1 / 26

Dou ă modele de guvernare ale polisului grec

Dou ă modele de guvernare ale polisului grec. SPARTA ŞI ATENA. Atena şi Sparta. Aşezarea.

yorick
Download Presentation

Dou ă modele de guvernare ale polisului grec

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Două modele de guvernare ale polisului grec SPARTA ŞI ATENA

  2. Atena şi Sparta. Aşezarea

  3. Situată în bogata câmpie a Laconiei din Pelopones, Sparta a luat fiinţă în sec. al IX-lea Î.H., prin reunirea mai multor sate. Locuitorii Spartei, dorienii, s-au stabilit în Pelopones începând din sec.XI Î.H. Ei i-au supus pe ahei, vechii locuitori, făcându-i sclavi. Sparta nu este un oraş - cetate ci o regrupare a cinci sate din câmpia Laconiei. Sparta a devenit cea mai întinsă cetate. • A şti să citeşti şi să înţelegi o hartă/un text • Cu ajutorul hărţii şi al textului de mai sus răspunde la întrebările următoare pe caietu tău: • 1.În ce parte a Greciei se află situată Sparta? • 2.Cum se numeşte regiunea unde a fost întemeiată Sparta? • 3.Cine a întemeiat cetatea Sparta? Ce are ea specific faţă de celelalte cetăţi greceşti?

  4. Sparta • Situată în bogata câmpie a Laconiei din Pelopones, Sparta a luat fiinţă în sec. al IX-lea Î.H., prin reunirea mai multor sate. Locuitorii Spartei, dorienii, s-au stabilit în Pelopones începând din sec.XI Î.H. Ei i-au supus pe ahei, vechii locuitori, făcându-i sclavi. Sparta nu este un oraş ci o regrupare a cinci sate din câmpia Laconiei. Sparta a devenit cea mai întinsă cetate.

  5. “Leonida – egalul” "Bună ziua ! Eu mă numesc Leonida şi sunt unul din cei doi regi care se află în fruntea Spartei.. Fac parte din rândul “egalilor” şi sunt unul din cei 9 000 de cetăţeni ai Spartei. Eu sunt cetăţean spartan deoarece am peste 20 de ani, dar şi pentru că părinţii mei sunt ei înşişi spartani şiîşi trag rădăcinile din vechii dorieni care au ocupat această regiune. Chiar dacă sunt rege nu sunt mai bogat decât ceilalţi, deoarece toţi avem loturi egale de Pământ, lucrate de hiloţi. În calitate de cetăţean particip la adunarea “egalilor” care adoptă legile. Ocupaţia mea principală este cea militară. De la 7 ani am fost pregătit să fiu un bun soldat pentru a apăra cetatea mea.” Briseis – o femeie spartană POLIBIUS -periec "Salut ţie, tinere străin! Eu sunt Polibius, periec. Originar din Corint eu trăiesc la Sparta alături de alţi 30 000 de perieci. Eu nu sunt deci cetăţean spartan, ci un străin. Eu sunt, totuşi, liber şi am câteva drepturi (chiar dacă îmi este interzis să particip la viaţa politică a Spartei). Eu plătesc un impozit (eisfora) şi trebuie să îndeplinesc îndatoririle mele militare,dacă Sparta este ameninţată. Sunt negustor, ca mulţi din semenii mei, deşi puteam să mă ocup şi cu meşeteşugurile sau cultivarea pământului, aşa cum fac alţi perieci. Locul nostru este la marginea cetăţii, acolo se află locuinţele noastre. Îmi este interzis să cumpăr bunuri funciare (casă, pământ etc.) în cetate. TINDAR -hilot " Bună ziua, mă numesc Tindar şi sunt sclav. Eu nu am nici un drept, dar pot dispune de o parte din produsele obţinute de pe lotul pe care îl muncesc. Eu sunt unul din cei 150 000 de sclavi de la Sparta. Am o situaţie diferită faţă de sclavii din alte cetăţi. Stăpânul meu este statul care, alături de alte familii de hiloţi, mă pune să muncesc lotul unui spartan. Obligaţia mea este să muncesc şi să asigur întreţinerea stăpânului şi a familie sale. Viaţa mea nu este sigură De multe ori, noaptea, suntem ţinta atacurilor tinerilor spartani care, îşi desăvârşesc pregătirea militară pe seama noastră. Strămoşii mei au fost cei mai vechi locuitori ce s-au aşezat în această regiune şi se numeau ahei(vă amintiţi de ei, au luptat în războiul troian). Dar au fost supuşi de războinicii dorieni şi transformaţi în sclavi.” • “Eu sunt una din cele 9 000 de femei spartane, numele meu este Briseis. Nu am nici un drept iar viaţa mea nu este uşoară. În tinereţe am fost pusă, alături de celelalte tinere spartane, să fac exerciţii fizice la fel ca şi băieţii. Trebuia să am un corp sănătos şi puternic pentru a da naştere la copii puternici. De educaţia băieţilor mă ocup doar până la 7 ani deoarece de la această vârstă ei sunt luaţi şi educaţi de stat, pentru a deveni buni soldaţi. De la 12 ani ei nu mai stau acasă fiind duşi în cazărmi. Nu-mi este uşor dar accept acest lucru pentru că ştiu că de vitejia lor va depinde puterea cetăţii în care trăiesc. Viaţa m-a făcut să fiu puternică, într-o vreme dominată de războaie. Când fiul îmi pleacă la război îi spun hotărâtă: “Să vii cu scut sau pe scut”

