice si bacteriologice ale secretiei mamare Alte manifestari – artrite, tendovaginite, bursite si abcese in tesutul conjunctiv subcutanat La masculi – adesea asimptomatic; uneori – edeme ale scrotului si orhite, cu marirea in volum a testiculelor si epididimelor, sensibilitate locala, reducerea libidoului, tumefierea si sensibilitatea veziculelor seminale, fluidifierea spermei Manifestarile se estompeaza, pe masura ce boala se cronicizeaza
Tablou clinic - suine Avorturi din luna a 2-a de gestatie sau chiar mai devreme, cu reluarea ciclurilor sexuale si repetarea caldurilor (daca infectia s-a produs in timpul montei) Daca infectia s-a produs dupa monta, avortul se poate produce in orice faza a gestatiei. Produsii pot fi normal dezvoltati dar morti, sau vii dar subponderali. La masculi – alterare a starii generale, febra, reducerea libidoului, orhite si orhiepididimite, atrofii testiculare. La ambele sexe, la orice varsta, pot aparea artrite purulente la nivelul membrelor si articulatiilor intervertebrale, cu tulburari locomotorii si paraplegie.
Tablou clinic – ovine si caprine Manifestarile clinice sunt asemanatoare cu cele de la bovine, insa mult mai grave. Principala manifestare este avortul, cu sau fara semne prodromale, incepand din a treia luna de gestatie si pana in luna a cincea, sau fatari premature, cu produsi vii, subponderali si neviabili. Mamitele brucelice sunt frecvente si evidente clinic – inflamarea a cel putin unui compartiment mamar, cu prezenta de noduli inflamatori de marimea unei nuci, si secretie lactata modificata, zeroasa, cu grunji sau flocoane. La masculi evolueaza de obicei inaparent, cu infertilitate, sau cu orhite/orhiepididimite. La ambele sexe se inregistreaza si localizari extra- genitale: artrite, spondilite lombo-sacrale, bursite, tenosinovite.
Tablou clinic - canide Animalele infectate rareori prezinta semne clinice Catelele gestante avorteaza in a doua luna de gestatie sau cu 2 saptamani inainte de termen. Avortonii sunt edematiati, congestionati si partial autolizati. Cand gestatia este dusa la termen, doar o parte din produsii de conceptie sunt normali, insa pot prezenta febra, leucocitoza, hiperglobulinemie, manifestari ale bolii in sfera genitala urmand sa apara dupa maturitatea sexuala. La masculi – destinderea scrotumului datorita acumularii de lichid serosangvinolent, crestere in volum a cozii epididimului in timp ce testiculele pot fi normale sau chiar atrofiate. La cainii cu spondilita lombosacrala – dificultati in mers, schiopatura, parapareze, paraplegie Inconstant – simptome de meningita, dermatita piogranulomatoasa, tulburari oculo-conjunctivale.
Tablou clinic – Epididimita infectioasa a berbecilor (infectie cu B. ovis) dificultate in deplasare si durere la palpare. Uneori, manifestari generale: febra, abatere, inapetenta, eruptie eritematoasa scrotala. Alterarea materialului seminal cu reducerea fertilitatii In faza cronica – induratie la nivelul epididimului, de regula unilaterala sau inegal evoluata Testiculele involueaza, devenind atrofice, in tecile vaginale se acumuleaza exsudat, tunica scrotala este edematiata. Ulterior, lichidul se resoarbe si pot aparea fibroze, aderente, atrofie. Formele cronice se pot se pot termina prin complicatii (abcese, fistule) si in mod exceptional prin vindecari spontane. In faza acuta – edemul scrotului si epididimului cu
Leziuni morfopatologice La femelele care au avortat – caile genitale sunt hiperemiate si edematiate, in uter este prezent exsudat galben-roscat/gri-murdar (endometrita catarala) Invelitorile fetale sunt ingrosate, edematiate, hiperemiate, cu depozite fibrinoase si purulente Hemoragii punctiforme pe seroase si mucoase Hiperplazia splinei si a limfonodurilor Ficatul este marit cu depozite fibrinoase pe capsula; subcapsular apar focare de necroza La masculi- orhite, periorhite si epididimite, exprimate prin granuloame mari, sau atrofie si scleroza Se pot produce necroze intinse sau abcese voluminoase, care prin deschidere formeaza caverne La ambele sexe: bursite (higrome), tenosinovite, artrite, periartrite, spondilite necrotico-purulente, endocardite vegetante.
