1 / 10

CONSECINTE NEGATIVE ALE UNUI COMPORTAMENT DEFECTUOS

CONSECINTE NEGATIVE ALE UNUI COMPORTAMENT DEFECTUOS. MINCIUNA. Minciuna este un mecanism care tine de supravietuire. Exista chiar anumite zone ale creierului care se activeaza atunci cand spunem o miniciuna sau cand avem un comportament inselator.

wilona
Download Presentation

CONSECINTE NEGATIVE ALE UNUI COMPORTAMENT DEFECTUOS

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CONSECINTE NEGATIVE ALE UNUI COMPORTAMENT DEFECTUOS MINCIUNA

  2. Minciuna este un mecanism care tine de supravietuire. Exista chiar anumite zone ale creierului care se activeaza atunci cand spunem o miniciuna sau cand avem un comportament inselator. „Omului i s-a dat o limba cu care sa poata vorbi si cuvinte cu care sa poata sa isi ascunda gandurile.” Proverb unguresc „Minciuna are functiile ei normative, ca si patologia sa. La fel si adevarul.” Arnold Goldberg

  3. MINCIUNA • „A minti spre folosul tau e o inselaciune, a minti spre folosul altcuiva e o frauda, a minti pentru a dauna e calomnie; dintre toate soiurile de minciuna, acesta e cel mai josnic. A minti fara folos nici paguba pentru tine sau pentru altii nu este a minti: nu e minciuna, e fictiune.” J.J. Rousseau • Minciuna apare dintr-o varietate de motive, unele cu intentia constienta, altele fara. A minti inseamna prin definitie, a insela, a amagi. • Nu toate formele de inselare inseamna minciuna.

  4. MINCIUNA • Exista minciuni ocazionale, la care cu totii apelam, mai mult sau mai putin constient si, de asemenea, minciuni atat de frecvente, incat duc la un comportament compulsiv care afecteaza intreaga personalitate – si aceasta este forma extrema a minciunii, expresia unei patologii psihologice. • Forma extrema a minciunii, cunoscuta sub numele de “pseudologie fantastica”, este o tendinta de a minti a unor persoane inteligente, care duc lipsa de atentie si care cauta sa fie protagonistele unei povesti, pe care ajung sa o creada si ele. Referitor la aceste persoane, psihologii spun ca nu este vorba despre un creier bolnav, ci despre un comportament imatur, ce se poate agrava si poate ajunge sa creeze o viata falsa.

  5. MINCIUNA • Umbra e de fapt ‘’sacul'’ mare pe care il tragem dupa noi prin viata si contine de obicei cam tot ce au reusit altii sa reprime la noi (ce nu le-a placut parintilor la noi, lucruri considerate in general neacceptate de mediu - cu toate ca vocea noastra interioara ne indeamna sa le facem, sa NU le evitam…) dar si impulsuri sau emotii naturale de care ne-a fost vreodata rusine. • Umbra contine toata energia vitala a copilului interior si care a fost catalogata de altii drept revolta, sexualitate, emotie etc. - si chiar nevoia de odihna, de visare cu ochii deschisi, care este posibil sa fi fost criticate si catalogate de catre altii drept lene…

  6. MINCIUNA- Cum o recunoastem? • In opinia psihologului californian Paul Ekman, capacitatea fiintelor umane de a descoperi minciunile este de numai 53 la suta. • Cu exceptia unor foarte rare cazuri, pe care Ekman incearca sa le identifice: studiind 14.000 de indivizi, psihologul a descoperit 29 de “lie detector”, adevarati magicieni in a intelege daca cineva spune, mai mult sau mai putin, adevarul. • Se spune ca o minciuna, pentru a fi si a ramane credibila, trebuie sa fie sustinuta de alte sapte minciuni. Deci, atentie maxima: efortul si energia puse in slujba minciunii pot fi mult mai devastatoare decat recunoasterea adevarului.

  7. MINCIUNA - Cum o recunoastem? • Putem depista o minciuna, adresand intrebari de control persoanei pe care o suspectam ca minte; vom observa ca minciunile incep sa nu mai coincida, circumstantele la care a facut apel pentru a minti nu au ramas in memoria sa pe termen lung si, evident, tehnica intrebarilor de control aruncate cand se asteapta mai putin il va face irascibil, se va simti frustrat si, incet-incet, se va auto-demasca. • In depistarea minciunii, trebuie sa descifram ”microindicii” carora, de obicei, nu le acordam atentie: • intensitatea privirii,• frecventa cu care clipesc interlocutorii,• tonul vocii,• cuvintele folosite pentru a descrie o situatie.

  8. MINCIUNA - Cum o recunoastem? • Contrar parerii generale, mincinosul abil are un ton al vocii mai coborat, face pauze lungi intre o fraza si cealalta, il priveste fix pe interlocutor si nu se contrazice niciodata. Exact contrariul stereotipului care exista asupra mincinosului: evita privirea, maini nervoase si voce stridenta. • Femeile dau dovada unei tendinte usoare de a-i identifica pe mincinosi cu o mai mare eficienta decat barbatii, poate si datorita capacitatii lor innascute de a detecta semnele comunicarii non-verbale.

  9. MINCIUNA • Un lucru e sigur: nu exista doar un singur semnal ca suntem mintiti, iar nasul lui Pinocchio nu numai ca nu exista – ba chiar e dificil sa depistam cine minte si cine nu. • „Cea mai obisnuita minciuna este aceea pe care ne-o spunem noua insine.” Friedrich Nietzshe • “OAMENII NU TRAIESC NUMAI DIN ADEVARURI”, spune Mario Vargas Llosa - “ei au nevoie si de minciuni: de cele pe care le inventeaza de buna voie, nu care le sunt impuse, de cele care se prezinta asa cum sunt, nu deghizate. Fictiunea le imbogateste existenta, o completeaza si, un timp ii salveaza de conditia lor tragica, omeneasca: aceea de a visa mereu mai mult decat ceea ce pot realiza cu adevarat”.

  10. MINCIUNA • Am descoperit ca suntem mintiti. Ce facem acum? Unii dintre noi devenim frustrati, prudenti, atenti, poate exagerat de atenti, vigilenti in relatiile cu ceilalti. Uneori este cazul sa fim asa, alteori nu. Si totusi, sa ne raportam la situatia in care un elev ne minte. • A nu stii sa ierti poate sa dauneze serios sanatatii! Poate sa distruga relatiile cu ceilalti. Iertarea poate sa vindece o relatie deteriorata.

More Related