Universitatea Al.
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 36

Universitatea Al. I.Cuza Iaşi Facultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei PowerPoint PPT Presentation


  • 142 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Universitatea Al. I.Cuza Iaşi Facultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei. Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I. STRATEGII INSTRUCTIV-EDUCATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. Candidat, înv. Alina Ciobanu. Coordonator,

Download Presentation

Universitatea Al. I.Cuza Iaşi Facultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Universitatea al i cuza iasi facultatea de psihologie i stiinte ale educatiei

Universitatea Al.I.Cuza IaşiFacultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I

STRATEGII INSTRUCTIV-EDUCATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Candidat,înv. Alina Ciobanu

Coordonator,

Prof.univ.dr. Ana Constantin

2010


Cuprins

CUPRINS:

  • Argument

  • I. Creativitatea – delimitări conceptuale şi terminologice

  • II. Specificul creativităţii la vârsta scolarităţii mici

  • III. Invăţământul şi creativitatea

  • IV. Strategii instructiv-educative de stimulare a creativităţii în învăţământul primar

    Strategia I Prezentare generală; particularizare la clasa I

    Strategia a II - aAlternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic


Universitatea al i cuza iasi facultatea de psihologie i stiinte ale educatiei

  • Motto: „ Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori)


Universitatea al i cuza iasi facultatea de psihologie i stiinte ale educatiei

ARGUMENT

•Încă din şcoala primară, dacă nu chiar mai devreme, se poate vorbi de creativitate potenţială, care face posibilă creaţia ca activitate psihică, dar desăvârşirea ei depinde de acţiunea experienţială din primele vârste ale copilului. Având în vedere receptivitatea maximǎ a vârstei şcolare mici, care obligǎ la preocupări pentru un proces formativ timpuriu, cred că, în cadrul procesului educativ din şcoala primară, stimularea creativităţii trebuie sǎ deţină un loc deosebit. În acest context, consider actuală şi utilă promovarea unor modalităţi concrete de antrenare şi dezvoltare a creativităţii la vârsta şcolară mică.

•Interesul tot mai accentuat al societăţii contemporane pentru stimularea şi educarea creativităţii elevilor este reliefat chiar de esenţa idealului educaţional, formulat în Legea învăţământului din 1995, art.3: „ Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”.

•Ceea ce lipseşte învăţământului, într-o epocă sau alta , nu este existenţa unui ideal, ca formulare abstractă - în cazul nostru - educatorul creativităţii, ci claritatea obiectivelor ce decurg de aici, conturarea unei strategii specifice dezvoltării comportamentului creativ precum şi conştientizarea mai accentuată a necesităţii dezvoltării creativităţii individuale şi sociale


I creativitatea delimit ri conceptuale i terminologice i 1 concept i sensuri ale creativit ii

I. Creativitatea – delimitări conceptuale şi terminologiceI.1. Concept şi sensuri ale creativităţii

  • Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a făuri, a naşte.

  • El a fost introdus în vocabularul psihologic de către G. W. Allport, în 1937.

  • Ana Stoica remarcă nenumărate denumiri metaforice ale creativităţii: “inteligenţa fluidă”(R.B. Cattell), “gândire direcţionată creator”(J.P.Guilford), “rezolvare de probleme” (A. Simion şi I. Bruner), “imaginaţie creatoare” (T.Ribot şi Piaget), “imaginaţie constructivă” (A. Osborn )

  • Definiţii ale conceptului de creativitate:

    Al. Roşca : “aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou şi de valoare”

    P. Popescu- Neveanu : “dispoziţie generală a personalităţii spre nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”

    S. M. Bădulescu: “modalitate integrativă a personalităţii umane care exprimă ansamblul de calităţi care duc la generarea noului, la originalitate”

    D. Potolea: “disponibilitatea generală a personalităţii orientată către nou”


I 2 fazele procesului de crea ie

I.2. Fazele procesului de creaţie

În concepţia lui G.Wallas, actul creaţiei ştiinţifice parcurge patru faze sau etape:

• prepararea,

• incubaţia

• iluminarea

• verificarea.

Pregătirea (prepararea) este o fază complexă şi desfăşurarea ei depinde

de creator, de pregătirea lui generală şi în specialitatea respectivă.

În aşa zisa fază de incubaţie, care poate fi de mai lungă sau mai scurtă

durată, problema pare să fie părăsită sau uitată, dar, la un moment dat, apare

rezolvarea pe neaşteptate sau după o aşteptare tensională.

