Pare za periferic de nerv facial nervul cranian vii nerv mixt
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 15

PARE ZA PERIFERICĂ DE NERV FACIAL NERVUL CRANIAN VII (nerv mixt) PowerPoint PPT Presentation


  • 235 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

PARE ZA PERIFERICĂ DE NERV FACIAL NERVUL CRANIAN VII (nerv mixt). Prof. Univ. Dr. Med. Dan Neme ş Prep. Univ. Dr. Diana Andrei Prep. Univ. Dr. Liliana Ca ţ an Prep. Univ. Dr. Radu Petroman Prep. Univ. Dr. Dan Surducan. ANATOMIE. Origine: la nivelul punţii

Download Presentation

PARE ZA PERIFERICĂ DE NERV FACIAL NERVUL CRANIAN VII (nerv mixt)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Pare za periferic de nerv facial nervul cranian vii nerv mixt

PAREZA PERIFERICĂ DE NERV FACIALNERVUL CRANIAN VII (nerv mixt)

Prof. Univ. Dr. Med. Dan Nemeş

Prep. Univ. Dr. Diana Andrei

Prep. Univ. Dr. Liliana Caţan

Prep. Univ. Dr. Radu Petroman

Prep. Univ. Dr. Dan Surducan


Anatomie

ANATOMIE

  • Origine: la nivelul punţii

  • La periferie se divide în 2 ramuri:

  • superioară

  • inferioară

  • Inervează:

  • musculatura mimicii – particularitate: au o inserţie osoasă fixă şi alta subcutanată mobilă

  • muşchiul scăriţei (nervul stapedian)

  • glandele lacrimale

  • glandele salivare (sublinguale şi submaxilare)

  • papilele gustative din cele 2/3 anterioare a limbii (n. coarda timpanului).

www.wikipedia.com


Etiologie

ETIOLOGIE

Nervul facial poate să fie lezat la nivelul nucleului de origine, la nivel intra- sau extracranian sau la nivelul ramurilor periferice.

  • Infecţioasă:

  • bacteriene acute şi cronice

  • virusuri: virusuri poliomielitice (poliomielita anterioară acută), virusuri gripale, adenovirusuri, arbovirusuri, virusul herpes zoster, meningoencefalite, poliradiculonevrite

  • Traumatică:

  • fracturi de bază de craniu

  • fracturi de os temporal (mastoida)

  • Tumorală:

  • benigne: neurinoame, tumori parotidiene

  • maligne: carcinoame, metastaze, glioame

  • Boli sistemice:

  • diabet

  • hipertensiunea arterială

  • ateroscleroza

  • leucemii

  • limfomul Hodgkin.


Tablou clinic

TABLOU CLINIC

  • Paralizia facială periferică:

  • totală: când leziunea este nucleară sau intrapontinăşi în cazul când se secţionează trunchiul nervului facial

  • parţiala: când se secţionează una sau două din ramurile terminale.

  • Paralizia facială periferică este de aceeaşi parte cu leziunea

  • Paralizia facială periferică se caracterizeaza prin:

  • tulburări motorii,

  • tulburări ale reflexelor,

  • tulburări senzitivo-senzoriale

  • tulburări vaso-motorii şi secretorii

  • modificări electromiografice.


Tablou clinic1

TABLOU CLINIC

1. Tulburări motorii:

Asimetriefacială, cu ştergereaşanţurilorşi a pliurilorfeţeişi a frunţii de

parteabolnavă, datorităhipotonieimusculare care se accentueazăîntimpul

activităţiimusculaturiimimicii de parteasănătoasă.

  • paralizia m. frontal şi sprâncenos → pliurilefrontalesuntşterse

  • datorităparalizieimuşchiului orbicular al ochiuluiprecumşiacţiuniiantagoniste a muşchiuluiridicător al pleoapeisuperioare (inervat de nervul oculomotor III) →fanta palpebralăestemaideschisădecâtceade parteaopusă,

  • imposibilitateaasigurăriidrenăriisecreţieilacrimale (ca urmare a eversăriipunctelorlacrimaleprinparaliziamuşchiuluilui Homer) →pleoapainferioarăestecăzutăşiuşorrăsfrântăînafară - ectropion, lacrimile se scurgpeobraz -epiforă


Tablou clinic2

TABLOU CLINIC

1. Tulburări motorii:

  • în cazuri de paralizii faciale grave → fanta palpebrală rămâne deschisă şi în timpul somnului (lagoftalmie) favorizând apariţia de inflamaţii conjunctivale

  • semnul lui Charles Bell = la încrcarea de închidere a pleoapelor, globul ocular rotează supero-lateral

  • semnul lui Negro = când bolnavul priveşte în sus, globul ocular de partea bolnavă pare că este mai ridicat, descoperind o porţiune mai mare din sclerotică, prin căderea pleoapei inferioare datorită hipotoniei musculare

  • paralizia muşchiului dilatator al narinei → examinarea nasului arată nara de partea bolnavă turtită, fără a prezenta modificări în timpul respiraţiei

  • comisura labială este asimetrică, fiind deviată de partea sănătoasă


Tablou clinic3

TABLOU CLINIC

1. Tulburări motorii:

  • paralizia m. ridicător al buzei superioare → bolnavul nu poate să-şi arate arcadele dentare

  • paralizia muşchiului buccinator:

    → în timpul masticaţieialimentele stagnează în vestibulul bucal.

