1 / 33

A nxiolitice și Hipnotice

A nxiolitice și Hipnotice. Stabilizatori de dispoziție și TEC. Prezentare generală.

vince
Download Presentation

A nxiolitice și Hipnotice

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Anxioliticeși Hipnotice Stabilizatori de dispoziție și TEC

  2. Prezentare generală • Benzodiazepinele reprezintă tratamentul de primă linie al anxietăţii, împreună cu antidepresivele. Ele sunt administrate înainte ca antidepresivele să-şi exercite efectul anxiolitic, dupa care sunt întrerupte treptat. • Benzodiazepinele cu potenţă crescută pot fi folosite ca tratament de întreţinere în Tulburarea de panică. • Benzodiazepinele cu timp de înjumătăţire lungse acumulează în organism, dau sedare diurnă, afectează memoria şi dau dificultăţi de concentrare. • Cele cu timp de înjumătăţire scurtafectează mai puţin funcţionarea şi pot fi folosite în sevrajul sever.

  3. Efectele terapeutice ale Benzodiazepinelor • Efecte sedative: • sunt eficiente în insomnie, sevraj alcoolic. • cele cu potenţă scăzută pot determina somnolenţă crescută şi dificultăţi de concentrare. • Efecte anxiolitice. • Efecte miorelaxante. • Efecte antistress: • utile in HTA, • colon iritabil, • angor. • Efecte amnestice anesteziepsihică. Uneori, poate apărea alterarea memoriei anterograde, agitaţie • Efecte adverse somatice agravarea afecţiunilor pulmonare obstructive.

  4. Benzodiazepine – exemple și tipuri (1)

  5. Benzodiazepine – exemple și tipuri (2)

  6. Benzodiazepine – exemple și tipuri (3)

  7. Benzodiazepine – exemple și tipuri (4) • Ultimele două (Zolpidem și Zaleplon) sunt hipnoinductoare nonbenzodiazepinice. • au debut rapid al acţiunii, • sunt specifice insomniei, • nu au efect miorelaxant şi anticovulsivant, ca celelalte benzodiazepine, • rar determină sevraj sau insomnie de rebound, dar pot determina ameţeală, greaţă şi somnolenţă. • Ca anxiolitice nonbenzodiazepinice, se mai pot folosi: • Hidroxizinul (75 - 400 mg / zi) • Meprobamatul ( 400 - 3200 mg / zi), în special când sunt contraindicate benzodiazepinele. • o alternativă poate fi un neuroleptic sedativ.

  8. Reacţii adverse în tratamentul cu Benzodiazepine SEVRAJUL LA BENZODIAZEPINE: • Anxietatea apare la benzodiazepinele cu potenţă crescută şi timp de înjumătăţire scurt: Alprazolam, Lorazepam, Triazolam. • Insomnia apare pe masură ce creşte timpul de utilizare. • Sensibilitatea la lumină şi sunete apare la doze foarte mari. • Creşterea AV  apare la întreruperea brusca a administrării si poate genera crize convulsive. • Creşterea TA apare mai ales la cei cu atacuri de panică sau la cei cu un prag crescut de anxietate. • Tremorul apare la pacienţii cu tulburari de personalitate de tip pasiv-agresiv, isterici, somatoformi şi astenici. • Transpiraţiile • Cefalea fumători, consumatori de droguri. • Durerile abdominale • Dorinţa de moarte.

  9. Indicaţii terapeutice ANXIETATEA ACUTĂ: Pacienţii diagnosticaţi cu anxietate acută raspund cel mai bine la Benzodiazepine. Un exemplu ar fi: Alprazolam = 3 - 6 mg / zi. Alte variante terapeutice: • Antidepresivele de tip SSRI. • Imipramina = 50 - 75 mg / zi până la 150 - 300 mg / zi. • Clomipramina = 100 - 200 mg / zi. • Antidepresive de tip IMAO: Moclobemid, Brofaromina, Tranilcipromina. • Anticonvulsivante. • Β - blocante: Propanolol, Pindonol. • Blocanţi ai canalelor de Ca. • Agonişti parţiali de 5 – HT 1A: Buspirona.

  10. Indicaţii terapeutice ANXIETATEA CRONICĂ: • Antidepresive de tip SSRI: Sertralina, Paroxetina. • Venlafaxina = 50 - 375 mg / zi. • Nafazodona = 300 - 600 mg / zi. • Benzodiazepine • Buspirona (Buspar): • Este un medicament de linia a două in anxietatea cronică. • Dozele iniţiale sunt de 10 mg / zi, divizate in două prize, până la maxim 30 mg / zi. • Nu este tolerat împreună cu Benzodiazepinele. • Are o eficacitate limitată, poate da cefalee şi ameţeală. • Bupropionul (Wellbutrin): nu acţionează asupra serotoninei şi nu este la fel de eficace ca SSRI-urile. • Mirtazapina: este eficace, dar are utilizare limitată datorită sedării importante. • Antidepresivele IMAO, antidepresivele triciclice, tetraciclice: sunt eficace dar, datorită efectelor adverse importante, sunt opţiuni de linia a treia.