Iluminarea (echivalentă cu inspiraţia sau intuiţia) este faza în care procesul

de creaţie ajunge la punctul culminant.

Verificarea este stadiul final al procesului de creaţie în care materialul

obişnuit, brut, furnizat de căutările anterioare şi de ,,iluminări”, în măsura în care a

avut loc, este finisat.


I 3 niveluri ale creativit ii

I.3.Niveluri ale creativităţii

  • I. Taylor distinge cinci trepte (niveluri) ale creativităţii:

    • expresivă,

    • productivă

    • inventivă

    • inovativă

    • emergentă

  • Primele două corespund creativităţii psihologice, a treia corespunde celei capabile de invenţii şi inovaţii, a patra - creativităţii manifestate de mari reprezentanţi ai artei şi ştiinţei şi - ultima celei concretizate în opere geniale.


I 4 factorii structurali ai creativit ii

I.4.Factorii structurali ai creativităţii

  • Factorii care determină creativitatea pot fi clasificaţi astfel:

    Factori psihici:

    - cognitiv-aptitudinali;

    - non-cognitivi

    Factorii sociali:

    - culturali,

    - educativi

    - mediul socio-economic

    Factorii biologici:

    - diferenţe de sex

    -vârsta


I 5 blocajele creativit ii

I.5.Blocajele creativităţii

  • Blocaje percepţionale

  • Blocaje emoţionale

  • Blocaje culturale

    Blocajele percepţionale se referă în primul rând la greutatea de a identifica

    problema ce trebuie rezolvată. Cele emoţionale şi cele culturale vizează

    fetişizarea raţiunii în dauna afectivităţii şi teama de a greşi.

    Ana Stoica Constantin furnizează în lucrarea “Creativitatea pentru studenţi şi

    profesori”, cea mai complexă sinteză a blocajelor psihologice ale creativităţii: 

  • Factori stimulativi ai creativităţii, deveniţi blocaje prin absenţă;

  • Blocaje interne ale creativităţii


Universitatea al i cuza iasi facultatea de psihologie i stiinte ale educatiei

II. Specificul creativităţii la vârsta şcolară micăII.1.Consideraţii generale asupra dezvoltării copilului de vârstă şcolară mică

  • Ştiinţa psihologică – în ansamblu – şi psihologia vârstelor – în special –

    concep dezvoltarea fiinţei umane ca o devenire complexă şi unitar integratoare,

    realizându-se în trei planuri fundamentale: biologic, psihic şi social.

  • A.N. Leontiev propune următoarele stadii de evoluţie ontogenetice:

    < stadiul copilului mic (0-3 ani), perioada de însuşire a deprinderilor elementare de autoservire şi a instrumentelor independenţei, mersul şi vorbirea;

    < perioada preşcolară, de la 3 ani până la intrarea copilului în şcoală, ce se caracterizeazăprin punerea bazelor personalităţii;

    < perioada şcolară mică (6-10 ani) echivalează cu formarea de strategii de învăţare organizată;

    < perioada şcolară mijlocie (10-14 ani) este considerată de Leontiev ca o perioadă de accelerare a dezvoltării şi maturizării în toate sferele activităţii psihice;

    < perioada adolescenţei (14-18 ani), ce se caracterizează prin dezvoltare psihică şi orientare socio-profesională.


Universitatea al i cuza iasi facultatea de psihologie i stiinte ale educatiei

II.2.Particularităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă şcolară mică din perspectiva stimulării creativităţii sale

Dezvoltarea socială şi dezvoltarea intelectuală constituie aspectele principale

ale creşterii personalităţii în actuala perioadă de vârstă, caracterizată prin

spargerea cadrului familial şi prin destrămarea mentalităţii infantile primordiale.

Desprinzând aspectele esenţiale ale acestui stadiu, P. Osterrieth împrumută de la

Gessel următoarea caracterizare:

  • 6 ani: vârsta extremismului, a tensiunii, a agitaţiei;

  • 7 ani: vârsta calmului, a preocupărilor interioare, a meditaţiei, în care apare pentru prima dată „interioritatea”;

  • 8 ani: „vârsta cosmopolită”, a expansiunii, a extravaganţei, a interesului universal:

  • 9 ani: vârsta autocriticii, a autodeterminării;

  • 10 ani: „apogeul copilăriei”


Ii 3 creativitatea la v rsta colar mic

II.3. Creativitatea la vârsta şcolară mică

  • În perioada micii şcolarităţi, imaginaţia se află în plin progres, atât sub raportul conţinutului, cât şi al formei. Comparativ cu vârsta preşcolară, ea devine însă mai <<critică>>, se apropie mai mult de realitate, copilul însuşi adoptând acum faţă de propria imaginaţie o atitudine mai circumspectă, de autocontrol.

