MICROREGIUNEA DE COLABORARE TRANSFRONTALIERA DUNĂRE - NERA - CARAȘ

1. MICROREGIUNEA DE COLABORARE TRANSFRONTALIERĂ DUNĂRE – NERA - CARAŞ

3. ORAVIŢADenumirea de Oraviţa este de origine slavă putând fiind dedus din “hora” (deal) sau “ohra” (nucă). Oraşul Oraviţa este aşezat pe drumul national Moldova Nouă – Timişoara la poalele Munţilor Aninei şi la distanţa de 56 km de municipiul Reşiţa . ORAVIŢA - Consiliul Local Viaduct pe linia CFR Oraviţa - Iam Teatrul - muzeu "Mihai Eminescu" cel mai vechi teatru din Romania

4. Grupul Scolar Industrial MOLDOVA NOUĂ Oraşul este situat în sudul judeţului Caraş – Severin, în apropiere de intrarea în defileul Dunării, la poalele munţilor Locvei, aşezarea principală fiind într-o depresiune mărginită de dealuri la sud şi nord , tăiată de pârâurile Valea Boşneagului şi Valea Mare, ce-şi formează cursurile în zona muntoasă. MOLDOVA NOUĂ - Casa de Cultură

5. BOZOVICILa o depărtare de 30 km de Anina, pe şoseaua naţională ce trece prin Cheile Minişului, se află aşezată liniştita localitate Bozovici – centrul Văii Almăjului. La prima vedere îţi pare mai mult un târg mare deschis, în care pătrund în afară de şoseaua dinspre Anina încă 2 şosele: una ce vine dinspre Oraviţa peste Cărbunari şi Şopotu Nou şi alta dinspre Valea Cernei prin Băile Herculane şi Mehadia. Cele mai importante localitaţi situate în Valea Almăjului sunt : Bania, Eftimie Murgu, Prigor, Şopotu Nou, Dalboşeţ, Moceriş şi Lăpuşnicul-Mare. Monumentul Eroilor Statuia revoluţionarului Eftimie Murgu Centrul localităţii Moară tradiţională de apă pe Valea Rudăriei Ansamblul folcloric din Bănia

6. ANINAOraşul Anina este situat la poalele Munţilor Aninei, în partea sudică a j udeţului Caraş-Severin într-o depresiune carstica, la 650-770 m altitudine, la 35 km sud de municipiul reşedinţă de judeţ Reşiţa. Declarat oraş în 1952, Anina are în prezent aproximativ 10500 de locuitori şi localitatea Steierdorf in subordine administrativă. Anina este unul dintre puţinele oraşe din România a cărei istorie este cunoscută integral datorită faptului că este o aşezare relativ tânără. A fost intemeiată la 24 iunie 1773 când aici s-au stabilit familii de colonişti austrieci (din Styria, Austria) specializati în fabricarea mangalului. Aceştia au denumit localitatea Steierer-Dorf şi mai târziu Steierdorf. În 1786 au fost construite biserica romano-catolică. Monumentul minierului Catedrala romano- catolică din Anina

7. VELIKO GRADIŠTE La poalele Carpaţilor şi muntelui Homolj, la intrarea în Clisură, acolo unde se întâlnesc apele albastre ale Dunării cu apele aurii ale râului Pek, este situat oraşul Veliko Gradište denumit şi vestibulul Porţilor de Fier. Consiliul Local Parcul central Comuna Veliko Gradište

8. BELA CRKVA (BISERICA ALBĂ)Comuna Bela Crkva este situată în frumoasa şi întinsa vale a râului Nera, în sud – vestul Voivodinei. Este înconjurată de ramificaţiile lanţului muntos carpatin, iar la vestul comunei se deschide câmpia Panonică, la cca 100 km de Belgrad. În imediata apropiere a oraşului se află cursurile apelor Dunării, Nerei, Caraşului, Canalului Dunăre –Tisa –Dunăre şi un număr mare de lacuri cristaline. De aici şi denumirea oraşului, căruia i se mai spune şi « Veneţia Voivodinei ». Carnavalul de la Bela Crkva Canalul Dunăre - Tisa - Dunăre Stara Palanka

9. VRŠAC (Vârşeţ) Vršac, unul dintre cele mai vechi oraşe bănăţene se află la marginea de sud-est a Câmpiei Panonice , la poalele Munţilor Vârşeţului şi la nord - est de Belgrad, la km 83 al magistralei internaţionale spre România. Centrul oraşului Kula Vârşeţului Centrul Milenium

10. Prezentare realizată de dr.ing. Cornel Popovici SturzaVă mulţumesc !