  11. Indicaţii terapeutice

  12. Indicaţii terapeutice TULBURAREA DE PANICĂ: • AnxioliticeleNU reprezintă linia intâi in tratamentul Tulburării de panică, ci antidepresivele de tip SSRI. • Se mai pot folosi: • Clomipramina  dar are complianţă scăzută. • Venlafaxina • Mirtazapina • Reboxetina • Imipramina • Doxepina • IMAO. • Benzodiazepinele se folosesc ocazional, ca adjuvante, datorită riscului de dependenţă, sevraj si uneori tulburări cognitive.

  13. Indicaţii terapeutice TULBURAREA DE ANXIETATE GENERALIZATĂ: • Benzodiazepinele sunt eficace în 65 % din cazuri, dar nu pot reprezenta un tratament de lunga durată. • Buspirona este eficace, prin acţiunea asupra receptorilor 5 HT1 A, răspunsul apărând în 2 - 4 secunde. • Antidepresivele cu efect sedativ reprezintă linia a treia de selecţie, deoarece: • sunt eficiente, • bine tolerate şi • nu dau dependenţă.

  14. Stabilizatori de dispoziție - VALPROATUL (1) - Mecanisme de acţiune: • slabilizarea de membrană, blocarea canalelor de sodiu şi antagonism GABA. • reprezintă tratamentul de primă linie în Tulburarea bipolară de tip I, având eficacitate şi siguranţă cel puţin egală cu Litiul. • substanţa activă este reprezentată de acidul valproic plus valproatul de sodiu. Înainte de iniţierea tratamentului cu Valproat sunt necesare o serie de investigaţii: • teste de coagulare, • hemoleucogramă, • transaminaze, • amilazemie, • evaluarea funcţiei renale.

  15. Stabilizatori de dispoziție - VALPROATUL (2) - • Indicaţiile tratamentului cu Valproat:

  16. Stabilizatori de dispoziție - VALPROATUL (3) - Tratamentul de întreţinere cu Valproat: • Scade intensitatea, severitatea şi durata episoadelor, însă nu previne apariţia lor. • Este mai eficient la pacienţii cu ciclare rapidă, în mania disforică şi mixtă, în atacurile de panică şi la cei ce nu răspund la Litiu. Dozarea în tratamentul cu Valproat: • În episodul maniacal acut doza de încărcare este de 20 - 30 mg / kg / zi. • La vârstnici pot apărea sedare si tremor. • Pentru pacienţii foarte agitaţi se poate administra în perfuzie. • În alte tipuri de manie se iniţiază tratamentul cu 250 mg / zi şi se creşte treptat după 3 - 6 zile până la 750 mg / zi, în 3 prize. • 200 mg / ml reprezintă concentraţia la care se controlează simptomatologia convulsivantă. • Se poate ajunge până la 1200 - 1500 mg / zi, in două prize sau în priză unică seara, dar numai după ce simptomatogia este controlată.

  17. Stabilizatori de dispoziție - VALPROATUL (4) - Reacţii adverse:

  18. Stabilizatori de dispoziție- CARBAMAZEPINA (1) - • Este un agonist GABA - A şi GABA - B, inhibă canalele de sodiu şi are proprietaţi antagoniste la nivelul canalelelor de calciu. • Are o structură asemănătoare Imipraminei și acţionează exclusiv la nivelul sistemului limbic. • Acţionează în primul rând pe variaţiile de dispoziţie şi ritm nitemeral, avînd efecte mai reduse în agitaţia psihomotorie. • Este eficientă în: • tratamentul pacienţilor cu ciclare rapidă, • la pacienții rezistenţi la Litiu, • în sindroamele paroxismale, • tulburările distonice la copii, • sevrajul la hipnotice şi alcool, • se poate administra şi la cei cu diabet insipid. În cursul administrării este necesară monitorizarea hemoleucogramei la două săptămâni. Doza uzuală  400 mg / zi în două prize, Doza optimă 600 mg / zi în trei prize.

  19. Stabilizatori de dispoziție- CARBAMAZEPINA (2) -

  20. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (1) - Prezentare generală:

  21. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (2) -

  22. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (3) - Doze și tratament: • Litemia standard se determină la 5 zile de administrare constantă a 2 - 3 doze / zi şi se recoltează la 12 ore ± 30 minute. • În episodul maniacal acut: 1 - 1,5 mEq / l. • În tratamentul de întreţinere: 0,6 - 1,2 mEq / l. • La foarte puţini pacienţi, dacă nu s-a obţinut beneficiul terapeutic maxim şi dacă nu există efecte adverse, se poate creşte până la 1,5 mEq / l. • Doza iniţială 900 mg / zi în 3 prize. • Doza uzuală 900 -1800 mg / zi în 2 – 3 prize. • La vârsnici şi în afectările renale  300 mg / zi sau 600 mg / zi în 2 prize.

