Programul Facilitatea de Tranziţie

1. Programul Facilitatea de Tranziţie „Armonizarea statisticii agricole şi de mediu româneşti cu normele şi standardele europene” 2007/19343.07.01 IRECSON – INCD ECOIND – BIOTEHNOL – INCD PP

2. Indicatori statistici de management ai deseurilor industriale Dr. ing. Carol LEHR – INCD ECOIND Bucuresti - ecoind@incdecoind.ro

3. Obiective • Dezvoltarea Sistemului National de Indicatori Economie - Mediu, cu instrumente statistice care sa constitue o imagine cat mai obiectiva asupra impactului de mediu datorat generarii deseurilor care insotesc productia industriala. Scop • monitorizarea implementării politicilor în domeniul deşeurilor industriale prin evaluarea principiului prevenirii/reducerii in generarea deşeurilor la sursă. • prezentarea succesului sau insuccesului politicilor naţionale de dezvoltare economică şi de protecţie a mediului în domeniul strategic privind managementul deşeurilor. • constituirea unui instrument decizional cu importanta pentru autorităţile centrale şi locale, agenţiile de reglementare, operatorii economici, dar şi pentru comunităţi, ONG-uri şi opinia publică.

4. Definitie • Indicatorul “Deseuri industriale / unitatea monetara de productie” reprezinta un indicator de intensitate care permite evidentierea impactului de mediu prin raportarea cantitatilor de deseuri generate la valoarea productiei obtinute la nivel de activitate economica industriala conform cod CAEN. • Indicatoriul face legătura dintre procesul economic şi presiunea exercitata de acesta asupra mediului prin compararea valorii productiei cu cantitatea de deseuri periculoase / nepericuloase generate. În conformitate cu definiţia OECD, decuplarea există dacă pentru o perioadă dată, creştereapresiunii asupra mediului (generarea deseurilor industriale si in principal a deseurilor industriale periculoase) este mai mică decât creşterea economică (exprimata prin valoarea productiei).

5. Nivelul de agregare Indicatorul poate fi calculat la nivel global (national, regional) pentru activitati industriale conform cod CAEN sau ramuri economice industriale. • Metoda de calcul : Se calculează prin raportarea cantităţii de deşeuri industriale generate la valoarea producţiei la nivel de activitate economică industrială. • Formula de calcul : (Dindnep. sau Dindper.*) generate la nivel de activitate economică industrială, ramura industrială / Val producţie aferentă Unde: • Dindnep. = deşeuri industriale nepericuloase. Aceasta categorie include şi deşeurile inerte. • Dindper.* = deşeuri industriale periculoase • Val. productie = valoare producţie raportata în preţuri constante la nivelul unui an de referinta • Unitate de masura - mii. lei / tona deseu generat.

6. Identificarea datelor necesare obţinerii indicatorilor de management al deşeurilor Indicatorul se calculeaza utilizand bazele de date ale ANPM si INS formate prin metodologii specifice, dezvoltate pentru colectarea, prelucrareasi validarea datelor obtinute prin anchete statistice asupra cantitatilor dedeseuri generate si valoarea productiei realizata la nivel de activitate economica industriala CAEN/ramura industrialasi agregate la scara nationala, regionala. • Cercetarea statisticǎ privind gestionarea deseurilor este realizatǎ de Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia Mediului si Institutul Naţional de Statisticǎ, pe baza Metodologiei pentru ancheta statistica privind generarea si gestionarea deseurilor aprobata de Institutul National de Statistica prin Ordinul nr.599/14.02.2005. • Calculul valorii productiei in preturi constante se realizeaza de catre INS conform metodologiei proprii.

7. VALOAREA PRODUCTIEI INDUSTRIALE RAPORTAT IN PRETURI CONSTANTE LA NIVELUL ANULUI DE BAZA Valoarea productiei industriale reprezinta valoarea produselor finitefabricate, livrate sau destinate livrarii, a semifabricatelor livrate din productie proprie, a prelucrarii materiilor prime si materialelor clientilor, a lucrarilor (serviciilor) cu caracter industrial prestate tertilor, precum si a diferentei de stoc de semifabricate si produse neterminate.  Institutul National de Statistica calculeaza indicatorii : IND103A - Productia industriala pe activitati la nivel de diviziune CAEN Rev.1 Seria de date incepe in anul 1997 . Colectarea variabilelor este inconformitate cu Regulamentul CE nr.58 privind Statistica Structurala de Intreprindere care exista din anul 1997. Ultima perioada din aceasta serie: Anul 2008. Dupa aceasta perioada seria se continua cu matricea IND 103C. IND103C - Productia industriala pe activitati la nivel de diviziune CAEN Rev.2   Surse de date - Cercetare statistica structurala in intreprinderi  Pentru a asigura comparabilitatea în timp, valoarea adăugată brută se determină în preţuri constante ale unui an de bază. În acest mod se elimină influenţa factorului preţ.

8. Sfera de cuprindere acopera aproape in totalitate sectoarele industriilor extractiva si prelucratoare, precum si sectorul energetic. In calcul (conform Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005) cu privire la statisticile pe termen scurt, nu se cuprind:- extractia minereurilor de uraniu si toriu;- prelucrarea combustibililor nucleari;- fabricarea armamentului si munitiei; - constructia de nave si barci; - fabricarea de aeronave si nave spatiale; - fabricarea vehiculelor militare de lupta;- colectarea si epurarea apelor uzate;- colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor reciclabile;- activitati si servicii de decontaminare; - productia fabricata si livrata in cadrul aceluiasi operator economic (consumul intern). Preturile incluse in calcul sunt fara TVA, dar cuprind taxele specifice potrivit standardelor europene.