Diagnostic La bovine: La bovine: Examen serologic Examen serologic - se evidentiaza anticorpi specifici din sange, lapte, sperma, mucus vaginal - Poate depista infectii in stare latenta - Cele mai ridicate valori ale anticorpilor anti bruceloza sunt depistati in stadiul primar si secundar al bolii, in celelalte stadii inregistrandu-se declinuri ale valorilor sau rezultate fals negative Reactii folosite Reactii folosite: -> ->proba imunoenzimatica; -> -> -> RFC -> antigen acid si colorat cu Roz Bengal -> seroaglutinarea -> aglutinarea rapida cu
Diagnostic Examenul bacterioscopic direct Examenul bacterioscopic direct - valoare de diagnostic redusa, se face diagnostic diferential fata de Chlamydii Examenul bacteriologc - Examenul bacteriologc - dificil la animalele in viata; este necesara repetarea insamantarii datorita bacteriemiei trecatoare Diagnostic diferential Diagnostic diferential * Leptospiroza * Leptospiroza * Avorturi produse de Salmonella, induse de * Avorturi produse de Salmonella, induse de tricomonoze, corinebacterii, streptococi, tricomonoze, corinebacterii, streptococi, substante toxice substante toxice * Campilobacterioza genitala * Campilobacterioza genitala
Diagnostic La suine: La suine: Examen serologic : Examen serologic : -> -> RFC; -> ->reactia de seroaglutinare rapida in tuburi -> -> testul imunoenzimatic -> -> aglutinare rapida cu antigen acid colorat cu Roz Bengal -> -> test alergic cu tulpini selectionate de Brucella Suis inoculat id, cu citire la 24/48 ore, rezultat apreciat prin palpatie
Diagnostic La ovine si caprine: La ovine si caprine: Diagnostic complex: clinic, de laborator, alergic Diagnostic complex: clinic, de laborator, alergic Diagnostic bacteriologic Diagnostic bacteriologic: important pentru confirmarea bolii confirmarea bolii Examen serologic: Examen serologic: * Reactia de seroaglutinare lenta * Reactia de seroaglutinare lenta * RFC * RFC *Test alergic, cu tulpina de Brucella, cu citire la 48h *Test alergic, cu tulpina de Brucella, cu citire la 48h pe baza reactiei locale pe baza reactiei locale Diagnostic diferential Diagnostic diferential: Leptospiroza, : Leptospiroza, campilobacterioza, avorturile induse de Salmonela campilobacterioza, avorturile induse de Salmonela si Chlamydia si Chlamydia : important pentru
Diagnostic La canide: La canide: Examen serologic: Examen serologic: *test de aglutinare lenta in tuburi *RFC *imunodifuzia in gel de agar *Reactia de aglutinare rapida cu antigen colorat cu Roz Bengal *reactia de aglutinare rapida pe lama Examen bacteriologic Examen bacteriologic: Izolarea brucelelor din splina, limfonoduri, avortoni, placenta
Profilaxie si combatere Profilaxie: Profilaxie: - Prevenirea introducerii bolii in efective indemne - Control serologic periodic in ferme in care sunt introduse animale de reproductie - In tarile in care este permis se practica vaccinarea cu tulpina B19 - In Romania vaccinarea este interzisa deoarece vaccinarea determina producerea de anticorpi care mascheaza infectiile naturale
Profilaxie si combatere - Supravegherea si reglementarea circulatiei animalelor - Controlul riguros la locul de provenienta a tuturor animalelor importate - Carantina obligatorie la introducerea in tara si supravegherea ulterioara a miscarii animalelor
Profilaxie si combatere Combatere Combatere Bovine: Bovine: - bruceloza este o boală supusă declarării şi carantinei de gradul III; - ţara noastră este indemnă de bruceloză bovină de peste 20 de ani; - in cazul apariţiei, întregul efectiv se sacrifică în abator în termenul cel mai scurt, indiferent de vârsta animalului şi starea fiziologică, cu respectarea riguroasă a măsurilor privind difuzarea germenilor; -după evacuarea animalelor, se va executa dezinfecţia generală, iar repopularea se va face numai după efectuarea a trei dezinfecţii la interval de o lună
Profilaxie si combatere Ovine si caprine Ovine si caprine - la depistarea unui focar de boală se aplică lichidarea lui prin stamping-out; - locul contaminat se ţine sub restricţii timp de 2 luni, efectuându-se dezinfecţii, - dezinsecţii şi deratizări repetate. Suine Suine - sacrificarea efectivelor de animale se astfel încât să se asigure o valorificare economică→ asanarea se va întinde pe o perioadă de maximum 12 luni, după oprirea montelor şi castrarea reproducătorilor masculi, - unitatea va fi populată cu material sănătos, numai după efectuarea a trei dezinfecţii în interval de câte 30 de zile.
Bibliografie Dumitru Buiuc, Marian Negut – “Tratat de microbiologie clinica”, Editura Medicala, Bucuresti, 2009 Radu Moga Manzat – “Boli infectioase ale animalelor – Bacterioze”, Editura Brumar http://www.vet.uga.edu/vpp/archives/nsep/B razil2002/brucella/Eng/index.htm
