1 / 44

HAZARDUL SEISMIC SI VULNERABILITATEA CONSTRUCTIILOR DIN ROMANIA.

Seminarul “ Cum va functiona sistemul de asigurari obligatorii de locuinte? ” organizat de ZIARUL FINANCIAR , Hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti, Sala Platinum . Bucuresti, 16 septembrie 2010. HAZARDUL SEISMIC SI VULNERABILITATEA CONSTRUCTIILOR DIN ROMANIA.

wes
Download Presentation

HAZARDUL SEISMIC SI VULNERABILITATEA CONSTRUCTIILOR DIN ROMANIA.

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Seminarul “Cum va functiona sistemul de asigurari obligatorii de locuinte?” • organizat de ZIARUL FINANCIAR, • Hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti, Sala Platinum. • Bucuresti, 16 septembrie 2010 HAZARDUL SEISMIC SI VULNERABILITATEA CONSTRUCTIILOR DIN ROMANIA. IMPLICATII ASUPRA APLICARII LEGII ASIGURARII OBLIGATORII A LOCUINTELORLA DEZASTRE Dr. Ing. Emil - Sever GEORGESCUINCD URBAN-INCERCSucursala INCERC Bucuresti

  2. Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU Director Stiintific INCD URBAN-INCERC Cercetator stiintific grad I Laborator Evaluarea riscului seismic si actiuni in constructii Sucursala INCERC Bucuresti Sos. Pantelimon 266, Bucuresti

  3. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor a condus la multe discutii, sperante si chiar opinii negative ale populatiei, presei si asiguratorilor • Din 2001...2002 pana in 2008...2010 s-a lucrat mult, s-au consumat resurse si sperante, suntem inca la inceput • Dezbateri Parlament, Guvern, UNSAR, UNSICAR • Un mare efort al CSA - s-a constituit PAID • Obligativitatea asigurarii locuintei va genera asteptari deosebite • Locuitorii proprietari - nu au inca perceptia riscului si nici posibilitati financiare pentru a incheia asigurari facultative de masa • Statul nu are resurse suficiente sa acorde asistenta in orice conditii • Cetatenii trebuie sa stie clar ce anume este asigurat si ce nu este, cine si cat de corect va evalua paguba, in ce mod si in cat timp va ajunge sa isi refaca siguranta cladirii, cine controleaza acest proces, etc. • La ce sa ne asteptam in zonele seismice ?

  4. Traim in Romania, intr-o zona foarte seismica a Europei

  5. Romania. Unde se pot produce cutremure ? Harta de zonare Cod P100-1/2006

  6. HAZARDULSEISMIC - H • Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de cutremure: • superficiale, cu adancimea de focar sub 5 km; • crustale (denumite normale), cu adancimea de focar intre 5 si 30 km; • intermediare, cu adancimea de focar intre 60…70 si 170 km…220 km). • Zona Vrancea este principala sursa seismica din tara – adancime intermediara • la magnitudini ridicate, afecteaza puternic, direct, pana la 50% din aria tarii • afecteaza indirect restul tarii • Produce oscilatii speciale, care pot afecta cladirile inalte si zvelte

  7. Cutremure crustale • Cutremure fagarasene: • Cutremurul din 26 ianuarie 1916 (Ms=6,5, Io=VIII, H-20 km) - langa localitatea Cumpana - la coada lacului Vidraru) • a fost simtit pe o suprafata de peste 200.000 kmp, • Intensitatea maxima observata Io=VIII, a fost observata in zona epicentrala-zona barajului • Cutremure banatene: • Banloc 1991, Herculane, Moldova Noua

  8. Elemente expuse - E (elemente la risc) • Entitatile de diferite naturi (constructii, populatie, proprietati, valori culturale, functiuni etc.) pot fi afectate in mod diferit de seism, direct sau in raport cu performanta unui sistem construit • Expunerea - Ex • expunerea la risc a unor elemente - prezenta lor in zona seismica sau expunerea la actiunea seismica • constructiile vor fi mereu expuse riscului in timp ce unele persoane pot pleca un timp din zonele neseismice sau din cladiri si astfel isi schimba expunerea • Aceasta este si expunerea PAID

  9. Expunerea populatiei – este si expunerea PAID • In orasele din zona predispusa la cutremure de Vrancea este expusa cca. 35% din populatia tarii, respectiv peste 66% din populatia urbana a tarii • in zonele cu seismicitate ridicata (peste VII MSK) sunt amplasate cca. 40 orase dens populate. • in zonele expuse la cutremure crustale si superficiale este expusa peste 10% din populatia urbana a tarii • Este important in ce tip de structuri locuiesc si/sau lucreaza