9. Principalele nomenclatoare utilizate in calcul: • nomenclatorul operatorilor economici - principala sursa de date pentru construirea esantionului de operatori economici o constituie Ancheta Statistica Anuala (structurala) in intreprinderi. • nomenclatorul de produse industriale - urmarirea si inregistrarea preturilor sortimentelor fabricate si livrate de operatorii economici din esantion se face pe baza unui nomenclator unic de produse industriale – PRODROM, ce caracterizeaza activitatile economice industriale. Produsul cuprins in nomenclator reprezinta primul nivel de agregare a sortimentelor componente ce caracterizeaza miscarea preturilor productiei industriale. • nomenclatorul de sortimente - sortimentul este un bun material care rezulta dintr-un proces tehnologic de fabricatie bine definit, avand caracteristici tehnico-functionale specifice. Sortimentul reprezinta nivelul elementar la care se urmareste pretul asociat tranzactiilor.

10. Colectarea informaţiilor pentru calculul indicatorilor de management al deşeurilor Deseurile sunt definite în anexa nr. I A la OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr.426/2001, OUG 61/2006, Legea 27/2007) şi reprezintă orice substanţe sau orice obiecte pe care deţinătorul le aruncă sau are intenţia sau obligaţia de a le arunca. Deseurile reprezinta orice substanta sau orice obiect din categoriile: reziduuri de productie sau de consum, produse cu termenul de valabiltate expirat, substante devenite improprii utilizarii. Sunt excluse din categoria deseurilor: reziduurile reciclate direct sau reutilizate la locul generarii si deseurile care sunt descarcate direct in apa sau in mediul ambiental sub forma emisiilor.

11. Deşeurile industriale sau de productie - reprezinta totalitatea deseurilor rezultate din activitatile economice cum ar fi: industria extractiva; industria prelucratoare; productia de energie electrica si termica, gaze si apa; captare, tratare si distributia apei; constructii. Din punct de vedere al impactului asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător, deşeurile se clasifică astfel: • Deşeuri nepericuloase - deşeuri care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător şi pentru care autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare urmarindu-se: a) sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea populatiei si pentru componentele de mediu (apa, aer, sol, fauna sau vegetatie); b) sa nu produca miros neplacut; c) sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate. • Deşeuri periculoase – definite în anexele nr.1C, 1D şi 1E la OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr.426/2001, OUG 61/2006, Legea 27/2007). Deşeurile periculoase sunt definite în funcţie de impactul pe care îl au asupra mediului şi asupra sănătăţii umane. Caracteristicile de periculozitate ale deşeurilor se referă la toxicitate, corozivitate, inflamabilitate, explozivitate, infecţiozitate.

12. ORDONANTA DE URGENTA nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Obiectul ordonantei de urgenta îl constituie reglementarea activitat ilor de gestionare a deseurilor în conditii de protectie a sanatatii populat iei si a mediului înconjurator. Principalele prevederi : • Conditii generale privind gestionarea deseurilor and in vedere a)sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea populatiei si pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie; b)sa nu produca miros neplacut; c)sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate. • Gestionarea deseurilor periculoase • Obligatii în domeniul gestionarii deseurilor • Obligatiile producatorilor de deseuri • Obligatiile transportatorilor de deseuri • Obligatiile operatorilor în domeniul valorificarii si eliminarii deseurilor

13. ANEXA 1B (OUG 78/200): CATEGORII de deseuri • 1.Reziduuri de productie sau de consum nespecificate la pozitiile urmatoare • 2.Produse necuprinse în specificatiile tehnice • 3.Produse cu termenul de valabilitate expirat • 4.Materiale împrastiate sau distruse într-un accident, inclusiv orice material, echipament etc. contaminat în urma accidentului • 5.Materiale contaminate sau impurificate în urma unei actiuni voluntare • (de exemplu: reziduuri de la operatiunile de curatare, materiale de ambalare, containere etc.) • 6.Parti consumabile (de exemplu: baterii consumate, catalizatori epuizati etc.) • 7.Substante devenite improprii utilizarii (de exemplu: acizi contaminati, solventi contaminati, amestec de saruri epuizate etc.) • 8.Reziduuri ale proceselor industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.) • 9.Reziduuri de la procesele de combatere a poluarii (namoluri de scruber, pulberi din filtrele de desprafuire, filtre uzate etc.) • 10.Reziduuri de fabricatie/finisare (de exemplu: aschii de la strunjire sau frezare etc.) • 11.Reziduuri de la extractia si prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri le de la exploatarile miniere sau petroliere etc.) • 12.Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) • 13.Toate materialele, substantele sau produsele a caror utilizare este interzisa de lege • 14.Produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza (de exemplu: reziduuri din agricultura, menajere, din birouri , din activitati comerciale etc.) • 15.Materiale, substante sau produse contaminate care rezulta din actiunile de remediere a solului • 16.Toate materialele, substantele sau produsele incluse în categorii le de mai sus.