  6. A citi şi înţelege un text/o schemă /Pe baza documentelor anterioare studiate, răspunde la următoarele întrebări: • 1.Cu ajutorul informaţiilor din schemă şi din texte completează fişa de lucru distribuită cu răspunsurile corecte. • 2.Redactează un text scurt în care să prezinţi locuitorii Spartei indicând la fiecare categorie trăsăturile specifice.

  7. În fiecare sat al Spartei, noii născuţi erau aduşi în faţa Sfatului bătrânilor. Cei mai fragili, cei care erau victime ale unor malformaţiidin naştere îşi încheiau scurta lor existenţă pe fundul unei prăpăstii din Munţii Taiget. • Băieţii erau crescuţi în mijlocul familiei până la vârsta de 7 ani. Aici ei primeau o instrucţie intelectuală rudimentară. După această perioadă ei erau încredinţaţi cetăţii care-şi asuma educaţia lor militară. Tânărul spartan descoperă viaţa în colectivitate. El învaţă răbdarea, suportarea suferinţei. Instructorii săi, vechi hopliţi, îi impun exerciţii grele până la limita epuizării. La 12 ani, adolescenţii trec la o nouă etapă. Ei părăsesc definitiv pe ai lor şi se adună în cazărmile cetăţii. Sunt supuşi acolo la o disciplină foarte severă. Activităţile fizice, punctează ziua acestora: curse, mânuirea armelor, lupte... Înstructorii stimulează pe cei mai temerari şi curajoşi. Pe parcursul lungii sale formări, Spartanul învaţă comportamente ce îl vor putea ajuta să se salveze în lupte: a-şi stăpâni teama şi emoţiile, a nu renunţa niciodată la victorie, a ignora durerea. Elevii se înfruntau adesea între ei sub privirile bătrânilor ale căror cuvinte batjocoritoare sau jignitoare stimula mai mult dorinţa de a învinge. Talentele erau repede remarcate. Profesorii încredinţau la câţiva merituoşi comanda unor mici trupe, supravegherea unui loc sensibil al cetăţii, o misiune de recunoaştere a frontierelor cetăţii. Este necesar ca fiecare să cunoască foarte bine tovarăşii ce vor lupta alături de el în lupte. În mijlocul luptei, când inamicul caută să rupă rândurile, încrederea era indispensabilă: tovarăşul poate să prevină un pericol, să deturneze o suliţă periculoasă, să blocheze lama unei săbii. • Armata spartană îşi trage puterea sa din extraordinara unitate care domneşte între hopliţi. Solidaritatea nu se învaţă în momentul luptei. Ea se construieşte treptat în fiecare zi petrecută în cazarmă. Tinerii trăiesc deci permanent în contact unii cu alţii: iau masa în comun, dorm împreună peaşternuturi făcute din paie, îndură aceleaşi suferinţe. Pedagogii încurajează legăturile lor de prietenie pentru că se luptă mai bine când trebuie să protejeze viaţa camaradului la care ţine. • Pe parcursul formării sale, spartanul învaţă de asemenea să ucidă. Trebuie să-l pună faţă în faţă cu senzaţiile ce apar la vederea sângelui şi să-şi stăpânească braţul când sabia intră în corpul inamicului. În fiecare an autorităţile declară un război ritual sclavilor cetăţii, care senumesc hiloţi. Cei mai imprudenţi, cei care mai umblă pe timpul nopţii, cad adesea victimă cuţitului unui adolescent ce îşi caută victima. Brutalitatea acestei tradiţii este trăită ca o necesitate: viitorii hopliţi trebuie să se pregătească pentru momentul când vor ucide pentru prima oară. • La 18 ani, tinerii se supun unui rit tradiţional care, dacă este îndeplinit cu succes, deschide accesul la comunitatea cetăţenilor. Este vorba despre Kriptii. În timpul unui an întreg, candidatul trăieşte la marginea cetăţii. Fără arme şi îmbrăcat cât mai simplu, el trăieşte în locuri ascunse şi se hrăneşte cum poate. Nimeni nu-i dă ajutor. Proba îi dă ocazia de a-şi dezvolta toate calităţile unui bun războinic spartan: viclenie şi agilitate pentru a fura fără a fi prins cele necesare traiului; determinarea de a trece peste momentele de slăbiciune şi descurajare; rezistenţa fizică pentru a se apăra şi a nu cădea sub loviturile inamicului. • Kriptia încheiată, spartanul este reintegrat în cetate. El obţine cetăţenia şi primeşte dreptul de a participa la guvernarea cetăţii. Niciodată nu va fi eliberat de obligaţiile militare.Până la bătrâneţe activitatea sa principală rămâne meseria armelor. Hiloţii trebuie să întreţină prin munca lor domeniul agricol potrivit statutului de cetăţean. • Hoplit – soldat grec care luptă pe jos