  10. Vulnerabilitatea - V • vulnerabilitatea - susceptibilitatea unor constructii de a suferi avarii la seisme, depinzand de calitatile lor antiseismice, avarierea la seisme precedente, deteriorarea in timp, etc. • Vulnerabilitate primara – cladiri • Vulnerabilitate secundara – persoane din cladiri

  11. Riscul seismic- R • Riscul seismic reprezinta: • probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii si pierderi în cazul unui seism, considerand o anumita perioada de timp de referinta. • performanta unui sistem construit definita ca functie de durata de serviciu. • Rezulta din “convolutia” * dintre H * V * Ex

  12. Important ! • Hazardul seismic nu poate fi modificat, dar ar putea fi evitata incidenta sa prin plecare dintr-o arie geografica prea expusa ?! Vrea cineva ? • Vulnerabilitatea poate fi redusa prin interventii asupra constructiilor, mergand pana la demolare si reconstruire • Riscul seismic poate fi redus prin reducerea vulnerabilitatii elementelor expuse si/sau modificarea expunerii la risc a persoanelor si altor componente • Dar mai intai, RISCUL SEISMIC trebuie CUNOSCUT si RECUNOSCUT

  13. Cutremurul din 10.11.1940, M 7,4Bloc Carlton- turn central si aripi- 2S+P+12etajeH 45,75 m (47 m ?)

  14. Cutremur Vrancea 10.11.1940 • zona de intensitati I = IX MSK restransa, o zona importanta de grad I = VIII MSK • Avarii numeroase in zona Focsani-Panciu • o amplificare de I = VIII in zona Bucuresti, o zona importanta de intensitate I = VII si similar I = VI MSK; zonele de intensitate I = VI-IX MSK - 50-60 % din teritoriu; • Prabusirea Blocului Carlton • Multe alte avarii la blocuri- neglijate • o pondere de cca. 10 % a fost apreciata cu efecte I = V MSK, restul fiind sub I = V . • cca. 500 victime (dupa unii autori 400 pierderi de vieti si 300 raniti), pagube 10 mil. US$.

  15. 1940 Focsani – Str. Sf. Dumitru - pereti prabusiti spre nord (Col. N. Mandrescu)

  16. 1940 Panciu – Str. Carol (Col. N. Mandrescu)

  17. Blocul Carlton – 10 noiembrie 1940, in dimineata de dupa prabusire – ruinele pe directia diagonala NE (Foto Min. Propagandei)

  18. Cutremur Vrancea 4.03.1977, M 7,2 • zona de intensitati I = VIII - extindere moderata la curbura Carpatilor si amplificari cu I = VIII de la Bucuresti, Zimnicea si Iasi, cca. 5-10 % din teritoriu. • Cca. 45 % din teritoriu - intensitati I = VII MSK. • 1570 morti, 11.300 raniti • Pierderi peste 2 mld. $, adica 5% PIB, peste 50% fiind la locuinte • In Bucuresti - 90% din victime si 70% din pierderi (1,4 mld. US$). (Raport Banca Mondiala, 1978). • Prabusiri 28 blocuri pre-1940 • Re-evaluari recente: cca. 20% din PIB pierderi in 1977

  19. Bucuresti, 4 martie 1977Blocuri Colonade - Ion Ghika

  20. Cofetaria Casata, 4 martie 1977

  21. 4 martie 1977 – 28 cladiri pre-1940 prabusite sau demolate - Cofetaria Nestor

  22. Bloc Mantuleasa22A supravietuitla 4 martie 1977 • Pare solid... • Se mai putea asigura ?

  23. Bloc Mantuleasa22 – • a supravietuitla 4 martie 1977dar betonul din stalpi era carbonatat si se macina, armatura corodata, insuficienta si deformata • Blocul a fost demolat

  24. Bloc OD 16, Bucuresti, 1977

  25. Bloc Lizeanu • Colaps partial 4.o3.1977 • Parter slab

  26. Accelerograma unica de la INCERC, 4.03.1977. Aparat SMAC-B, Japonia

  27. Ce informatii a oferit accelerograma INCERC, ce am invatat dupa 1977 • Caracteristicile seismo-tectonice unice ale focarului de Vrancea si miscarilor pe care le produce • cutremurele adanci de Vrancea sunt complet diferite de cele crustale, de tip californian • oscilatiile au avut perioada lunga, deci a rezultat un spectru (curba beta) diferit de cel californian din P.13 • S-a inteles de ce cladirile inalte si flexibile sufera mai mult – perioada de oscilatie lunga, s-au explicat efectele grave, in special in sud-est, unde exista strate si depozite geologice groase • S-au introdus cerinte de ductilitate a structurilor • Ce am mostenit: • Surse majore de risc pentru populatie: solutiilearhitecturale si structural -ingineresti dinainte de 1940 la cladiri inalte, precum si unele de pana in 1977