14. ANEXA 1C (OUG 78/2000): CATEGORII SAU TIPURI GENERICE de deseuri periculoase • A. Deseuri care prezinta una dintre proprietat ile descrise în anexa nr. I E si care constau în: • 1.deseuri anatomice; deseuri spitalicesti sau alte deseuri clinice; • 2.componente farmaceutice, medicinale sau veterinare; • 3.conservanti pentru lemn; • 4.biocide si substante fitofarmaceutice; • 5.reziduuri de substante refolosite ca solventi; • 18.orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-paradioxinelor policlorurate. • -B. Deseuri care cont in unul dintre constituentii cuprinsi în anexa nr. I D, ale caror proprietati sunt descrise în anexa nr. I E si care constau în: • 19.sapun, grasimi, ceara de natura animala sau vegetala; • 38.uleiuri vegetale; • 39.materiale rezultate din colectarea selectiva a deseuri lor menajere si • care prezinta una dintre caracterist icile mentionate în anexa nr. I E; • 40.orice alte deseuri care cont in unul dintre constituentii înscrisi în anexa nr. I D si care au oricare dintre proprietat i le înscrise în anexa nr. I E.

15. ANEXA 1D (OUG 78/2000): CONSTITUENTI ai deseurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. I C, care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase atunci când au proprietatile descrise în anexa nr. I E • 1.beriliu; compusiai beriliului; 2.compusi ai vanadiului; 3.compusi ai cromului hexavalent; 4.compusi ai cobaltului; 5.compusi ai nichelului; 6.compusi ai cuprului; 7.compusi ai zincului; 8.arseniu; compusi ai arseniului; 9.seleniu; compusi ai seleniului; 10.compusi ai argintului; 11.cadmiu; compusi ai cadmiului; 12.compusi ai staniului; 13.antimoniu; compusi ai antimoniului; 14. teluriu; compusi ai teluriului; 15.compusi ai bariului, cu exceptia sulfatului de bariu; 16.mercur; compusi ai mercurului; 17. taliu; compusi ai taliului; 18.plumb; compusi ai plumbului; • 19.sulfuri anorganice; • 20.compusi anorganici ai fluorului, cu except ia fluoruri i de calciu; • 21.cianuri anorganice; • 22.urmatoarele metale alcal ine sau alcalino-pamântoase: litiu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu în forma necombinata; • 23.solutii acide sau acizi în forma solida; 24.solutii bazice sau baze în forma solida; • 25.azbest (praf si fibre); • 26. fosfor; compusi ai fosforului, cu exceptia fosfatilor minerali; • 27.carbonili ai metalelor; • 28.peroxizi; • 29.clorati; 30.perclorati; • 31.azide; • 32.PCB (bifenilpoliclorurati) si/sau PCT (trifenilpoliclorurati); • 33.compusi farmaceutici sau veterinari; 34.biocide si substante fitofarmaceutice; • 35.substante infectioase; • 36.creozoturi; • 37. izocianati; tiocianati; 38.cianuri organice; • 39. fenoli; compusi ai fenolului; • 40.solventi halogenati; • 41.solventi organici , cu exceptia solventilor halogenati; • 42.compusi organohalogenati, cu exceptia materialelor polimericate inerte si a altor substante care sunt cuprinse în prezenta anexa; • 43.compusi aromat ici; compusi organici policiclici si heterociclici; • 44.amine alifatice; 45.amine aromatice; • 46.eteri; • 47.substante cu caracter exploziv, cu exceptia celor cuprinse la alt punct din aceasta anexa; • 48.compusi organici cu sulf; • 49.orice compus din familia dibenzofuranilor policlorurat i; • 50.orice compus din familia dibenzo-para-dioxinelor policlorurate; • 51.hidrocarburi si compusi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf , care nu au fost cuprinsi la al t punct din aceasta anexa.

16. ANEXA 1E (OUG 78/2000): PROPRIETATI ale deseurilor care fac ca acestea sa fie periculoase • H1. explozive - substante si preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la focuri ori frecare decât dinitrobenzenul • H2. oxidante - substante si preparate care produc reactii puternic exoterme în contact cu alte substante, mai ales cu substante inflamabile; • H3.A. foarte inflamabile: • - substante lichide si preparate care au punctul de aprindere sub 21oC (inclusiv lichide extrem de inflamabile); • - substante si preparate care se pot încalzi si apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura mediului ambiant fara adaos de energie suplimentara; • - substante solide si preparate care iau foc cu usurinta la contactul cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa îndepartarea sursei de aprindere; • - substante gazoase si preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normala; • - substante si preparate care în contact cu apa sau cu aerul umed produc gaze usor inflamabile în cantitati periculoase; • H3.B. inflamabile - substante si preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21oC si mai mic sau egal cu 55oC; • H4. iritante - substante si preparate necorosive care prin contact imediat , prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasele pot cauza inflamatii; • H5. daunatoare - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza pielea, pot produce riscuri limitate pentru sanatate; • H6. toxice - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau daca penetreaza pielea, pot produce riscuri serioase, acute sau cronice pentru sanatate si chiar moartea; • H7. cancerigene - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza pielea, pot induce cancer sau cresterea incidentei lui; • H8. corosive - substante si preparate care pot distruge tesuturile vii la contactul cu acestea; • H9. infectioase - substante cu continut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii; • H10. teratogene - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate sau daca penetreaza pielea, pot induce malformat ii congenitale neereditare sau cresterea incidentei acestora; • H11. mutagene - substante si preparate care, daca sunt inhalate sau ingerate ori daca penetreaza pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau cresterea incidentei acestora; • H12. substante si preparate care în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid produc gaze toxice sau foarte toxice; • H13. substante si preparate capabile ca dupa depozitare sa produca, pe diferite cai , alta substanta (de exemplu, levigat), care poseda una dintre caracterist icile prezentate mai sus; • H14. ecotoxice - substante si preparate care prezinta sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai mul te sectoare ale mediului înconjurator.

17. HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase • Art. 3. - (1) Pentru evidenta la nivel national a gestiunii deseurilor autoritatea publica centrala de protectie a mediului organizeaza, impreuna cu autoritatile publice teritoriale de protectie a mediului si cu alte institutii aflate in coordonare, raportarea statistica anuala in acest domeniu. • (2) Metodologia si sistemul de raportare care stau la baza cercetarilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publica centrala de protectie a mediului, in conformitate cu cerintele legale in vigoare. • (3) Datele centralizate anual, referitoare la gestionarea deseurilor, se pastreaza de catre autoritatile publice teritoriale de protectie a mediului intr-un registru de evidenta o perioada de minimum 3 ani. • Art. 4. - (1) Pentru evidenta gestiunii deseurilor se stabileste, in baza prevederilor anexelor nr. IA si IB la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2. • (2) Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2, include si deseurile periculoase, stabilite in baza prevederilor art. 18 1 alin. (1) si ale anexelor nr. IC, ID si IE la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001. • (3) Deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 sunt marcate cu un asterisc (*). • Art. 5. - (1) Tipurile de deseuri prevazute in anexa nr. 2 sunt definite in mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre. • (2) Titlurile si subtitlurile categoriilor de deseuri sunt definite printr-un cod format din doua, respectiv din 4 cifre. • Art. 6. - Pentru incadrarea in anexa nr. 2 a unui deseu in mod individual, agentii economici au obligatia codificarii acestora cu 6 cifre, dupa urmatoarea procedura: • a) se identifica activitatea generatoare de deseuri din cap. 01-12 sau 17-20; • b) se identifica subcapitolul in care se incadreaza deseul; • c) se identifica, in cadrul subcapitolului, deseul in mod individual, conform codului corespunzator, format din 6 cifre, excluzandu-se codurile terminate cu 99; • d) daca deseul nu este identificat la cap. 01-12 sau 17-20, se examineaza pentru identificarea deseului cap. 13, 14 si 15; • e) daca deseul nu este identificat nici in cap. 13, 14 si 15, se examineaza cap. 16; • f) daca deseul nu este identificat nici in cap. 16, atunci se examineaza pentru identificare codurile cu terminatia 99 - alte deseuri, corespunzatoare activitatii din care provine deseul.

18. Art. 8. - (1) Deseurile clasificate ca periculoase - deseurile marcate cu asterisc (*) - prezinta una sau mai multe dintre proprietatile periculoase din anexa nr. IE la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001. • (2) Deseurile care au proprietatile prevazute la H3 - H8, H10 si H11 din anexa nr. IE la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, sunt periculoase daca au una sau mai multe dintre urmatoarele caracteristici: • a) temperatura de inflamabilitate <,= 55° C; • b) una sau mai multe substante clasificate ca foarte toxice, in concentratie totala >,= 0,1%; • c) una sau mai multe substante clasificate ca toxice, in concentratie totala >,= 3%; • d) una sau mai multe substante clasificate ca daunatoare, in concentratie totala >,= 25%; • e) una sau mai multe substante corosive clasificate ca R35, in concentratie totala >,= 1%; • f) una sau mai multe substante corosive clasificate ca R34, in concentratie totala >,= 5%; • g) una sau mai multe substante iritante clasificate ca R41, in concentratie totala >,= 10%; • h) una sau mai multe substante iritante clasificate ca R36, R37 si R38, in concentratie totala • >,= 20%; • i) o substanta cunoscuta ca fiind cancerigena din categoria 1 sau 2, in concentratie >,= 0,1%; • j) o substanta cunoscuta ca fiind cancerigena din categoria 3, in concentratie >,= 1%; • k) o substanta toxica pentru reproducere din categoria 1 sau 2, clasificata ca R60 si R61, in concentratie >,= 0,5%; • l) o substanta toxica pentru reproducere din categoria 3, clasificata ca R62 si R63, in concentratie >,= 5%; • m) o substanta mutagena din categoria 1 sau 2, clasificata ca R46, in concentratie >,= 0,1%; • n) o substanta mutagena din categoria 3, clasificata ca R40, in concentratie >,= 1%.

19. Anexa 2 (HG 856/2002) LISTA cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase • Categorii de deseuri • 01. Deseuri de la explorarea miniera si a carierelor si de la tratarea fizica si chimica a mineralelor • 02. Deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit, de la prepararea si procesarea alimentelor • 03. Deseuri de la prelucrarea lemnului si producerea placilor si mobilei, pastei de hartie, hartiei si cartonului • 04. Deseuri din industriile pielariei, blanariei si textila • 05. Deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor • 06. Deseuri din procese chimice anorganice • 07. Deseuri din procese chimice organice • 08. Deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (ppfu) straturilor de acoperire (vopsele, lacuri si emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice • 09. Deseuri din industria fotografica • 10. Deseuri din procesele termice • 11. Deseuri de la tratarea chimica a suprafetelor si acoperirea metalelor si a altor materiale; hidrometalurgie neferoasa • 12. Deseuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafetelor • metalelor si a materialelor plastice • 13. Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19) • 14. Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti (cu exceptia 07 si 08) • 15. Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificate in alta parte • 16. Deseuri nespecificate in alta parte • 17. Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din • amplasamente contaminate) • 18. Deseuri din activitati de ocrotire a sanatatii umane sau din activitati veterinare si/sau cercetari conexe (cu exceptia deseurilor de la prepararea hranei in bucatarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sanatatii) • 19. Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial • 20. Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat

20. 01 DESEURI REZULTATE DE LA EXPLOATAREA MINIERA SI A CARIERELOR SI DE LA TRATAREA FIZICA SI CHIMICA A MINERALELOR • 01 01 deseuri de la excavarea minereurilor • 01 01 01 deseuri de la excavarea minereurilor metalifere • 01 01 02 deseuri de la excavarea minereurilor ne-metalifere • 01 03 deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere • 01 03 04* reziduuri acide generate de la procesarea minereurilor cu sulfuri • 01 03 05* alte reziduuri cu continut de substante periculoase • 01 03 06 reziduuri, altele decat cele specificate la 01 03 04 si 01 03 05 • 01 03 07* alte deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor metalifere • 01 03 08 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 03 07 • 01 03 09 namoluri rosii de la producerea aluminei, altele decat cele specificate la 01 03 07 • 01 03 99 alte deseuri nespecificate • 01 04 deseuri de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere • 01 04 07* deseuri cu continut de substante periculoase de la procesarea fizica si chimica a minereurilor nemetalifere • 01 04 08 deseuri de pietris si sparturi de piatra, altele decat cele specificate la 01 04 07 • 01 04 09 deseuri de nisip si argila • 01 04 10 deseuri sub forma de praf si pulberi, altele decat cele specificate la 01 04 07 • 01 04 11 deseuri de la procesarea lesiei si rocilor, care contin saruri, altele decat cele specificate la 01 04 07 • 01 04 12 reziduuri si alte deseuri de la spalarea si purificarea minereurilor, altele decat cele specificate la 01 04 07 si 01 04 11 • 01 04 13 deseuri de la taierea si slefuirea pietrei, altele decat cele specificate la 01 04 07 • 01 04 99 alte deseuri nespecificate • 01 05 noroaie de foraj si alte deseuri de la forare • 01 05 04 deseuri si noroaie de foraj pe baza de apa dulce • 01 05 05* deseuri si noroaie de foraj cu continut de uleiuri • 01 05 06* noroaie de foraj si alte deseuri de forare cu continut de substante periculoase • 01 05 07 noroaie de foraj si deseuri cu continut de baritina, altele decat cele specificate la 0105 05 si 01 05 06 • 01 05 08 noroaie de foraj si deseuri cu continut de cloruri, altele decat cele specificate la 01 05 05 si 01 05 06 • 01 05 99 alte deseuri nespecificate

21. Cercetarea statisticǎ privind gestionarea deseurilor Cercetarea statisticǎ privind gestionarea deseurilor este realizatǎ de Agenţia Naţionalǎ pentru Protecţia Mediului si Institutul Naţional de Statisticǎ, pe baza Metodologiei pentru ancheta statistica privind generarea si gestionarea deseurilor aprobata de Institutul National de Statistica prin Ordinulnr.599/14.02.2005. Atributii ANPM privind gestionarea deşeurilor Colectarea anuală a datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor are ca scop obţinerea unor date prelucrate la nivel naţional, conform cerinţelor naţionale şi europene, care să asigure suportul tehnic pentru: • stabilirea obiectivelor strategice şi condiţiile care trebuie îndeplinite de sistemele de gestionare a deşeurilor; • elaborarea unui cadru informaţional unitar pentru toţi factorii implicaţi în generarea şi gestionarea deşeurilor; • introducerea măsurilor politice şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru încurajarea şi susţinerea schimbărilor necesare; • asigurarea unui cadru adecvat pentru aplicarea strategiei şi planului naţional de gestionare a deşeurilor.

22. Sursa de date – deseuri generate de activitatile industriale Chestionarele anchetelor statistice privind generarea si gestionarea deseurilor au fost realizate utilizând ca model Chestionarul ComunEUROSTAT/OECD/EEA, Secţiunea Deşeuri. • Datele statistice privind cantitatea de deseuri generate de activitatile industriale (pe categorii de deseuri periculoase si nepericuloase), sunt obtinute prin ancheta AS - GS - PRODDES - “Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de deseuri” realizata la nivel regional si national de catre agentiile din subordinea Agentiei Nationale de Protectia Mediului. • Cercetarea statistica in domeniul gestionarii deseurilor se realizeaza pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional şi regional şi acopera următoarele domenii: - generarea deşeurilor industriale (periculoase şi nepericuloase) de către activităţile economice, valorificarea şi eliminarea deşeurilor; - colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor municipale; -tratarea şi depozitarea deşeurilor municipale în instalaţii şi depozite specifice (de tip municipal).

23. Chestionarul AS - GD - PRODDES este completat de către unităţile economice generatoare de deşeuri, inclusiv unităţi de tip REMAT (Recuperare Materiale) şi Regiile de Apă - Canal, care valorifică şi/sau elimină deşeuri. Datele se referă la toate tipurile de deşeuri generate, inclusiv steril minier şi deşeuri auxiliare (uleiuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, anvelope, deşeuri de ambalaje şi deşeuri asimilabile deşeurilor municipale). Dintre unităţile economice care alcătuiesc populaţia statistică de studiu in cadrul acestei anchete, pentru calculul indicatorului propus prezinta interes unitatile din diviziunile : CAEN Rev.1 : • 10 - 36 (Industria extractivă şi prelucrătoare), • 40 (Energie electrică şi termică, gaze şi apă), • 41 (Captarea, tratarea şi distribuţia apei - Regiile de Apă - Canal). Nu sunt luate in considerare activitatile : - 45 (Construcţii), -37 şi 5157 (unităţi specializate în recuperarea deşeurilor/materialelor şi în comerţul cu ridicata al deşeurilor), -60 – 63 (transporturi); etc.