  8. Secvenţa2.Educaţia spartană • Text Plutarh: • “Încă de la naştere cei mai bătrâni oameni ai tribului cercetau pruncul; dacă era bine legat şi voinic, îndemnau părinţii să-l crească, dându-i un lot dintre cele 9 mii. Dar dacă pruncul nu era de soi şi n-avea un corp bine făcut, îl aruncau într-un loc prăpăstios, pe muntele Taiget, de vreme ce, socoteau ei, nu era bine să trăiască pruncul care nu era din fire de la început bine făcut şi zdravăn, nici pentru el, nici pentru cetate.”(Plutarh, Viaţa lui Licurg, XVI.) • Întrebări: • -Cine se ocupa de educaţia copiilor? • -Ce scop avea această eduaţie? • -Ce părere aveţi: avem de-a face cu educaţie sau “dresaj”? • -Ce părere aveţi despre această educaţie?

  9. Secvenţa 3: Conducerea Spartei • Text: Constituţia lui Lycurg( din fişa de lucru) • “Licurg este un rege legendar, care a stat în fruntea Spartei doar opt luni, după care s-a retras. El a călătorit prin Creta, Ionia şi Orient, pentru a cunoaşte organizarea politică şi legile din aceste regiuni. • Întors în ţară, Licurg a consultat oracolul de la Delfi şi apoi a trecut la realizarea unor reforme care şi-au pus amprenta pe toată istoria ulterioară a Spartei. • Cea mai de seamă înnoire adusă de Licurg a fost întocmirea GERUSIEI, care a constituit un element de echilibru, ferind conducerea statului de tirania regilor cât şi de puterea poporului. • A doua şi cea mai îndrăzneaţă faptă politică a lui Licurg, a fost împărţirea pământului Spartei în loturi egale. • Pentru a elimina lăcomia şi inegalitatea dintre cetăţeni a interzis circulaţia monedei de aur şi argint şi practicarea meşteşugurilor nefolositoare. Vrând să dea lovituri şi mai puternice luxului şi pentru a nimici pofta de bogăţie a orânduit mesele comune. Licurg a considerat problema educaţiei ca cea mai frumoasă şi însemnată îndatorire a legiuitorului, reglementând educaţia spartanilor de la naştere până la maturitate. • Mândru de realizările sale, el s-a dus să consulte oracolul de la Delfi, cerând spartanilor să jure că vor respecta orânduielile sale până se va întoarce cu verdictul. Primind un răspuns favorabil, Licurg a decis să nu mai revină în Sparta pentru ca legile să rămână în veşnicie.” Întrebări: • -Cine era Lycurg şi prin ce a rămas el important? • -Ce reforme a introdus Lycurg la Sparta? • -Ce scop a urmărit prin aceste reforme?