  23. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (4) - Indicaţii:

  24. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (5) - Tulburarea depresivă: • Litiul se asociază la tratamentul antidepresiv, crescând raspunsul la 50 % din cei care nu răspund la antidepresive. • În situaţia în care, în ciuda tratamentului cu Litiu, survine un episod depresiv: • Se pot creşte dozele de Li la 1 - 1,2 mEq / l. • Se poate adăuga Valproat sau Carbamazepină şi antidepresiv. • Utilitatea terapiei cu electroşocuri este controversată şi se recomandă doar dacă creşte riscul de disfuncţii cognitive. Ciclotimia. Tulburarea disforică premenstruală. Bulimia nervoasă. Unele cazuri din Tulburarea de personalitate Borderline. Episoadele de “binge drinking”. Tulburarea obsesiv - compulsivă, cefaleea migrenoidă, torticolis spasmotic, tireotoxicoză, vertij Meniere, neutropenii.

  25. Stabilizatori de dispoziție- LITIUL (6) - Contraindicaţii:

  26. LITIUL – reacții adverse (1)

  27. LITIUL – reacții adverse (2) Alte reacţii: • leucocitoză, • oboseală, fatigabilitate, vertij, • vedere înceţoşată, • disfuncţii sexuale, • creşterea glicemiei, anemie, leucemie acută • Litiul stimulează sinteza de Colony Factor pentru granulocite şi mielocite. • Se dă ca tratament în anumite neutropenii.

  28. LITIUL – Concluzii - • Litiul face o profilaxie mai eficientă a maniei decât a depresiei. • În Tulburarea afectivă bipolară tip I, recad 35 % din cei aflaţi pe tratament cu Litiu şi 80 % din cei aflaţi pe placebo. • Fiecare episod maniacal creşte riscul unui episod următor. • La pacienţii responsivi la Litiu, la încetarea tratamentului, probablitatea recăderii creşte de 28 de ori. • Există pacienţi responsivi la Litiu, care au întrerupt tratamentul şi la un nou episod nu au mai raspuns la acesta. • Continuarea tratamentului de întreţinere cu Li are o eficacitate din ce în ce mai mare, însă monoterapia cu Li poate scădea ca eficacitate după câţiva ani. • La încetarea tratamentului, dozele se scad treptat, pentru a reduce riscul apariţiei unui nou episod. 

  29. TERAPIA CU ELECTROŞOCURI- Caracteristici și mecanisme (1) - Caracteristicile terapiei cu electroşocuri: • Înaintea efectuării  pacientul trebuie investigat: • examen somatic complet, • electroencefalogramă, • Electrocardiogramă, • examenul fundului de ochi. • Terapia se face dimineaţa, pe nemâncate. • Pregătirea se face prin administrarea de: • Atropină, care usucă secreţiile salivare şi broşice şi previne bradicardia; • anestezic de scurtă durată şi un miorelaxant; • ventilaţie cu oxigen pentru a scădea amnezia ulterioară. Mecanismele terapiei cu electroşocuri: • Creşte raspunsul receptorilor serotoninergici postsinaptici. • Conexiunile mediate de dopamină sunt întărite. • Influenţează activitatea noradrenalinei. • Reglează activitatea receptorilor β.

  30. TERAPIA CU ELECTROŞOCURI- Caracteristici și mecanisme (2) -

  31. TERAPIA CU ELECTROŞOCURI- Indicații terapeutice -

  32. TERAPIA CU ELECTROŞOCURI- Contraindicații -

  33. TERAPIA CU ELECTROŞOCURI- Efecte Adverse - • Dacă există un AVC sau o sângerare dintr-un ulcer peptic poate apărea hipertensiunea arterială. • La nivelul sistemului osteo-articular poate determina fracturi, luxaţii, tasări vertebrale. • Sindromul confuziv postECT reprezintă o verigă a mecanismului de acţiune si apare la 30 minute până la o oră de la intervenţie. • Tulburările de memorie cele mai evidente persistă 1 - 3 săptămâni de la seria de electroşocuri. Există şi cazuri de 6 - 7 luni. • Poate exista amnezie retrogradă a evenimentelor ce au precedat terapia cu electroşocuri, dar şi amnezie anterogradă, post ECT, când subiectul nu-şi poate aminti lucruri bine invăţate: adrese, numere de telefon. • Alte reacţii adverse pot fi: embolismul pulmonar, embolia cu alte localizări, aritmii benigne, fibrilaţii, viraj maniacal, cefalee. • Mortalitatea este de 1 / 20.000.

More Related