1 / 15

Dr. Ing. Nicolae Costake, CMC

INTERNETICS - TENDINTE IN DEZVOLTAREA AFACERILOR ON-LINE IN ROMANIA SI PE PIATA EUROPEANA (2005). PRIORITATEA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR IN STRATEGIA DEZVOLTARII UNIUNII EUROPENE: PROIECTUL PROGRAMULUI i 2010. Dr. Ing. Nicolae Costake, CMC

uriel
Download Presentation

Dr. Ing. Nicolae Costake, CMC

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. INTERNETICS - TENDINTE IN DEZVOLTAREA AFACERILOR ON-LINE IN ROMANIA SI PE PIATA EUROPEANA (2005) PRIORITATEA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR IN STRATEGIA DEZVOLTARII UNIUNII EUROPENE: PROIECTUL PROGRAMULUI i 2010 Dr. Ing. Nicolae Costake, CMC ncke @ starnets.ro # 1 Scurt istoric # 2 Programele eEurope si eEurope 2005 # 3 Proiectul programului i 2010 # 4 Un comentariu in legatura cu guvernarea electronica: e-Government si e-Governance

  2. # 1 Scurt istoric Anii deceniului ’40: aparitia calculatorului electronic numeric. Anii deceniului ’60: Dezvoltarea productiei seriilor unitare de calculatoare, dez- voltarea industriei de programe (software), inceperea lucru- lui in retea, utilizarea in toate domeniile de activitate Anul 1968 : Prima recunoastere oficiala a rolului calculatorului electronic pentru dezvoltare (O rezolutie AG ONU propusa de cateva tari, intre care Franta si Romania) Anii deceniului ’70: Aparitia microprocesorului Anii deceniului ’80: Explozia industriei de PC, explozia Internet, convergenta tot mai evidenta a tehnologiei informatiei si comunicatiilor (TIC), aparitia conceptului de societate informationala Anii deceniului ’90: Programul SUA al magistralei informationale si al “guvernu- lui mai eficace si mai ieftin” Programul UE de dezvoltare a societatii informationale, pentru crestere si ocuparea fortei de munca (Delors, Bangemann) Programul promovat de G7, inclusiv comert electronic si guvernare electronica Anii deceniului ’00: Programele eEurope, eEurope+ si eEurope 2005 ale UE Anul 2000: Sedinta Consiliul European (Lisabona) Anul 2003: World Summit for Information Society: consacrarea de catre ONU Societatii Informationale si oportunitatilor sale 2

  3. # 2 Programele eEurope si eEurope 2005 Contextul: Decizia Consiliului European de la Lisabona (martie 2000): “UE va realiza in 2010 cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere, cu crestere durabila, locuri de munca mai bune, coeziune sociala mai mare si respect pentru mediu” => strategie de dezvoltare a unei societati informatio-nale Programul eEurope: orizont 2000-2003 • Principalele orientari strategice: • Instruire pentru Societatea Informationala, inclusiv dotarea cu cal- • culatoare a institutiilor de invatamant, inclusiv primare si EDCL • Dezvoltarea comunicatiilor cu viteza ridicata • Asigurarea accesului la Internet pentru populatie, institutii si intre- • prinderi, inclusiv pentru dezvoltarea comertului electronic • Asigurarea de servicii on-line pentru cetateni si intreprinderi • inclusiv portaluri nationale (baza pentru e-Government) • Continuarea programelor adoptate anterior (inclusiv IDA: • “interchange of data between administrations” si achiz. publice) Programul eEurope+: versiune pentru tarile candidate, cuprinzand cateva actiuni care preced eEurope 3