  10. controlează REGE REGE Legile prin aclamaţii votează GERUSIA APELLA SPARTANII 9 000 Familiile spartanilor 30 000 PERIECII 30 000 5 EFORI HILOŢII 150 000 Alege pe viaţă Alege pe 1 an Alege pe viaţă Sfatul celor 28 bătrâni. Adunarea spartanilor.

  11. Schema: Conducerea cetăţii Sparta: • Urmăriţi schema şi stabiliţi: • -Cum se numeşte adunarea din care făceau parte cetăţenii spartani? • Ce rol avea această adunare? • -Cine avea dreptul să participe la conducere? • -Cine deţinea rolul principal ?

  12. Sinteză: • Dintre numeroasele cetăţi ce apar din sec.VIII Î.Chr., două vor ajunge să domine istoria Greciei: Sparta şi Atena. • Sparta aşezată în Laconia, era o cetate organizată pentru război. Forţa ei se baza pe războinici, care erau temuţi în toată Grecia. Ei erau zidul de apărare al cetăţii, care niciodată nu a fost înconjurată de ziduri. • Avea o conducere oligarhică(sau aristocratică). Doar un grup restrâns de aristocraţi deţineau puterea. • Modul de conducere, rolul războinicilor în viaţa cetăţii şi educaţia militaristă dau un aspect specific nemaiîntâlnit la alte cetăţi. Sinteză:

  13. Atena – Aşezare şi locuitori

  14. Atena • În sec.al V-lea, perioada de apogeu a istoriei Greciei, Atena este cetatea cea mai renumită. Teritoriul unde se află se numeşte Attica, o peninsulă de 2650 Km2, care avansează în Marea Egee şi care are în jur de 300 000 de locuitori. Teritoriul său poseda bogăţii : mine de argint în munţii Laurion şi marmură în munţii Pentelic. Comerţul maritim contribuie la puterea cetăţii, portul Atenei, Pireu, permite schimburi active. Atena exporta marmură, produse meşteşugăreşti( arme,ceramică), unelte, produse agricole: ulei şi vin. Aceste lichide sunt transportate în vase din pământ ars(amfore), de aici şi importanţa la Atena a meseriei de olar. Dar cea mai frumoasă meserie pentru greci e cea de agricultor(vezi şi studiul din manual,pag.54, Munci şi zile).Doar cetăţenii(cei ce aveau părinţi atenieni) au drept de a stăpâni pământ. În ciuda dragostei lor de pământ, cetatea nu putea să-şi asigure necesarul de cereale, ea trebuind să importe grâu; lipseau de asemenea anumite materii prime: lemn, metale.