  • La copiii de vârstǎ şcolarǎ mică remarcǎm potenţial creativ, manifestat în cadrul unor activitǎţi specifice vârstei (comunicare, desen, joc). Identificarea potenţialului creativ al copilului constituie o primǎ etapǎ în dezvoltarea creativitǎţii sale. Creativitatea nu se realizeazǎ de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue şi organizate, de stimulare şi activare a potenţialului creativ. Stimularea potenţialului creativ al elevului impune cunoaşterea specificului şi nivelului sǎu de dezvoltare, a particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale ale copilului şi relaţiilor determinative, în care este implicată creativitatea.


Iii nv m ntul i creativitatea iii 1 importanta teoretic si practic a creativit ii in etapa actual

III.Învăţământul şi creativitateaIII.1.Importanta teoretică si practică a creativităţii in etapa actuală

  • Educarea gândirii creatoare a elevilor este o preocupare generată nu de o modă

    didactică, ci de însăşi necesităţile timpului actual . Dinamica extraordinară în

    domeniul activităţii umane, cu dezvoltări ale ştiinţei si tehnicii, cu apariţii de noi

    direcţii ale cercetării, reclamă oameni creatori, rapid adaptabili unei societăţi in

    continuu progres.

  • Prioritatea fundamentala a învăţământului românesc este acum realizarea ,,omului

    de tip nou, cu stil eficient“, a omului cu calităţi sedimentare si cu simţul datoriei,

    punerea in valoare a ,,aurului cenuşiu“, dezvoltarea la maxim a potenţialului

    individual de la cele mai fragede vârste.

  • Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor in funcţie de potenţialul lor

    biologic si psihic, pe de o parte si depăşirea eşecului pe de alta parte , se prezintă

    ca obiective educaţionale de mare complexitate in etapa actuală de dezvoltare a

    teoriei si practicii pedagogice


Iii 2 reforma curricular ntre aspira ii si reu ite

III.2.Reforma curriculară, între aspiraţii si reuşite

  • Aplicarea noului plan-cadru de învăţământ

  • Introducerea disciplinelor opţionale

  • Decongestionarea programelor şcolare

  • Folosirea unui nou sistem de evaluare (calificative, diplome pentru fiecare disciplină, renunţarea la media anuală, descriptori de performanţă)

  • Măsurile de ameliorare ale managementului şcolar

  • Noua structură a anului şcolar pe semestre

  • Reforma nu s-a încheiat, ea se află în plin proces de desfăşurare. Chiar

    dacă acest proces a cunoscut - şi va cunoaşte - suişuri, coborâşuri,

    zigzaguri inevitabile, poate, dincolo de toate acestea există, totuşi, un set

    de rezultate incontestabile care nu pot fi trecute cu vederea.


Iii 3 studierea limbii i literaturii rom ne n ciclul primar din perspectiva stimul rii creativit ii

III.3. Studierea limbii şi literaturii române în ciclul primar din perspectiva stimulării creativităţii

  • Scopul studierii limbii şi literaturii române în învăţământul obligatoriu este acela

    ,,de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să

    înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi

    gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de

    om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcolar, respectiv profesional, să-

    şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme

    concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de

    învăţare.”

    Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă şi comunicare au fost susţinute prin introducerea

    unor strategii cât mai diverse de predare-învăţare, de o nouă modalitate de organizare a

    timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor

    instrumente adecvate de evaluare, astfel încât la sfârşitul ciclului primar elevii să atingă

    standardele curriculare de performanţă.


Iv strategii instructiv educative de stimulare a creativit ii n nv m ntul primar

IV. Strategii instructiv-educative de stimulare a creativităţii în învăţământul primar

Strategia I Prezentare generală; particularizare la clasa I

IV.1.Strategii didactice - Delimitări metodologice

IV.2.Strategii didactice de stimulare a potenţialului creativ la elevii din clasa I

Strategia a II - aAlternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic

Preambul

IV.3. Curriculum opţional ,,Ne jucăm, limba şi literatura română învăţăm” - proiect de programă

IV.4.Proiecte didactice


Jocul didactic metod principal de dezvoltare a creativit ii la clasa i

Jocul didactic-metodă principală de dezvoltare a creativităţii la clasa I


Strategia a ii a

Strategia a II - a

  • Alternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic


Preambul

Preambul

  • Conform OMEC nr. 3638/2001, în schema orară a fiecărui elev din învăţământul obligatoriu

    trebuie să existe minimum o oră de opţional. Lucrul acesta, alături de experienţa didactică din ultimii

    ani, cât şi cunoaşterea realităţii contemporane, a modului în care şcolarii mici îşi petrec timpul liber,

    faptul că în clasa I vin şi copii de 6 ani m-au motivat în alegerea şi propunerea unui proiect de

    programă pentru o disciplină opţională.

