ŞI APLICAREA LOR LA CLASĂ Prof. î nv. primar MIRELA GHERGAN Şcoala Generală Bretea Română - Structura Şcoala Primară V

1. METODELE ACTIV- PARTICIPATIVE ŞI APLICAREA LOR LA CLASĂ • Prof. înv. primar MIRELA GHERGAN • Şcoala Generală Bretea Română • - Structura Şcoala Primară Vîlcele – • - an şcolar 2011- 2012-

2.  Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt scoşi din ipostaza de obiect al formării şi transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare. Aceste metode se bazează pe cooperare și activitate comună în rezolvarea unor sarcini de învățare. Astfel, munca în grup este orientată mai ales spre aspectul social al învățării, urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Ca urmare, în proiectarea și organizarea ei trebuie respectate câteva etape metodice: analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire; împărțirea sarcinilor între membrii grupului; documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse; emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor probabile; efectuarea de investigații practic aplicative sau teoretice.

3. Etape: 1 . Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a tablei / foii de hârtie ; 2. Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei /sintagme legate de tema dată; 3. Se fac conexiuni, de la titlu la ideile copiilor, acestea se pot face cu linii trasate de la nucleu la contribuțiile lor sau ale grupurilor ; Avantaje:  nu se critică ideile propuse;  poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicarea prealabilă a categoriilor de informații așteptate de la elevi. Aplicație:EDUCAŢIE CIVICĂ cl.a III-a –FAMILIA CIORCHINELE sentimente, relaţii membri FAMILIA locuinţă activităţi

4. - metodă de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional 1-se împarte tabla în 4 părți egale; 2-se propune câte un criteriu pentru fiecare cadran obținut; 3-se citește textul/problema; 4-se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran; 5-se evaluează rezultatele. Avantaje: stimulează atenția și gândirea: scoate în evidență modul propriu de înțelegere conduce la sintetizare/esențializare. Aplicație: Litera H – Haiduc – o lecţie despre un câine ascultător; Lb. română -cl. a III-a- Copiii şi păsărelele - cadranul I : Am admirat ......... ; - cadranul II : Dezaprobăm.............; - cadranul III : N-am înţeles........; - cadranul IV : Am învăţat că......... . CADRANELE 1.Ce sunete ai auzit?2. Ce stări sufleteşti provoacă lecţia? 3. Ce am ştiut şi ce am aflat acum?4. Ce am învăţat?

5. - Etape: 1. Se împarte clasa în grupe; 2. Se numără,astfel încât fiecare membru al fiecărei echipe să aibă un număr; 3. Se împarte tema subteme ( în funcţie de câţi elevi sunt în fiecare grup); 4.Fiecare membru al grupelor va primi o fișă de învățare (elevii cu nr.1 –fișa nr.1,cei cu nr. 2 –fișa nr. 2…) 5. Se dă sarcina: fiecare elev va trebui să studieze întreaga lecție, care va fi însă predată de colegii de grup pe fragmente; 6. Toți elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup… și se vor numi „experți”. „Experții” citesc fragmentul care le revine, discută între ei, hotărăsc modul în care vor preda; 7. Se refac grupele inițiale și „experții” predau celorlalți colegi de grupă ceea ce au studiat; Învățătorul va răspunde întrebărilor la care „experții” nu au știut și corectează eventualele informații eronate. Avantaje:  anihilarea „efectului Ringelmann”(lenea socială, când individul își imaginează că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie); dezvoltă relațiile dintre membrii grupului; ameliorează comunicarea. Aplicație: ISTORIE -cl.a IV-a- STRĂMOŞII NOŞTRI MOZAICUL 1. Munții Bucegi 2. Munții Retezat-Godeanu 3. Munții Parâng 4. Munții Făgăraș

6. – reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor,  de evaluare a înțelegerii și creativității elevilor și  mijlocul de exprimare a creativității lor.Este o poezie de 5 versuri care se elaboarează individual, în perechi sau în grup și respectă următoarele repere : titlul ( un singur cuvânt – substantiv) :  descriere ( 2 cuvinte – adjective) ; acțiune ( 3 cuvinte – verbe) ;  sentimente, păreri( 4 cuvinte – enunț) ;  esența subiectului ( un cuvânt cheie) ; Aplicație :Lb. română- Învăţătoarea Primăvara Învăţătoarea, Primăvara, Docilă, umilă, Galbenă, verde, Execută, înghite, suportă, Dansează, râde, încălzeşte, Ignorând de fapt totul, Mângâie inima mea mică, Râzând. Bucurându-mă. Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și rezumare a informațiilor și noțiunilor. Metoda este:  instrument de sintetizare a unor informaţii complexe; mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;  mijloc de exprimare a creativităţii. CVINTETUL

7. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE - metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire. Pălăria albastră – este liderul,clarifică/alege soluția corectă (moderatorul) Pălăria albă – informează (povestitorul) Pălăria roşie – spune ce simte (psihologul) Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative (criticul) Pălăria verde –generează idei noi (gânditorul) Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive ( creatorul) Aplicație: Lb. română- cl. a III- a –CIOC!CIOC!CIOC!. De Emil Gârleanu Despre ce este vorba în text? Ce îţi place cel mai mult din text? De ce s-a supărat veveriţa? Ce a vrut să facă ciocănitoarea? Adresează copiilor o întrebare din text să vedem dacă l-au înţeles. Imaginează- ţi un alt final pentru poveste.

8. EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)  metodă similară brainstorming-ului; începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare Etape: 1. Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ; 2. În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul: *ce? *cine? *unde? *de ce? *când? 3. Se împarte clasa în grupuri; 4. Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebări; 5. Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup. Avantaje: ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii;  este, în același timp, o modalitate de relaxare și o sursă de noi descoperiri;  formularea a cât mai multe întrebări duce la cât mai multe conexiuni între concepte. Aplicație:Cunoașterea mediului înconjurător-cl. a IV-a- Medii de viaţă EXPLOZIA STELARĂ Unde? Când? Cum?

9. Este o strategie care urmărește studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este lărgirea orizontului de idei al elevului.           Este necesar un cub mare, pe fețele căruia să fie scrisă câte o sarcină de lucru sub diferite forme.  APLICAŢIE : CUNOAŞTEREA MEDIULUI- cl. a II-a- LIVADA CUBUL aplică Părţile unui pom... La ce folosesc pomii fructiferi? De ce e bine să consumăm fructe? argumentează Pomul cu fructul său... asociază analizează Comple-tează... -un pom abia plantat cu unul matur... compară descrie

10. - metodă de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană a mai multor idei pentru soluționarea unei probleme. Etape: 1. Etapa pregătitoare- cu cele 3 faze(de selecționare a membrilor grupului, de organizare și de familiarizare cu tehnica- faza de pregătire a ședințelor) 2. Etapa productivă a grupuluI(stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea ideilor ) 3. Etapa trierii și selecționării ideilor- evaluarea(analiza ideilor emise- se optează pentru soluția finală)  învățătorul nu are voie să comenteze ideile;  se intervine atunci când nu se respectă regulile;  se acceptă toate soluțiile, dar se preiau doar cele corecte Aplicație:Limba română- cl. a III-a –PUIŞORII,după emil Gârleanu La ce vă gândiți când auziți cuvântul toamnă? Elevii vor scrie cuvinte/ sintagme legate de acest anotimp: ŞTIIŢE cl. a IV- Grădina La ce vă gândiți când auziți cuvântul grădină? BRAINSTORMING frunze ruginii păsări călătoare roade bogate puișori ţările calde vânt şi ploi mediu de viaţă relaţii de hrănire legume plante spontane plante cultivate

11. -tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi învățarea eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor Etape: 1-Se comunică sarcina de lucru; 2-Se formează grupele; 3-Elevii lucrează în echipe, iar produsul poate fi un desen/o caricatură/o schemă/scurte propoziții; 4-Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund întrebărilor puse de colegi; 5-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echipă; 6-Lângă fiecare afiș se lipește câte o foaie goală; 7-Li se cere grupelor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș și să noteze pe foaia albă anexată comentariile, sugestiile, întrebările lor; 8-Fiecare echipă va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va răspunde la întrebările scrise de acestea pe foile albe. Avantaje:  elevii oferă și primesc feed-back referitor la munca lor;  șansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe și de a lucra în mod organizat și productiv. Aplicație:Cunoaşterea mediului, cl. a II-a- „Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi animalelor” Elevii au de realizat un afiș prin care să prezinte plante şi animale influenţate de factorii de mediu. TURUL GALERIEI

12. Este strategia care poate fi folosită pentru ghidarea lecturii  prin formularea unui scop al acesteia. Etape: 1-Se formează 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a)ceea ce știm/credem că știm; b)ceea ce vrem să știm; c)ceea ce am învățat. 2-Elevii fac o listă cu : a)ce știu deja despre o anumită temă; b)întrebări care evidențiază nevoile de învățare legate de temă; 3-Se citește textul; 4-Se revine asupra întrebărilor (coloana a II-a) și elevii fac o listă cu: c)răspunsurile la întrebările din coloana I, scriindu-le în coloana a III-a; 5-Compararea a ceea ce știau înainte de lectură cu ceea ce au dorit să afle și au aflat ; 6-Discuția finală va conține mesajul central. APLICAŢIE: Limba română –cl. a IV- a - PROPOZIŢIA «  Știu – Vreau să știu – Am învățat »

13. – scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune în cazul a două concepte, personaje sau evenimente. Etape: 1. Comunicarea sarcinii de lucru 2. Activitatea în perechi sau în grupuri 3. Activitatea frontală APLICAŢIE – GEOGRAFIE, clasa a IV- a, CÂMPIILE. Elevii pot lucra individual, în perechi și în grup, iar la final se face pe un poster diagrama clasei.    . DIAGRAMELE VENN CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE VEST • Suprafeţe netede şi întinse de teren cu înălţimi între câţiva metri şi 200-300 m • Forme joase de relief potrivite pentru agricultură. • Sunt străbătute de râuri. • În subsol se găsesc petrol şi gaze naturale. - Este situată în partea de sud a ţării, de-a lungul Dunării, numindu-se şi Câmpia Dunării. - Partea estică a Câmpiei Române se numeşte Câmpia Bărăganului – cea mai netedă şi mai întinsă din întreaga ţară. - Este situată în vestul României şi este cea mai importantă zonă agricolă a ţării datorită rodniciei pământului.

14. - împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul grupelor. 1. faza introductivă- expunerea problemei; 2. faza lucrului individual- elevii lucrează individual 5 minute; notează întrebările legate de subiect; 3. faza lucrului în perechi- discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare; se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor; 4. faza reuniunii în grupe mai mari- se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns; 5. faza raportării soluţiilor în colectiv- întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise; 6. faza decizională- se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile. Avantaje:motivează elevii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora;  sunt încrezători în forţele proprii;  dezvoltă motivaţia pentru învăţare. APLICAŢIE- Geografie- cl. a IV-a- Protejarea mediului BULGĂRELE DE ZĂPADĂ Copiii reuniţi analizează şi concluzionează rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte concluziile. Elevii au lucrat individual 5 minute, timp în care şi-au notat întrebări . Se lucrează apoi în perechi discutându-se rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica. Elevii se grupează preferenţial în echipe aproximativ egale şi discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate. Se citeşte textul

15. CARPAŢII ORIENTALI CARPAŢII MERIDIONALI CARPAŢII OCCIDENTALI B A C DEALURILE MARILE UNITĂŢI GEOGRAFICE ALE ŢĂRII LUNCILE ŞI DELTA DUNĂRII D H SUBCARPAŢII CÂMPIILE PODIŞURILE E G F • Floarea de lotus • Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Aceasta determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de lotus. • Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principal, pentru alte 8 flori de lotus.

16. A: CARPAŢII ORIENTALI 1. Aşezare 2. Înălţime 3. Grupa nordică 4. Grupa centrală 5. Grupa sudică 6. Trecători 7. Bogăţii 8. Zone turistice B: CARPAŢII MERIDIONALI 1. Aşezare 2. Înălţime 3. Grupa Munţilor Bucegi 4. Grupa Munţilor Făgăraşului 5. Grupa Munţilor Parângului 6. Grupa Munţilor Retezat- Godeanu 7. Trecători 8. Zone turistice C: CARPAŢII OCCIDENTALI 1. Aşezare 2. Înălţime 3. Grupa Munţilor Banatului 4. Grupa Munţilor Poiana Ruscă 5. Grupa Munţilor Apuseni 6. Bogăţii 7. Peşteri 8. Zone turistice H: LUNCILE ŞI DELTA DUNĂRII 1. Înfăţişare 2. Grupare 3. Aşezare 4. Înălţime 5. Formare 6. Delta Dunării 7. Lunca Dunării 8. Bogăţii MARILE UNITĂŢI GEOGRAFICE ALE ŢĂRII D: DEALURILE 1. Aşezare 2. Înălţime 3. Dealurile subcarpatice 4. Depresiunile subcarpatice 5. Dealurile de Vest 6. Cum s-au format 7. Bogăţii 8. Zone turistice G: CÂMPIILE 1. Înfăţişare 2. Grupare 3. Aşezare 4. Înălţime 5. Formare 6. Câmpia Română 7. Câmpia de Vest 8. Bogăţii F: PODIŞURILE 1. Înfăţişare. Grupe 2. Podişul Transilvaniei 3. Podişul Moldovei 4. Podişul Getic 5. Podişul Dobrogei 6. Masivul Dobrogei de Nord 7. Podişul Dobrogei de Sud 8. Zone turistice E: SUBCARPAŢII 1. Aşezare 2. Înălţime 3. Subcarpaţii Moldovei 4. Subcarpaţii de Curbură 5. Subcarpaţii Getici 6. Cum s-au format 7. Bogăţii 8. Zone turistice • RELIEFUL

17. Ca să-l poată implica, cu adevărat pe cel care învaţă, metodele activ-participative pun accentul pe procesele de cunoastere (învăţare) şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele sunt, deci, metode care ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşeas- că, să afle singur solutii la probleme, să prelucreze cunoş- tinţele, să ajungă la reconstruiri şi resistematizări de cunoştinţe.

18. Un învăţător care foloseşte metodele interactive ar trebui să fie:  un sfătuitor – care îşi ajută elevii în rezolvarea problemelor, îi motivează să-şi prezinte propriul punct de vedere; un animator – care iniţiază metode şi le explică elevilor, pregăteşte material didactic şi prezintă scopul învăţării; un observator şi un ascultător – care observă elevii în timpul activităţii şi îi poate aprecia corect;  un participant – care nu are impresia că este perfect şi continuă să înveţe toată viaţa;  un partener – care poate modifica „scenariul lecţiei” dacă o cere clasa. De aceea, învăţătorul şi elevii sunt responsabili de rezultatele muncii comune.

19. 1. MEC, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor, Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice, București, 2001; 2. Cerghit, Ioan- Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002 3. Dumitru, I. Al.- Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000. 4. www.didactic.ro BIBLIOGRAFIE