  15. Atena -plan

  16. B) O democraţie care exclude o parte a populaţiei. "Bună ziua ! Eu mă numesc Pericle şi sunt unul din cei 40 000 de cetăţeni ai Atenei. Eu sunt cetăţean atenian deoarece am peste 20 de ani, am făcut serviciul meu militar în slujba Atenei, dar şi pentru că părinţii mei sunt ei înşişi atenieni. Eu particip, de 4 ori pe lună, la Ecclesia, Adunarea cetăţenilor, care se reuneşte pe colina Pnyx.” “Eu sunt una din cele 90 000 de femei ateniene, numele meu este Arsinoe. În casa mea eu mă ocup de copii şi de îngrijirea casei. Eu am o sclavă, care se numeşte Crisilla, şi care se ocupă treburile menajere şi de bucătărie pentru familie. Eu petrec cea mai mare parte din timp în gineceu,parte a casei situată la etaj care îmi este rezervată, unde eu ţes haine şi alte stofe. Particip la procesiunea Panateenelor, chiar dacă sunt exclusă de la viaţa politică, deoarece eu nu sunt considerată ca un cetăţean.” " Bună ziua, mă numesc Fotinos şi sunt sclav. Am fost capturat de perşi şi vândut la un cetăţean din Atena acum câţiva ani. Dar am avut şansă, eu sunt un sclav casnic: fac menajul, spăl vasele, aranjez locuinţa. Vă liniştesc imediat: eu nu am nici un drept, dar mă respectă pentru că am costat foarte mult, aproape un Kg de argint brut(200 drahme). Eu sunt unul din cei 130 000 de sclavi de la Atena. Şi cel mai sărac dintre cetăţenii Atenei ne pot avea, împreună cu soţia şi copiii mei. Document 3: Populaţia Atenei. Arsinoe, o femeie ateniană Cetăţeanul Pericle Apollonios metec Fotinos, sclav "Salut ţie, tinere străin! Eu sunt Apollonius, metec. Originar din Corint eu trăiesc la Atena alături de alţi 100 000 de meteci. Eu nu sunt deci cetăţean atenian, ci un străin. Eu sunt, totuşi, liber şi am câteva drepturi (chiar dacă îmi este interzis să particip la viaţa politică a Atenei). Protectorul meu m-a prezentat autorităţilor cetăţii, ceea ce mi-a permis să obţin titlul de metec. În schimbul acestei recunoaşteri, eu plătesc un impozit (eisfora) şi trebuie să îndeplinesc îndatoririle mele militare dacă Atena este ameninţată.Meşteşugar, ca mulţi din semenii mei, eu trăiesc în belşug. Dar îmi este interzis să cumpăr bunuri funciare (casă, pământ etc.) în cetate.

  17. A şti să citeşti şi să înţelegi un text / A şti să completezi un tabel Exerciţiul 3: Cu ajutorul documentului 3 din slidul anterior, completează tabelul din fişa de lucru,, apoi răspunde la întrebările formulate în fişă.

  18. C.Cum a ajuns Atena o cetate democratică. • La început Atena a fost guvernată de regi, apoi de aristocraţi(marii proprietari de pământ). Ca şi Sparta, Atena avea o conducere aristocratică. Aristocraţii, numiţi la Atena eupatrizi, guvernau prin intermediul unui Consiliu restrâns, care se reunea pe colina lui Ares, Areopagul. Dar cei mai mulţi locuitori, ţărani şi meşteşugari, ce formau la Atena demosul (demos = popor),au sărăcit. Ei riscau să fie vânduţi ca sclavi dacă nu-şi plăteau datoriile. Demosul cere să participe şi el la conducerea cetăţii. În anul 594 Î.Chr. este ales conducător Solon. El a redus puterea Areopagului în favoarea Adunării poporului – Ecclesia, loc unde se discutau problemele principale ale cetăţii. A împărţit populaţia în patru categorii, după avere. Doar din primele trei categorii puteau fi aleşi conducătorii. Astfel alături de aristocraţi puteau participa la conducere şi reprezentanţi ai poporului care aveau avere. • Text despre Solon, se rezolvă întrebările. • “Aristocraţii şi poporul au fost în conflict multă vreme. Într-adevăr, săracii, soţiile lor şi copiii lor erau sclavi ai bogaţilor. Tot pământul era în mâna unui mic număr de oameni; dacă ţăranii nu plăteau datoriile, puteau fi aduşi în sclavie, ei şi copiii lor, căci până la Solon, toate împrumuturile erau garantate prin propria persoană. Solon i-a readus la Atena pe cei vânduţi. El i-a făcut liberi. El a impus reguli identice şi pentru cei slabi şi pentru cei buni, asigurând fiecăruia o judecată dreaptă.” • 1.Explicaţi fraza “Toate împrumuturile erau garantate prin propria persoană”. • 2.Ce cuvinte opune Solon la : aristocraţi, bogaţi şi slabi. • 3.Cine erau vizaţi prin măsurile luate de Solon? • 4.Se poate vorbi de democraţie (demos – popor; cratos – putere) în timpul lui Solon? • Concluzie: Solon pune bazele plutocraţiei (plutos-bogat; cratos-conducere; conducerea celor bogaţi). În anul 508 Î.Chr. Clistene, ales conducător la Atena, a dat drepturi egale tuturor cetăţenilor atenieni liberi ( putea fi cetăţean atenian doar cei ce aveau părinţii atenieni). Democraţia s-a născut.