24. Perioada 2008 - prezent • Activitatile economice luate in considerare pentru calculul indicatorului propus la nivelul diviziunilor CAEN rev.2 (pentru perioada incepand cu 2008) sunt : -05 - 09 (Industria extractivă) -10 - 33 (Industria prelucratoare) -35 (Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat) -36 (Captarea, tratarea si distributia apei). • Nu sunt luate in considerare activitatile cod CAEN rev.2 : -37 (Colectarea si epurarea apelor uzate) -38 (Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor, activitati de recuperare a materialelor reciclabile) -39 (Activitati si servicii de decontaminare).

25. Analiza rezultatelor • Indicatorul statistic realizat “cantitate de deseuri industriale generate in raport cu unitatea monetara de productie (valoarea productiei)” cuprinde activitatile economice productive din domeniul ramurilor industriale : - Extractiva cod CAEN rev.1 : 10 - 14; - Prelucratoare cod CAEN rev.1 : 15 - 37; - Energie electrica, termica, gaze si apa cod CAEN rev.1: 40 – 41. • Indicatorul a fost realizat pentru perioada 2003 - 2007. • Sursele de date utilizate pentru cantitatile de deseuri industriale periculoase si nepericuloase generate de activitatile economice luate in analiza au fost Publicatiile statistice privind generarea si gestionarea deseurilor in anii 2003-2007 (www.anpm.ro). • Raportarea cantitatilor de deseuri industriale generate in perioada 2003-2007 a fost realizata la valoarea productiei in perioada analizata, exprimata in preturi constante la nivelul anului 2000, considerat an de baza. Valoarea productiei exprimata in preturi constante la nivelul anului 2000 pentru perioada 2003 – 2007 a fost realizata de catre Institutul National de Statistica pe baza unei meodologii proprii.

26. Dinamica elementelor de baza necesare pentru realizarea indicatorilor de management al deseurilor industriale • valoarea productiei industriale exprimata in preturi constante la nivelul anului 2000 • cantitatile de deseuri (periculoase si nepericuloase) generate de ramurile industriale extractiva, prelucratoare si energetica pentruperioada analizata (2003 -2007)

27. In perioada analizata se inregistreaza un trend ascendent al valorii productiei la nivelul ramurii industriei prelucratoare, ramura care detine ponderea principala in valoarea productiei industriale (80.9 in 2003; 84.8 % in 2007). • La nivelul ramurii industriei extractive se remarca o scadere in contributia la totalul valorii productiei industriale (de la 5% in 2003 la 4.5% in 2007). • Ramura industriala energetica prezinta o pondere in scadere (de la 14.1% in 2003 la 11.3% in 2006 si 10.7% in 2007 din valoarea productiei industriale).

28. Pentru perioada urmarita, se remarca o tendinta accentuata de scadere a cantitatilor de deseuri industriale periculoase generate de ramura industriei extractive. In mod normal acesta scadere nu poate fi atribuita decat sistarii principalelor activitati din domeniu (ex: inchiderea minelor). • In ramura industriei energetice cantitatea de deseuri periculoase generata creste in 2004 si 2005, fapt ce se poate datora unor schimbari survenite in modul de organizare si administrare a unor societati cu pondere in domeniu, care au condus la transferul unor categorii de deseuri din ramura industriei extractive in ramura industriei energetice. • Pentru ramura industriei prelucratoare este vizibil trendul descendent al cantitatilor generate de deseuri periculoase desi, ca pondere acestea cresc pe ansamblul activitatilor industriale de la 32.2% in 2003 la 96.25% in 2007.

29. Ponderea in generarea deseurilor industriale nepericuloase este detinuta de ramura industriei extractive (datorita in primul rand cantitatilor mari de sterile generate la extractia carbunelui si minereurilor metalifere). • Dinamica cantitatilor de deseuri industriale nepericuloase generate de ramurile industriei extractive si energetice pentru perioada 2004 – 2005 se inscrie in acelasi tip de evolutie ca si cea de la deseurile industiale periculoase. Astfel, conform „Raportului privind starea mediului in Romania” ANPM 2006, in anul 2004 s-au înfiintat Societatea Comerciala Complexul Energetic Rovinari S.A., Societatea Comerciala Complexul Energetic Turceni S.A. si Societatea Comerciala Complexul Energetic Craiova S.A., prin reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica S.A. si a Companiei Nationale a Lignitului Oltenia" S.A. Târgu Jiu (conform HG nr. 103/2004 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit), sectorul energetic preluand o parte din deseurile sectorului industriei extractive. • In perioada 2006 – 2007, cantitatea de deseuri industriale nepericuloase generate de ramura industriei energetice scade datorita restrangerii activitatilor unor mari societati comerciale din domeniu (Rovinari, Turceni, Paroseni). • Generarea de deseuri industriale nepericuloase de catre ramura industriei prelucratoare prezinta pentru perioada analizata valori fluctuante cu tendinte de crestere si respectiv de scadere de la un an la altul.