  4. # 2 Programele eEurope si eEurope 2005 • Exemple de servicii electronice de e-Government: • Pentru intreprinderi si alte organizatii: • Contributii sociale Patru niveluri posibile: • Declarare, notificare impozite si taxe 1 - Informare • Declarare, notificare TVA 2 - Preluare formulare • Inregistrarea unei intreprinderi noi 3 - Autentificare sursa, • Rapoarte statistice validare, acceptare • Declaratii vamale date • Obtinere permis de mediu 4 - Efectuarea tranzactiei • Achizitii publice (plata), daca are sens • (+12 e- servicii pentru populatie) • Programul de e-Servicii a fost aplicat de toate guvernele tarilor membre ale UE si candidate, insa relativ putine au ajuns integral la nivelul maxim • Si Romania a urmat prevederile eEurope +, de exemplu: • - dotarea scolilor si universitatilor cu tehnica de calcul si software • didactic • - toate institutiile centrale si multe institutii locale au site-uri web • - s-a elaborat si implementat “e-Licitatie” • - s-a elaborat si adoptat legislatie specifica societatii informationale etc 4

  5. # 2 Programele eEurope si eEurope 2005 Comisia Europeana a organizat si “European IT Observatory” si “e-Government Observatory”, surse de date oficiale • Programul eEurope 2005 (orizont 2003…2005) • Context: Conferinta Ministeriala Como 2003: rolul guvernarii electronice • Exemple de actiuni: • platforme de acces Internet al oricarui cetatean, la orice serviciu public • dezvoltarea sistemului de achizitii publice pe un interval de 3 ani • adoptarea unui cadru pentru interoperabilitate (de ex. un cetatean se se poata • adresa unei institutii de stat nationale, referindu-se la un document personal • existent in institutia altei tari europene); implica si dezvoltarea management- • ului identitatii • definirea e-Serviciilor- pan europene • dezvoltare de forme avansate de interactivitate, bazata pe banda larga • finantarea dezvoltarii guvernarii electronice si din programul european de C-I • promovarea increderii in serviciile publice on-line si in democratia participati- • va on-line • deciderea continuarii programului IDA ca IDABC (Businesses and Citizens), • orientat pe interoperabilitatea pan-europeana • revederea reglementarilor financiare in domeniul retelelor • noi abordari si cercetari a economiei guvernarii electronice si ale posibilitatilor • de investitii comune in guvernare electronica • Recomandare: navigare pe http://europa.eur.int/comm => Information society 5

  6. # 3 Proiectul programului i 2010 • Context: Propunerea Barrosso &Verheugen pentru “Workking Together for Growth and Jobs. A new start for Lisbon Strategy” (februarie 2005): • Decalajul fata de SUA si Japonia nu a scazut, datorita investitiei mai mici in C&D (2% din PIB in loc de 3% prevazut), mai ales a investitiilor in TIC (utilizarea TIC contribue cu 50% la cresterea productivitatii muncii) => este necesar: • (i) Europa sa fie mai atractiva pentru investitii; • (ii) sa creasca investitia in Cercetare si Inovare (C&I) • (iii) sa fie adoptate politici permitand afacerilor sa creeze locuri de munca • mai multe si mai bune • Conceptia de abordare: Partenariate pentru crestere economica si locuri de munca (mai ales in servicii) Resurse Resurse (In FP6 CDT in TIC ~ 11 mld EUR, in FP7 cel putin dublu) Set integrat de ghiduri Program[e] al UE “Programe Nationale Lisabona” 1 raport national, 1 raport UE Inclusiv i 2010 pentru stimularea dezvoltarii TIC conform prevederilor Lisabona, prin: (i) crearea unui mediu clar, stabil si competitional pt comunicatii electronice si servicii numerice (ii) cresterea investitiei in industria TIC si utilizarea TIC (iii) Societate Informationala orientata pe includere si calitatea vietii 6

  7. # 3 Proiectul programului i 2010 • Societatea Informationala trece de la faza pilot la cea de desfasurare larga • Cateva date de baza: • In UE IMM (50…294 sal) sunt 99% din intreprinderi si au 2 / 3 din locuri munca • UE 15: 85% populatie are acces la comunicatii cu banda larga • UE 25: 9% populatie are acces la comunicatii cu banda larga • 83% populatie cu telefonie mobila • 43% gospodarii au acces Internet • 89% intreprinderi au acces Internet (87% din cele mari cu banda larga) • 40% servicii publice sunt interactive • In UE sectorul TIC reprezinta 8% din PIB, in SUA 10% • In UE ponderea TIC in investitiile in C&I este sub 18%, in SUA 30% • Cateva date comparative (Raport UNCTAD pentru Comert Electronic 2003) • Ponderea cheltuielilor cu TIC in PIB [%] (nivel 2001) • Anglia, Australia, Elvetia, Singapore, Suedia: 8 + • Canada, Danemarca, Hong Kong, Japonia, Olanda, SUA: 7…7,9 • Belgia, Cehia, Finlanda, Franta, Germania, Israel, Norvegia: 6…6,9 • Austria, Brazilia, Coreea S, Malaiesia, Slovacia: 5…5,9 • Grecia, Italia, Taiwan, Spania: 4…4,9 • Argentina, China, Polonia, Slovenia: 3…3,9 • Egipt, Federatia Rusa, India, Indonezia, Romania: sub 3 7