  28. Cutremurul Banloc, Banat, 1991 • Cutremurul crustal din 12 iulie 1991, M=5,7 • a avariat 5.000 cladiri rurale si o biserica monumentala de arhitectura germanica, din zidarie. • fondul construit actual, cu o vechime sub 100 de ani • Invataminte: si cutremurele crustale pot cauza local dezastre

  29. Banloc 1991, caderea calcanelor

  30. HAZARD ELEMENTE EXPUSE VULNERABILITATE EXPUNERE MODELUL CLASIC AL RISCULUI RISC

  31. APATIA VOINTA POLITICA INGUSTIMEA VEDERILOR IGNORANTA MODELUL SOCIOLOGIC / POLITIC RISC

  32. Asigurarile • In tarile avansate, asigurarile sunt o forma de recunoastere, deci de management al riscului la nivel social • Suntem intr-o etapa incipienta, perceptia publica este deficitara, exista inca ignoranta • Pana acum am aratat, dupa aproape 10 ani de effort, vointa politica si am depasit apatia • Mai avem de extins numarul asiguratilor • Riscurile date de seism sunt diferite de cele tipice din asigurari, dar se pot acoperi !

  33. Legea 260 • Actualele valori limita si valoarea primelor pot fi criticate in special prin prisma marimii lor in raport cu pierderea maxima probabila si cu reasigurarea necesara. • Acest sistem poate asigura doar o parte din fondurile necesare reconstructiei, cel mult o parte din avansul pentru consolidare si asta numai cu masuri legal si administrative suplimentare. • Deoarece Legea face referire la posibile ajustari ale valorilor asigurate si primelor aferente ar putea sa ia in considerare atat marimea si tipul constructiei, cat si ponderea materialelor de constructie, parametri care conditioneaza si tipul avariilor si valoarea pagubei potentiale, pentru a se ajunge la sume de despagubiri care sa reprezinte intr-adevar un factor de sprijin social.

  34. Aplicarea Legii 260Aspecte care impun solutii metodologice, evaluari tehnice si o buna informare a populatiei • Starea initiala a cladirii: inspectia de risc • Evaluarea avariilor: prim risc, 72 ore ?, efecte directe-indirecte • Competenta si capacitatea de a evalua tehnic si economic avariile: actiunea de evaluare a situatiei de dupa evenimentul cauza va cere multi specialisti cu baza atat de asigurari cat si inginereasca. • Modul de cheltuire a sumelor din despagubiri • ce reparatii si consolidari se fac • evidenta cladirilor avariate, indemnizate pentru pagube si inca nereparate sau neconsolidate • reparatiile superficiale si necontrolate, in loc de consolidari, ne pot duce la situatia de dupa cutremurul din 1940 iar reparatiile avizate dar limitate ne pot conduce la situatia de dupa 1977 • Politici si masuri conexe: • consemnarea la Primarie si fisc a situatiei de avariere a cladirii si comunicarea catre eventualul cumparator sau chirias a situatiei, spre a face tranzactii in cunostinta de cauza si a-si asuma participarea la lucrarile ulterioare

  35. Cum se vor comporta cladirile la seism • Cladirile traditionale sau executate traditional cu materiale industriale (zidarii) se vor incadra in limitele de avariere constatate la seismele istorice precedente • un numar relativ redus de efecte asupra persoanelor • Posibile avarieri multiple • necesitati de inspectie de urgenta dupa seism la multe cladiri si/sau asigurarea locuirii provizorii pentru multi locuitori din zone rurale sau sub-urbane; • Cladiri cu avarii structurale ascunse • Cladiri cu avarii nestructurale vizibile – pericol public • Cladiri cu spargeri - modificari neautorizate

  36. Cladirile executate dupa proiect • cladirile executate dupa proiecte conform normativelor dintre anii 1950 si 1977 se vor comporta variabil, in functie de avariile inregistrate in 1977 si modul lor de reparare sau consolidare la vremea respectiva, precum si de modul de intretinere dupa acest eveniment; • cladirile executate dupa 1977 - este de asteptat sa se comporte mai favorabil, in functie de calitatea materialelor si executiei, fiind insa posibile si surprize date de lipsa controlului de specialitate la unele structuri la care s-au aplicat tehnologii pretentioase (de ex. realizarea betoanelor si armarilor la unele cladiri mai inalte, sudurile sau subbetonarile la panouri mari); • sunt posibile avarieri la unele cladiri de inaltime redusa, executate dupa 1990, pana la aparitia si implementarea legii nr. 10/1995, in conditiile unei relaxari de facto a controlului public in unele localitati.