  • Consider că disciplinele opţionale îi pot ajuta pe şcolarii mici să răspundă la problemele şi

    întrebările pe care şi le pun în legătură cu experienţele de viaţă cotidiene. Lucrul acesta necesită

    găsirea unor modalităţi de atragere a şcolarilor mici către un univers plăcut, atractiv, relaxant, acela

    al jocului dar şi al lecturii.

  • Acest univers mirific trebuie redescoperit de către micii şcolari, prin antrenarea şi desfăşurarea

    unor jocuri noi, interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să

    readucă în conştiinţa lor adevăratul sens al copilăriei.

  • Iată de ce consider că, nu întâmplător, disciplina opţională propusă de mine vine în întâmpinarea

    cerinţelor a mai multor direcţii: interesul elevilor, dorinţa părinţilor şi nu în ultimul rând împlinirea

    unor obiective majore ale instrucţiei şi educaţiei.


Ne juc m limba i literatura rom n nv m curriculum op ional pentru clasa i argument

NE JUCĂM, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎNVĂŢĂMCURRICULUM OPŢIONAL PENTRU CLASA IArgument

  • Ştim cu toţii că, atunci când îi anunţăm pe elevi la un moment dat, într-o activitate didactică: ,,Acum vom face un joc!”, atenţia şi entuziasmul cresc. De ce să nu avem aşadar, în orar, o oră numai de jocuri, în cadrul opţionalului? La clasa I, este foarte necesară o astfel de oră, în condiţiile în care prin aceste jocuri, se continuă stilul de lucru din grădiniţă, făcându-se mai uşor trecerea la activităţile şcolare.

  • Prezenta programă propune o serie de jocuri, diverse ca tematică şi scop. Jocurile propuse sunt variate din punct de vedere al naturii cerinţelor, al fondului de cuvinte rulat cât şi al gradului de solicitare intelectuală. Ele se adresează prin sporirea treptată a gradului de complexitate, tuturor categoriilor de elevi (şi celor capabili de performanţe lingvistice şi literare).

  • Sperăm că jocurile propuse să trezească atenţia micului şcolar, să-i stârnească plăcerea de a citi, să-l obişnuiască să lucreze în grup, să-i stimuleze creativitatea, să cultive încrederea în forţele proprii, dar să fie utile şi învăţătorilor care predau la clasa I.


Jocuri didactice lingvistice

Jocuri didactice lingvistice

  • a)Jocuri fonetice/fonologice: c) Jocuri morfologice:

    -“ Jocul sunetelor şi a literelor” - ,,Eu spun una, tu spui multe!”

    -” Găseşte silaba lipsă” - ,,Eu spun multe, tu spui una!”

    -“Să găsim silabe” - ,,Fă din una, două!”

    -“Scara cuvintelor” - ,,Potriveşte însuşirea!”

    -“Literele amestecate”

    b) Jocuri lexicale semantice: d) Jocuri sintactice :

    - ,,Cuvinte certate” - ,,Spune mai departe”

    - ,,Cuvinte surori” - ,,Povestea neterminată”

    - ,,Cuvinte lipite”

    - ,,Măreşte, micşorează,(alintă)...” e) Jocuri stilistice


Jocuri didactice literare

Jocuri didactice literare

  • ,,Recunoaşteţi personajul!”

  • ,,Cine a spus?”

  • ,,Recunoaşteţi opera literară!”

  • ,,Personajul uituc”

  • ,,Personajul intrus”

  • ,,Autorul distrat”

  • ,,Întâmplarea rătăcită”

  • ,,Trăistuţa cu poveşti”

  • ,,Continuă povestea/povestirea!”

  • ,,Jocul cu trei probe”


Jocuri didactice de comunicare oral

Jocuri didactice de comunicare orală

  • ,,Jocuri de rol”

    -,,Telefonul fără fir”

  • ,,Mim”

  • ,,Onomatopee din natură”

  • ,,Întrebări şi răspunsuri”

  • ,,Amintiri ... dintr-o poveste”

  • ,,Ştirea zilei”

  • ,,În vizită la prieteni”

  • ,,Micii jurnalişti”

  • ,,De ziua ta”

  • ,,Vreau să fiu ca...”