  8. # 3 Proiectul programului i 2010 Actiunile propuse in proiectul i 2010 Obiectiv Actiuni Spatiul informational european: Furnizare servicii oriunde, or- - Revederea reglementarilor cand, pe retele cu viteza mare - Imbunatatirea managementului spectrului - Imbinatatirea colaborarii cu tarile membre - Standardizare si interoperabilitate Disponibilitate continutului - Revederea cadrului legislativ - Dezvoltarea continutului de calitate inalta Cresterea securitatii retelelor- Strategie pentru o societate infomationala sigura - Continuarea actiunilor de constientizare si schimb de experienta - Dezvoltarea tehnicilor de securitate si protectie a informatiei - Cresterea increderii Inovatie si investitii in cercetare Promovarea cercetarii si desfa- - Intarirea cercetarii prin programele cadru surarii - Conexiunea cercetare-demonstratori mari - Dezvoltarea CI prietenoasa pt TIC 8

  9. # 3 Proiectul programului i 2010 Obiectiv Actiuni • Inovarea in TIC pentru competi- - Inlaturararea barierelor legislative pentru prelua- vitate si locuri de munca rea TIC de catre agentii economici • - Partenariat pentru solutii TIC inovative pt IMM • - Dezvoltarea de medii de lucru inovative bazate • retea, conectand de ex. laboratoare • Includere, Servicii Publice superioare, Calitatea vietii • Cresterea accesibilitatii si instruirii - Dezvoltarea unei strategii de incluziune • - Dezvoltarea e-Accesibilitatii • - Realizare consens pentru competente • Cresterea performantei serviciilor - Implementarea de strategii de guvernare elec- • publice, incl. pan-europene tronica si e-Sanatate • - Stimularea e-Serviciilor de interes general, incl. • european • Cresterea calitatii vietii - Abordarea provocarii demografice • - Imbunatatirea mobilitatii • - Promovarea diversitatii culturale • Concluzii • i 2010 arata importanta acordata de UE cresterii si asigurarii locurilor de • munca cu ajutorul TIC • Aceste actiuni sunt de natura sa distanteze tarile europene nemembre ale UE 9

  10. # 3 Proiectul programului i 2010 Instrumente financiare • Fiind o strategie, instrumentul principal este coordonarea. Totusi, cateva instrumente financiare sunt implementate in paralel: • Modinis suport pentru coordonare ~ 20 mil Eur 2003-2005 • eTEN servicii TIC transeuropene ~300 mil Eur 2000-2006 • eComtent(+) dezvoltare continut european ~ 150 mil Eur 2005-2008 (p) • Safer Internet protejare tineri de continut ilegal ~ 55 mil Eur 2005-2008 (p) • MEDIA plus intarirea ind. audiovizual europ extind 2006 • MAP intrepr. si spirit antreprenorial 2000-2005 • (inclusiv Retea e-Afaceri –eSBN si Forum e-deprinderi) • FP6 IST cota CDT pentru Soc. Inform. ~ 3600 mil Eur 2002-2006 • Fond. Struct. cota promovare Soc. Inform ~ 10000 mil Eur 2000-2006 • Orientari pentru viitor: • cresterea importanta a fondurilor FP7 (2007-2011) si Fond. Str (2007-2013) pt SI • - comasarea unor instrumentelor financiare paralele pt sustinerea Politicii TIC 10