    → bolnavul nu poate sufla sau fluiera

  • contractia muşchiului pielos evident în eversiunea forţată a buzei inferioare este abolită

  • semnul Babinski: în încercarea de coborâre a capului, la care examinatorul se opune, muşchiul pielos se evidenţiază doar de partea sănătoasă

  • reflexul de clipire este abolit de partea bolnavă

  • semnul lui Chwostek: percuţia regiunii parotidiene determină apariţia contracţiilor clonice ale muşchilor mici perifaciali


Tablou clinic4

TABLOU CLINIC


Tablou clinic5

TABLOU CLINIC

2. Tulburări ale reflexelor:

  • reflexulnazo-palpebral (închidereabilaterală a pleoapelorînmomentulpercuţieirădăciniinasului) se face de parteasănătoasă

  • reflexuloptico-palpebral(închidereapleoapelorconsecutivexcitatiilorluminoase)esteabolit de parteaparalizată

  • reflexulacustico-palpebral (închidereapleoapelor la acţiuneaunui excitant sonor)esteafectat de parteaparalizieifaciale

  • reflexulcornean (caracterizatprinînchidereapleoapelorînmomentulatingeriicorneei), nu produce închidereapleoapelor ca de parteasănătoasă.

    3. Tulburări senzitivo-senzoriale:

  • dureriînconductulauditiv extern, înpavilionulurechiisauînregiunearetroauriculară

  • prinlezareanervuluicoardatimpanului → alterareasenzatiei gustative încele 2/3 anterioare ale limbii

  • prin lezareanervuluistapedian →hiperacuziadureroasa


Tablou clinic6

TABLOU CLINIC

4. Tulburări vaso-motorii şi secretorii:

  • la nivelul hemifeţei alterate apar diminuarea secreţiei salivare (glandele sublinguale şi submaxilare – testul Blatt ), lacrimale (testul Schrimer) şi scăderea sudoraţiei

http://www.onioptic.ro/laser.php


Tablou clinic7

TABLOU CLINIC

5. Modificări electromiografice:

  • aceste modificari apar după două, trei săptămâni de la debutul bolii

  • în funcţie de intensitatea leziunii nervoase ele variază de la hipoexcitabilitate electrică →reacţie de degenerescenţă totala

  • studiul reacţiilor nervului facial şi a muşchilor inervaţi la excitarea faradica şi galvanică în paralizia facială periferică, pune în evidenţă o reacţie de degenerescenţă care nu apare în paralizia facială centrală

  • reacţia de degenerescenţă poate fi:

  • parţială: nervul rămâne excitabil,

  • totală: nervul este inexcitabil, cu inactivarea musculaturii aferente.

  • prin metoda cronaxiei se pot face aprecieri asupra alterarilor excitabilitaţii neuro- musculare


Clasificare

CLASIFICARE

  • Paraliziafacialăcompletă;

  • Paraliziafacialămoderată:semneleclinicesunt discrete şisuntpuseînevidenţă cu ajutorulmişcărilorvoluntare;

  • Diplegiafacială:

  • rarîntâlnită,

  • apareîncursulpoliomieliteianterioare acute, întumorile infiltrative ale bazeicraniului, înpolinevritelecraniene, înpoliradiculo- nevritaGuillain-Barresauînmeningitelebazilare de originesifiliticăsautuberculoasă

  • paraliziafacialăperifericăpoatefibilaterală.


Tratament

TRATAMENT

Etiologic (chirurgical, medicamentos)

De recuperare medicală

  • Este important să se efectueze:

  • bilanţul muscular

  • evaluarea eventualelor sechele (hipertonia, hemispasmul facial – în acest ultim caz tratamentul fizical-kinetic nu se efectuează).


Tratamentul de recuperare medical

TRATAMENTUL DE RECUPERARE MEDICALĂ

1. Electrostimularea musculaturii denervate:

  • după electrodiagnostic – mai rar folosită,

  • se folosesc curenţi de joasă frecvenţă (exponenţiali),

  • cu atenţie deoarece pot induce hipertonie şi hemispasm, necesită experienţă din partea medicului de recuperare.

    2. Masaj facial trofic şi stimulant intra- şi extrabucal

    3. Automasajul

    4. Termoterapie


Tratamentul de recuperare medical1

TRATAMENTUL DE RECUPERARE MEDICALĂ

5. Kinetoterapie:

  • se utilizează programele analitice, programele de recuperare globale putând duce la dezechilibre

  • se anulează acţiunea muşchilor hemifeţei sănătoase prin montarea unui bandaj autocolant

  • se evită activarea muşchilor din partea inferioară a feţei cât timp se activează muşchii din jumătatea superioară

  • se pot efectua şi exerciţii asimetrice iniţial pe partea sănătoasă, ulterior se efectuează exerciţii la nivelul hemifeţei afectate, sau exerciţii simetrice (pe ambele părţi concomitent)

  • se pot efectua exerciţii în oglindă pentru a creşte input-ul nervos

  • se utilizează diverse exerciţii (utilizate şi în efectuarea bilanţului muscular): închidere a ochilor, de mimică, fluierat, suflat, de masticaţie.


  • Login