  • ,,Primim oaspeţi”

    - ,,Ştii mai departe?”-


Jocuri didactice de comunicare scris

Jocuri didactice de comunicare scrisă

- ,,Cuvinte răsucite”

-,,Adaugă cuvântul potrivit!”

-,,Scrie cuv. care lipsesc”

- ,,Să completăm!”

  • ,,Ne jucăm cu litera...”

  • - ,,Ştim să continuăm?”

    - ,,Cuvinte răsturnate”

    - ,,Să căutăm cuvinte potrivite!”

    - ,,Cuvinte şi silabe pitite”


Jocuri cu imagini

Jocuri cu imagini

- ,,Cuvinte ilustrate”- ,,Trăistuţa fermecată”

-,, Locul cuvintelor”- ,,Evantaiul fermecat”

- ,,Descrie ce se potriveşte”

- ,,Să desenăm”- ,,Interviu în direct”

- ,,Cuvinte în imagini”- ,,Lanţul cuvintelor”

- ,,Povestiri în imagini”- ,,Loto cu litere”

- ,,Telefonul fără fir”


Scara cuvintelor

Scara cuvintelor

  • Găseşte cuvinte care încep cu silaba indicată, formate din două, trei, patru silabe:

    re __ma __

    re __ __ma __ __

    re __ __ __ma __ __ __


Unul din dou

Unul din două!

  • Alege şi completează versurile.(Atenţie la rimă!)

    ,,Mama mea m-a învăţat

    Ca să fiu mereu................. 1.bucuros 2.curat

    Serile şi dimineaţa,

    Îmi spăl mâinile şi.............. 1.faţa 2.dinţii

    Mi-a mai spus mama aşa:

    ,,Înainte de-a.................... 1.veni 2.pleca

    Te speli bine cu ..............” 1.săpun 2.periuţa

    Sfatul mamei este bun.”

    ,,Sfatul mamei”-Florin Iordănescu


Eu zic una tu zici multe

Eu zic una, tu zici multe!

melc -............................mac -.......................................

mic -...............................rac -.......................................

nucă-............................colac-.....................................

ac-................................sac-.......................................

Alege trei cuvinte din cele scrise de tine si alcătuieşte trei propozitii.


Cuvinte prietene

„Cuvinte prietene”

Uneşte cu ajutorul săgeţilor cuvintele

cu înţeles asemănător:

elevţarăsteagprietenfeciorzăpadă

amicbăiatpatrieşcolardrapelomăt


Cuvinte certate

„Cuvinte certate”

  • Uneşte cu ajutorul săgeţilor cuvintele cu sens opus:

    înalt frumos curatumed adevărat

    murdar fals uscat scundurât


Jocul literelor

„Jocul literelor”

  • Completaţi cuvintele cu atâtea litere

    câte puncte sunt, ţinând seama şi de

    explicaţiile din paranteze:

    a . . ( de băut )i . . ( din nou )

    b . . ( luminează )l . . ( regele animalelor )

    c . . ( animal )m . . ( bătrân )

    d . . ( cadou )r . . ( paradis )

    E . . ( nume de fată )ş . . ( jocul minţii )

    f . . ( dă căldură )t . . ( nu vorbesc )

    g . . ( cenuşiu )u . . ( hibernează )

    h . . . ( joc popular )v . . ( are viaţă )


Concluzii

CONCLUZII

  • Creativitatea nu se realizeazǎ de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue şi

    organizate, de stimulare şi activare a potenţialului creativ. Stimularea

    potenţialului creativ al elevului impune cunoaşterea specificului şi nivelului sǎu de

    dezvoltare, a particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale ale copilului şi relaţiilor

    determinative, în care este implicată creativitatea.

  • Optimizarea demersului pedagogic de stimulare a creativitǎţii elevilor

    presupune utilizarea eficientă a multitudinii de metode cunoscute. Ele devin

    instrumente care ne permit să conturăm bazele teoretice şi operaţionale ale

    creativităţii literar-artistice a elevilor.

  • Trăim într-o lume ce se schimbă mereu. Ea cere insistenţă de idei şi fapte noi.

    În avangarda transformărilor este şcoala, profesorul, elevul, iar prin ei – întreaga

    societate.

  • Într-un proverb românesc se spune: „Învăţătura e o comoară, iar munca cheia

    ei. Păzeşte bine cheia, să nu pierzi comoara.”


  • Login