  37. Prevederi bune, dar cum le aplicam ? • asiguratii care, dupa data intrarii in vigoare a legii, vor proceda la construirea, largirea sau modificarea locuintelor fara autorizatie de construire, emisa in conditiile legii, sau cu nerespectarea autorizatiei respective, afectand structura de rezistenta a locuintelor si favorizand expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despagubiti in baza asigurarii obligatorii, in cazul producerii riscului asigurat. • In Romania aceasta problema a devenit deja cronica dupa 1990 iar Inspectia de Stat in Constructii nu ii face fata. Exista atat impedimentul constatarii starii initiale a structurii si accesului in proprietati, a definirii respectarii autorizatiei si periculozitatii modificarilor neautorizate cat si a masurilor posibile de reface efectiva a unei structuri

  38. Evaluarea gradului de avariere dupa un eveniment distructiv • Este deosebit de importanta si are ca principala componenta INGINERIA DE STRUCTURI. • In functie de aceasta evaluare se vor da despagubirile dar mai ales se va stabili ce trebuie facut spre a se asigura un nivel acceptabil al SIGURANTEI LOCUIRII SI A VIETII cu acele sume, chiar daca sunt mici. • Aceasta decizie nu poate fi lasata la liberul arbitru al proprietarului. • Se va plati asiguratilor numai contravaloarea costurilor de reparatii/inlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, in limita sumei totale asigurate • Cum vom evalua aceste costuri ?

  39. Ce facem cu banii primiti de la asigurarea obligatorie ? • Pentru sanatatea sistemului de asigurari si pentru reducerea riscului este la fel de importanta si procedura de expertiza tehnica si proiectare a reparatiei sau consolidarii, de cheltuire a sumelor, si inspectia dupa ce au fost aplicate masurile de readucere la o situatie sigura si apte de utilizare. • Banii de la despagubiri sa fie utilizati sub control public (tehnic si managerial) numai pentru lucrarile care asigura in primul rand siguranta structurilor, protectia vietii si a proprietatii. • Astfel de prevederi trebuie sa fie clare si corecte tehnic mai ales pentru condominii. • Domenii de interes tehnic pentru • PAID si asiguratorii asociati • MDRT - ISC, INCD URBAN-INCERC • MAI - Prefecturi, Consilii judetene

  40. Sa reabilitam cladirile vulnerabile...Chiar si fatadele pot cauza pierderi masive… • Italia L’Aquila 2009

  41. Sa nu uitamce efecte pot aveacutremurele... • Cutremur China Sichuan 2008

  42. Sa nu uitam ca hazardurile se pot succeda si combinaChina, Sichuan - august 2010 – inundatii in zona de abia reconstruita dupa seismul din 2008 !

  43. CONCLUZII • Legea privind asigurarea obligatorie a locuintelor reprezinta un punct importantin sistemul de prevenire si reducere / compensare a riscurilor cauzate de cutremure, alunecari de teren sau inundatii. • Din punctul de vedere al autoritatilor, asigurarile obligatorii pot reprezenta o solutie adecvata pentru ca populatia sa recupereze o parte din pierderile tangibile. • Normele metodologice - componenta tehnica nu trebuie tratata in spirit excesiv administrativ. • Ar fi util ca si in Romania sa se coreleze in viitor obligativitatea asigurarilor cu alte politici publice, legi si ordonante, cu elaborarea hartilor de risc natural conforme Legii PATN - Sectiunea V zone de risc natural, mai ales pentru zonele inundabile. • Este necesar un sistem de asigurari obligatorii si pentru cladirile institutiilor publice • Pentru a-si atinge scopul social ar trebui ca prevederile legale sa ceara imperios ca banii de la despagubiri sa fie utilizati numai pentru lucrarile care asigura in primul rand siguranta structurilor si evitarea pierderilor viitoare la asigurator. • 8. Populatia trebuie informata si educata ca, desi are anumite particularitati, asigurarea obligatorie nu este nici taxa, nici sistem de ajutor reciproc si respecta unele reguli de baza legate de specificul hazardurilor si riscurilor. • Cercetatorii din ingineria seismica si constructii sunt parteneri ai asiguratorilor si autoritatilor in acest demers cu impact social deosebit.

  44. Daca de acum vom avea asigurare, suntem obligati sa fim optimisti... Va multumesc !

More Related