  11. # 4. Un comentariu in legatura cu guvernarea electronica: e-Government si e-Governance • Motivare: • Terminologia utilizata inca imprecis • Importanta conceptelor • Observatie: • Performanta intreprinderii nu depinde numai de performanta managementului ei , de conjunctura / globalizare si de progresul tehnic si tehnologic ci si de mediul ei: reglementari incl. protectia proprietatii si politica fiscala, achizitii publice etc. deci si de performanta guvernarii • Se poate afirma ca managementul intreprinderii este complementat de “manage- • tul societal”. Performanta acesteia depinde in mod decisiv de utilizarea TIC, deci • de guvernarea electronica • Datorita numarului mare de unitati si necesitatea utilizarii unor solutii de varf, • guvernarea electronica reprezinta o piata cu un potential foarte important *) si • totodata un factor de stimulare a comertului electronic si afacerilor electronice *) cheltuieli cu TIC in sectorul public al EU 15: ~ 30 mild EUR (2002) din care: e-Government (exclusiv aparare, sanatate si alte) ~ 5 mild EUR , crestere 15%/an 11

  12. # 4 Un comentariu in legatura cu guvernarea electronica: e-Government (eGvt) si e-Governance (eG) Propuneri legislative Administratia publica Autorita-tea Executiva (Centrala si locala) Autoritatea Legislativa Decizii judiciare Orientare ghiseu Legi Autorita-tea Judiciara e-Servicii Exec. deci- sions eGvt Reactia electorala eG Societal operational subsystem Subsistemul societal operational Plangeri Domeniu larg + Integrarea informationala + eGvt Interactiuni intre administratia publica, cetateni si organizatii 12

  13. # 4. Un comentariu in legatura cu guvernarea electronica: e-Government si e-Governance • Cu toate tendintele pozitive existente, In Romania exista inca probleme de management societal • a) Autoritatea Legislativa: • (I) debitulridicat al actelor normative => limiteaza orizontul deciziei, incurajeaza • (ii) modificarile frecvente ale legislatiei activitatea bazata pe imperfectiuni ale • (iii) problema asigurarii calitatii legislatiei • Interval de timp 1938 - 1944 1945 - 1947 1948 – 1989 1990 - 2003 • Nr acte norm. / 100 zile lucr. cca 10 11 50 370 • b) Autoritatea Judecatoreasca • (i) informatizarea lenta si incompleta => manipularea de dosare cu documente si • (ii) interfete insuficiente cu celelalte registre, solutionarea lenta a cauzelor • sisteme de informatie ale statului dificultati in definirea si calculul perfor- • mantei • Autoritatea Executiva • (i) inca predomina informatizarea “insulara”=> cost ridicat si eficacitate redusa (lipsa • (ii) utilizarea inca redusa a serviciilor web, integrarii si interoperabilitatii creste • depozitelor de date, solutiilor suport decizie posibilitatea fraudei si coruptiei • (iii) servirea inca greoaie a cetatenilor si • organizatiilor 13

  14. # 4. Un comentariu in legatura cu guvernarea electronica: e-Government si e-Governance Rezultat sintetic: costul tranzitiei de exemplu: Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 …..1998 1999 2000 2001 2002 2003 PIB (%) 100 94 82 75 76 79 85 88 78 79 84 94 99 Dif (%) 0 6 18 25 24 21 15 21 22 21 16 6 1 Dif cum 0 6 24 49 83 103 118 156 178 199 215 221 222 Reprezinta echivalentul a cca 90 mild USD (1989) (intrucat cresterea PIB a mai multor tari foste socialiste a fost mai rapida, costul real este mai mare) Este evident ca un factor de influenta major este managementul societal Pozitia Romaniei intre tarile europene: => PIB ~ 2 k USD / loc in 2002 fata de: ~ 33: Danemarca; 23…26: Franta, Germania, Irlanda, Austria, Belgia, Olanda, Finlanda, Anglia, Suedia; 10…19: Slovenia, Portugalia, Grecia, Spania, Italia 4…6: Letonia, Lituania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Cehia, Estonia (WB: 2004 World Development Indicators) 14

  15. MULTUMIRI PENTRU ATENTIE ! 15

More Related