MATEMATICA ÎN ŢARA POVE Ş TIL OR

1. MATEMATICA ÎN ŢARA POVEŞTILOR Procesul de predare-învǎţare a matematicii în ciclul primar implică mai întâi efectuarea unor acţiuni concrete, operaţii cu diverse materiale manipulative, care apoi se structureazǎ şi se interiorizeazǎ devenind operaţii logice abstracte. Dascălul are rolul, locul şi menirea sa de a-i motiva pe elevi să studieze cu plăcere matematica şi de a o face accesibilă şi puternic ancorată în realitate, de a le explica utilitatea şi aplicabilitatea ei în viaţa de zi cu zi. Prof. FLORESCU NICOLAE G.S.I.A. FETESTI - an şcolar 2011- 2012-

2. În lumea povestilor e mare agitaţie! Albă-ca-Zăpada, Scufiţa Roşie, Capra cu trei iezi, Cenuşăreasa, moşneagul sau babaau nevoie de ajutorul copiilor! Or fi ele personaje din poveşti celebre, dar se mai încurcă pe ici, pe colo când vine vorba de Ţara matematicii...

3. De exemplu, Scufiţa Roşie, în drumul ei spre casa bunicii, culege floricele din pădure, punând în coşuleţul ei mai întâi o floare: 0 + 1 = 1 Apoi alta: 1 + 1 = 2 Încă una: 2 + 1 = 3 Şi aşa mai departe, până la …… =10. Asemănător, numerele de la 10 la 20 pot fi însuşite mai uşor cu ajutorul unei poveşti cum e ,,Lebedele”.

4. Pentru evaluarea numerelor naturale 0-30; adunarea şi scăderea numerelor naturale din acest concentru (fără trecere peste ordin) am folosit motive din basmul ……. PINOCCHIO -se numără crescător şi descrescător jucariile cioplite de Gepetto (0, 1, 2, 3 .........., 30); 30, 29, 28, ........., 0); -se numără crescător şi descrescător: din 10 în 10; din 2 în 2; din 5 în 5; -se spun ,,vecinii,,unor numere; -27 este mai aproape de 20 sau de 30 ? 13 este mai aproape de 10 sau de 20? după Carlo Collodi -Care este perechea de numere a căror sumă este 10 ? ... 20 ? 12 ? etc. -Care este perechea de numere a căror diferenţă este 3 ? 10 ? 15 ? etc. -Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mare ca: 10; 15; 7; 16 etc. -Spuneţi două numere a căror sumă să fie mai mică decât: 9; 11; 28 etc.

5. a)14 + = 24 20 10 8 b)28 - = 20 18 c) Dacă îl măresc pe 21 cu 8 obţin... 29 19 d) Pinocchio află că va avea ca şi colegi 12 băieţi şi cu 7 mai multe fete. Câte fete vor fi colege cu Pinocchio? 29 19

6. 50 50 10 10 50 5 5 5 10 10 10 10 PUNGUŢA CU CÂŢI BANI ? Scopul jocului: -formarea deprinderii de a calcula rapid; -dezvoltarea spiritului competitiv; Sarcina jocului:descoperirea sumei din fiecare pungă; Material didactic:punguţe, jetoane cu numere: Regula jocului:La îndemnul învăţătorului, elevii deschid punguţa şi însumează valorile înscrise pe jetoane. ŞIRAGUL DE MĂRGELE -se dă un şirag de biluţe ( buline ) pe fiecare fiind scris un număr, -sarcina didactică este să coloreze mărgelele cu numere mai mari cu 3 decât: 2,14 .16, 80, 20.

7. Calculatorul trebuie privit ca un instrument în educaţia elevilor. Depinde de noi cum alegem să-l folosim şi cum îi învăţăm pe copii să-l utilizeze. Prin lecţiile pe calculator şi jocurile educaţionale, profesorii cresc interesul elevilor pentru şcoală pentru că le stimulează imaginaţia şi învăţarea prin descoperire. Legătura dintre copilul mileniului III şi calculator poate fi creativ folosită şi prin intermediul poveştilor. Astfel, materialele realizate de INFOMEDIA / INTUITEXT pot fi aplicate integral sau parţial la clasă, sau pot fi folosite ca sursă pentru elaborarea unor lecţii în stil propriu. Înmulţirea cu 2, 3 Înmulţirea cu 8,9,10 Înmulţirea cu 4,5 Înmulţirea cu 6,7

8. „Cei trei purceluşi”, dar şi cunoscutele poveşti ale lui Ion Creangă („Ursul păcălit de vulpe”, „Capra cu trei iezi”) şi multe alte poveşti, pot constitui motivul iniţierii unor exerciţii de numărare, ordonare, identificare a unor numere, estimare, aproximare etc.

9. -Greutatea unui ban de aur era de 10 grame. Dacă în punguţă erau 20 bani de aur, iar cocoşul, cântărind 2 kg, nu poate duce decât jumătate din greutatea sa, i-ar mai duce punguţa găsită moşului ? -Aproximează. Câte ore a stat ursul cu coada in baltă...? -Dacă distanţa la care se afla capra de casă era de 700 m, iar 100 m erau parcurşi de capră într-un minut, în câte minute ajungea la iezi, dacă îi auzea zbierând?

10. Poveşti mai vechi sau mai noi (de ex. „Iedul cu trei capre”) pot stimula realizarea unor scenarii didactice al căror nucleu, „operaţiile matematice”, poate schimba perspectiva de integrare a informaţiei ştiinţifice. Din vorbă- n vorbă, chiar pe baza experienţei de viată a şcolarilor, operaţiile matematice simple pot stimula apetitul spre exerciţii al elevului, iar abstractizarea (în calitate de activitate matematică) este generată de joc. Un rol deosebit în interrelaţionarea structurilor mentale cu rezultate excepţionale în învăţarea matematicii îl are creativitatea.

11. Crearea de probleme pe baza imaginilor din poveşti sirezolvarea acestora se face uşor: modelul sau structura mentală capătă formă şi culoare în poveste ca să se reîntoarcă în plan abstract sub formă de simbol. Este momentul iniţierii elevilor în gândirea matematică, o altfel de alfabetizare în care şi reversul medaliei este valabil: prin matematică se ajunge la formarea culturii generale a elevului, la fel ca şi prin celelalte discipline din curriculumul şcolar. Am o gâză, Buburuză. Şapte puncte are-n spate; Două-s sus, dar câte-s jos, Pe spatele ei lucios?

12. BIBLIOGRAFIE: 1. www.didactic.ro 2. ANA Dumitru, ANA Maria-Luiza, LOGEL Dumitru, LOGEL Elena Stroescu – Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Ed. CARMINIS, Piteşti,2003 3. Folosirea TICîn procesul de predare-învăţare Bucuresti,2009 4. *** - Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică în învăţământul primar, BUCUREŞTI, 2001 Lumea poveştilor vă aşteaptă!