  19. MONARHIA OLIGARHIA (Aristocraţia) PLUTOCRAŢIA DEMOCRAŢIA Puterea o singură persoană-regele • Monos = unul singur • Arkhos = conducere Puterea unui grup restrâns • Oligos = câţiva, puţini • Arkhos = conducere Puterea celor cu avere • Plutos = bogăţie • Cratos = putere Puterea poporului Demos = popor Cratos = putere Forme de conducere la Atena

  20. D. Atena o cetate democratică. Pentru ce Atena este un model prin guvernarea sa ? Pentru ce,încă, astăzi Atena este văzută ca un model politic? A) Atena inventează un nou mod de a guverna: democraţia. Document 1: Regimul politic în Atena “Această cetate nu se află în puterea unei singure persoane: Atena este liberă. Poporul domneşte. Cetăţenii, magistraţii aleşi anual administrează statul. Nici un privilegiu averii, căci săracul şi bogatul au drepturi egale în această ţară. Sub puterea legilor scrise, cel slab poate să răspundă insultei celui puternic şi cel mic, dacă are dreptate, învinge pe cel mare. Şi libertatea , ea este în aceste cuvinte care se pronunţă în Adunare: “Cine vrea să exprime o părere utilă patriei sale?” Fiecare atunci, poate să strălucească sau să tacă. Se poate imagina o egalitate mai frumoasă?” Euripide, Rugătoarele, (piesă scrisă între 425 şi 420) A şti să citeşti şi să înţelegi un text Exerciţiul 1: Cu ajutorul textului de mai sus, răspunde la întrebările următoare în propoziţii. 1°) Cine deţine puterea la Atena ? 2°) Cum se numeşte un astfel de regim, ? 3°) Pentru ce se poate spune că acest regim este o noutate în epoca antică?

  21. Document 4:Cum este guvernată de cetăţeni cetatea Atena ? A ŞTI SĂ CITEŞTI ŞI SĂ ÎNŢELEGI UN TEXT ExerciŢIUL 2: Cu ajutorul documentului de mai sus răspunde la întrebări. 1°) Cine este personajul reprezentat în documentul 2 ? 2°) Cu ajutorul cuvintelor acestui personaj, completează fişa referitoare la organizarea democraţiei ateniene. O dată fişa completată utilizeaz-o alături de document pentru a răspunde la întrebări: 3°) Cum se numeşte adunarea cetăţenilor chemată să ia decizii importante? 4°) Unde se reuneşte această adunare şi din cine este ea formată? 5°) La ce adunari poate participa un cetăţean dacă este tras la sorţi? 6°) Pentru ce se poate spune că acest sistem asigură egalitatea între toţi cetăţenii? Cetatea Atena este deci condusă de cetăţeni: este fundamentul democraţiei. Dar, ce este un cetăţean? Un cetăţean grec este chiar la fel cu un cetăţean din zilele noastre?

  22. 10 STRATEGI: - Conduc armata - Conduc cetatea în numele poporului Propune legi Legile votează HELIAIA Tribunalul – 6 000 Face justiţia METECII 100 000 CETĂŢENII 40 000 Familiile cetăţenilor SCLAVII 130 000 ECCLESIA GERUSIA Sfatul celor 500 Alege pe 1 an Tragere la sorţi (alese pentru 1 an prin tragere la sorţi) Adunare a cetăţenilor. Ostracismul

  23. Pnyx – colina unde se reuneau Adunarea Poporului. De trei sau patru ori pe lună, de larăsăritul soarelui, cetăţenii se adunau şi discutau proiectele de legi şi le votau prin ridicarea mâinilor.

  24. SINTEZA • Atena a fost o altă cetate importantă a Greciei. Ea era situată în Attica, fiind ridicată în jurul Acropolei. • În sec.VI-V Î.Chr. reformele pun bazele unui nou tip de conducere: democraţia. Toţi cetăţenii sunt egali şi participă la conducere. Democraţia ateniană nu era o democraţie deplină deoarece femeile, metecii şi sclavii nu participau la conducere. Cetăţenii se reuneau pe colina Pnyx în Ecclesia.

  25. Temă de lucru: Imaginaţi-vă cele două polisuri sub forma a două cercuri care se suprapun prin elementele care sunt caracteristice pentru ambele state. În spaţiile nesuprapuse treceţi acele trăsături prin care cele două polisuri se deosebesc. Sparta Atena

More Related