30. Dinamica Indicatorului de gestionare a deseurilor industriale periculoase la nivel de ramuri industriale -Dinamica ID periculoase, la nivelul industriei nationale pentru perioada 2003 – 2007, prezinta o evolutie ascendent pozitiva care indica o scadere a impactului de mediu prin cresterea valorii productiei industriale raportata la cantitatea de deseuri industriale periculoase generata. -Tendinta de crestere a variabilei economice concomitent cu tendinta de scadere a variabilei de mediu indica la nivelul industriei nationale o decuplare absoluta a valorii productiei obtinute in raport cu cantitatea generata de deseuri periculoase. -Indicatorul dezvoltat la nivelul ramurilor industriale pentru perioada analizata, prezinta valori maxime in cazul ramurii industriei energetice, urmata de ramura industriei prelucratoare si ramura industriei extractive (care prezinta o tendinta accentuata de crestere in perioada 2006-2007). -Evolutia ascendenta a indicatorului ID periculoase la nivelul ramurilor industriale extractiva si prelucratoare, indica pentru perioada analizata o diminuare a impactul de mediu in sensul cresterii valorice a productiilor realizate in raport cu cantitatile de deseuri industriale periculoase generate de aceste ramuri industriale. -La nivelul ramurii industriale energetice se remarca o evolutie descendenta a indicatorului in perioada 2003 - 2005 care se datoreaza atat aportului cantitativ de deseuri periculoase raportate in aceasta ramura ca urmare a restructurarii activitatiilor de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit cat si ca urmare a sistarii sau reducerii activitatilor pentru unele societati din domeniu (termocentrale pe baza de lignit). Pentru perioada 2005 – 2006 trendul ascendent se datoreaza diminuarii cantitatilor de deseuri industriale periculoase generate de acesta ramura industriala. Perioada 2006 – 2007 marcheaza o scadere a indicatorului datorata cresterii cantitatii de deseuri periculoase generata pe un fond scazut de crestere al productiei (0.2%).

31. Dinamica Indicatorului deseuri nepericuloase generate in raport cu valoarea productiei la nivel de ramuri industriale • Evolutia ID nepericuloase la nivel de ramura industriala indica o panta ascendenta in cazul ramurii industriei extractive pentru perioada 2004-2005 concomitent cu evolutia descrescatoare pentru aceeasi perioada a ID nepericuloase industria energetica. • Ponderea valorica in cazul celor doua ramuri industriale este deosebit de mica ceea ce indica aportul acestora (crescut) fata de impactul de mediu definit de indicator. • ID nepericuloase in cazul ramurii industriei prelucratoare are o evolutie cu fluctuatii in care se remarca o tendinta ascendenta (care evidentiaza o scadere a impactului de mediu per ansamblu). • La nivelul industriei nationale, se remarca un trend ascendent pozitiv pentru intreaga perioada urmarita 2003 – 2007, ceea ce indica o scadere a impactului de mediu definit prin acest indicator. • Tendinta de crestere a variabilei economice concomitent cu tendinta de scadere a variabilei de mediu indica la nivelul industriei nationale o decuplare absoluta a valorii obtinute in raport cu cantitatea generata de deseuri nepericuloase.

32. Dinamica Indicatorului de gestionare a deseurilor periculoase generate in raport cu valoarea productiei la nivelul ramurii industriei extractive • Ponderea in calculul indicatorului pe total ramura industrie extractiva este detinuta de Industria extractiva de produse energetice, pentru care in perioada 2003 – 2006 indicatorul inregistreaza o evolutie descendenta fata de anul de baza 2003, ceea ce indica o crestere a impactului de mediu pentru aceasta perioada. In intervalul 2006 – 2007 indicatorul marcheaza o crestere valorica accentuata care indica diminuarea impactului de mediu. Scaderea impactului de mediu pentru aceasta perioada este datorat reducerilor de activitati aferente domeniului industriei extractive de produse energetice. • Evolutia ID periculoase in ramura industriei extractive prezinta o crestere pozitiva, in 2007 cresterea fiind mult mai accentuata (datorita in principal scaderii cantitatilor generate de deseuri periculoase de la 497588 tone in 2006 la 11242 tone in 2007, ca urmare a diminuarii activitatilor aferente industriei extractive de produse energetice si neenergetice). • Dinamica ID periculoase pentru activitatea de Extractie produse neenergetice se inscrie pentru perioada analizata intr-o evolutie ascendenta a carei panta creste spectaculos in perioada 2006- 2007 (caz de decuplare relativa in care ambele variabile, economica si respectiv de mediu scad, dar pe fondul unei scaderi mai accentuata a variabilei de mediu).

33. Dinamica Indicatorului deseuri periculoase generate in raport cu valoarea productiei la nivelul ramurii industriei prelucratoare Aport valoric crescut al majoritatii activitatilor industriale din ramura prelucratoare in raport cu unitatea de deseu periculos generat.

34. Dinamica indicatorilor de gestionare a deseurilor in industria alimentara si a bauturilor • Indicatorii de gestiune ai deseurilor dezvoltati pentru perioada 2003 – 2007 la nivelul Industriei alimentare si a bauturilor releva o pondere crescuta a ID periculoase, ceea ce indica un impact de mediu scazut pentru acest tip de deseuri. • Pentru ID periculoase se remarca un trend ascendent pentru perioada 2003 – 2005 datorat cresterii valorice a productiei dar si scaderii cantitatilor de deseuri periculoase generate si un trend descendent pentru perioada 2005 - 2007. • ID nepericuloase prezinta fluctuatii in perioada analizata, datorita in primul rand cantitatilor de deseuri nepericuloase inregistrate in acesta perioada.

35. Dinamica indicatorilor de gestionare a deseurilor in industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari • ID periculoase pentru Industria de prelucrare a titeiului si cocsificarea carbunelui inregistreaza cresteri incepand cu anul 2004 in primul rand datorita scaderii cantitatilor de deseuri periculoase generate • intr-un ritm mai crescut comparativ cu ritmul de scadere a valorii productiei, care este evidenta incepand cu 2005 (decuplare relativa). • ID nepericuloase marcheaza o scadere incepand cu 2005 (crestere a impactului de mediu) datorita cresterii cantitatilor de deseuri nepericuloase inregistrate in perioada 2005 -2007 pe fondul unei scaderi valorice a productiei in aceasta perioada.

36. Dinamica indicatorilor de gestionare a deseurilor in activitatea economica de fabricare a substantelor si produselor chimice • In industria chimica, un important generator de deseuri industriale periculoase, se remarca o crestere a ID periculoase in perioada 2003-2006, urmata de o usoara scadere a indicatorului in perioada 2006-2007. • ID nepericuloase marcheaza in general o crestere ascendenta in perioada 2003 – 2007. • Per ansamblu, evolutia indicatorilor de gestiune a deseurilor industriale prezinta o evolutie ascendent pozitiva ceea ce indica o diminuare a impactului de mediu generat de industria chimica in perioada analizata.

37. Dinamica indicatorilor de gestionare a deseurilor in industria metalurgica • Cresterea ID periculoase generate de industria metalurgica in perioada 2003 - 2005 se datoreaza in principal scaderii cantitatilor de deseuri raportate. Situatia anului 2006 marcheaza o scadere a indicatorului fata de anul 2005 datorita cresterii de 1,76 ori a cantitatii de deseuri inregistrate (la o crestere a valorii productiei de 1,038 ori), situatie care se modifica pozitiv insa in anul 2007.

38. Concluzii : • Indicatorul de gestionare a deseurilor periculoase si nepericuloase / unitatea monetara de productie reprezinta un indicator de intensitate care permite evidentierea impactului de mediu prin raportarea cantitatilor de deseuri generate la valoarea productiei obtinute. • Indicatoriul face legătura dintre procesul economic şi presiunea exercitata de acesta asupra mediului prin compararea valorii productiei cu cantitatea de deseuri periculoase / nepericuloase generate. În conformitate cu definiţia OECD, decuplarea există dacă creşterea presiunii de mediu (generarea deseurilor si in principal a deseurilor periculoase) este mai mică decât creşterea economică pentru o perioadă data (valoarea productiei)

39. A)Metodologia de calcul - indicatorul se calculeaza utilizand bazele de date ale ANPM si INS formate prin metodologii specifice dezvoltate pentru colectarea, prelucrarea si validarea datelor obtinute prin anchete statistice asupra cantitatilor de deseuri generate si valoarea productiei realizata la nivel national, regional, precum şi pe activitate economica industriala CAEN. a1) Formula de calcul : (Dindnepericuloase sau Dindpericuloase*) generate la nivel de activitate economică industrială, ramura industrială / Val producţie aferent unde: • Dindnepericuloase = deşeuri industriale nepericuloase. Aceasta categorie include şi deşeurile inerte. • Dindpericuloase* = deşeuri industriale periculoase • Val productie = valoare producţie raportata în preţuri constante la nivelul unui an de referinta a2) Unitate de masura - mii. lei / tona deseu generat.

40. Procedurile statistice şi tehnice privind realizarea indicatorilor de gestionare a deseurilor generate trebuie asigurate în vederea obţinerii comparabilităţii datelor colectate şi raportate, sub aspect calitativ. Din acest punct de vedere, calculul indicatorului pentru perioada 2003 – 2007 tine cont de clasificarea activitatilor economice conform CAEN rev.1, iar incepand cu 2008 dezvoltarea indicatorului se va realiza conform clasificarii CAEN rev.2. a3) Nivelul de agregare al indicatorilor de gestiune a deseurilor poate fi unitatea de activitate economica industriala conform CAEN sau global la nivelul industriei nationale, ramurilor industriale. a4) Baza de date utilizata in calculul indicatorilor de gestiune a deseurilor industriale • Baza de date INS • -IND103A - Productia industriala pe activitati la nivel de diviziune CAEN Rev.1 (Seria de date 1997 – 2008); • -IND103C - Productia industriala pe activitati la nivel de diviziune CAEN Rev.2  (Seria de date incepand cu 2009). • Pentru a asigura comparabilitatea în timp, valoarea adăugată brută se determină în preţuri constante ale unui an de bază (0). În acest mod se elimină influenţa factorului preţ. • Calculul valorii productiei raportata in preturi constante fata de anul de baza se realizeaza de catre INS conform metodologiei proprii. • Baza de date ANPM • Datele statistice privind cantitatea de deseuri generate de activitatile industriale (pe categorii de deseuri periculoase si nepericuloase), sunt obtinute prin ancheta AS - GS - PRODDES “Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de deseuri” realizata la nivel regional si national de catre agentiile din subordinea Agentiei Nationale de Protectia Mediului.

41. Analiza rezultatelor • Analizele statistice efectuate privind dinamica indicatorilor dezvoltati au relevat o serie de tendinte explicabile la nivel de activitate CAEN si ramura industriala, situatii de decuplare absoluta si decuplare relativa dar si de crestere a impactului de mediu. • Având în vedere că indicatorul oglindeste succesul sau insuccesul politicilor naţionale de dezvoltare economică şi de protecţie a mediului în domeniul strategic privind managementul deşeurilor, acesta se poate constitui într-un instrument decizional cu importanta pentru autorităţile centrale şi locale, agenţiile de reglementare, operatorii economici, dar şi pentru comunităţi, ONG-uri şi opinia publică.

42. Va multumesc