slide1
Download
Skip this Video
Download Presentation
Universitatea Al. I.Cuza Iaşi Facultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 36

Universitatea Al. I.Cuza Iasi Facultatea de Psihologie i Stiinte ale Educatiei - PowerPoint PPT Presentation


  • 195 Views
  • Uploaded on

Universitatea Al. I.Cuza Iaşi Facultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei. Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I. STRATEGII INSTRUCTIV-EDUCATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. Candidat, înv. Alina Ciobanu. Coordonator,

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Universitatea Al. I.Cuza Iasi Facultatea de Psihologie i Stiinte ale Educatiei' - trilby


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

Universitatea Al.I.Cuza IaşiFacultatea de Psihologie și Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I

STRATEGII INSTRUCTIV-EDUCATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Candidat,înv. Alina Ciobanu

Coordonator,

Prof.univ.dr. Ana Constantin

2010

cuprins
CUPRINS:
  • Argument
  • I. Creativitatea – delimitări conceptuale şi terminologice
  • II. Specificul creativităţii la vârsta scolarităţii mici
  • III. Invăţământul şi creativitatea
  • IV. Strategii instructiv-educative de stimulare a creativităţii în învăţământul primar

Strategia I Prezentare generală; particularizare la clasa I

Strategia a II - aAlternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic

slide3

Motto: „ Să nu-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori)

slide4

ARGUMENT

•Încă din şcoala primară, dacă nu chiar mai devreme, se poate vorbi de creativitate potenţială, care face posibilă creaţia ca activitate psihică, dar desăvârşirea ei depinde de acţiunea experienţială din primele vârste ale copilului. Având în vedere receptivitatea maximǎ a vârstei şcolare mici, care obligǎ la preocupări pentru un proces formativ timpuriu, cred că, în cadrul procesului educativ din şcoala primară, stimularea creativităţii trebuie sǎ deţină un loc deosebit. În acest context, consider actuală şi utilă promovarea unor modalităţi concrete de antrenare şi dezvoltare a creativităţii la vârsta şcolară mică.

•Interesul tot mai accentuat al societăţii contemporane pentru stimularea şi educarea creativităţii elevilor este reliefat chiar de esenţa idealului educaţional, formulat în Legea învăţământului din 1995, art.3: „ Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”.

•Ceea ce lipseşte învăţământului, într-o epocă sau alta , nu este existenţa unui ideal, ca formulare abstractă - în cazul nostru - educatorul creativităţii, ci claritatea obiectivelor ce decurg de aici, conturarea unei strategii specifice dezvoltării comportamentului creativ precum şi conştientizarea mai accentuată a necesităţii dezvoltării creativităţii individuale şi sociale

i creativitatea delimit ri conceptuale i terminologice i 1 concept i sensuri ale creativit ii
I. Creativitatea – delimitări conceptuale şi terminologiceI.1. Concept şi sensuri ale creativităţii
  • Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin creare, care înseamnă a zămisli, a făuri, a naşte.
  • El a fost introdus în vocabularul psihologic de către G. W. Allport, în 1937.
  • Ana Stoica remarcă nenumărate denumiri metaforice ale creativităţii: “inteligenţa fluidă”(R.B. Cattell), “gândire direcţionată creator”(J.P.Guilford), “rezolvare de probleme” (A. Simion şi I. Bruner), “imaginaţie creatoare” (T.Ribot şi Piaget), “imaginaţie constructivă” (A. Osborn )
  • Definiţii ale conceptului de creativitate:

Al. Roşca : “aptitudinea sau capacitatea de a produce ceva nou şi de valoare”

P. Popescu- Neveanu : “dispoziţie generală a personalităţii spre nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”

S. M. Bădulescu: “modalitate integrativă a personalităţii umane care exprimă ansamblul de calităţi care duc la generarea noului, la originalitate”

D. Potolea: “disponibilitatea generală a personalităţii orientată către nou”

i 2 fazele procesului de crea ie
I.2. Fazele procesului de creaţie

În concepţia lui G.Wallas, actul creaţiei ştiinţifice parcurge patru faze sau etape:

• prepararea,

• incubaţia

• iluminarea

• verificarea.

Pregătirea (prepararea) este o fază complexă şi desfăşurarea ei depinde

de creator, de pregătirea lui generală şi în specialitatea respectivă.

În aşa zisa fază de incubaţie, care poate fi de mai lungă sau mai scurtă

durată, problema pare să fie părăsită sau uitată, dar, la un moment dat, apare

rezolvarea pe neaşteptate sau după o aşteptare tensională.

Iluminarea (echivalentă cu inspiraţia sau intuiţia) este faza în care procesul

de creaţie ajunge la punctul culminant.

Verificarea este stadiul final al procesului de creaţie în care materialul

obişnuit, brut, furnizat de căutările anterioare şi de ,,iluminări”, în măsura în care a

avut loc, este finisat.

i 3 niveluri ale creativit ii
I.3.Niveluri ale creativităţii
  • I. Taylor distinge cinci trepte (niveluri) ale creativităţii:

• expresivă,

• productivă

• inventivă

• inovativă

• emergentă

  • Primele două corespund creativităţii psihologice, a treia corespunde celei capabile de invenţii şi inovaţii, a patra - creativităţii manifestate de mari reprezentanţi ai artei şi ştiinţei şi - ultima celei concretizate în opere geniale.
i 4 factorii structurali ai creativit ii
I.4.Factorii structurali ai creativităţii
  • Factorii care determină creativitatea pot fi clasificaţi astfel:

Factori psihici:

- cognitiv-aptitudinali;

- non-cognitivi

Factorii sociali:

- culturali,

- educativi

- mediul socio-economic

Factorii biologici:

- diferenţe de sex

-vârsta

i 5 blocajele creativit ii
I.5.Blocajele creativităţii
  • Blocaje percepţionale
  • Blocaje emoţionale
  • Blocaje culturale

Blocajele percepţionale se referă în primul rând la greutatea de a identifica

problema ce trebuie rezolvată. Cele emoţionale şi cele culturale vizează

fetişizarea raţiunii în dauna afectivităţii şi teama de a greşi.

Ana Stoica Constantin furnizează în lucrarea “Creativitatea pentru studenţi şi

profesori”, cea mai complexă sinteză a blocajelor psihologice ale creativităţii: 

  • Factori stimulativi ai creativităţii, deveniţi blocaje prin absenţă;
  • Blocaje interne ale creativităţii
slide10
II. Specificul creativităţii la vârsta şcolară micăII.1.Consideraţii generale asupra dezvoltării copilului de vârstă şcolară mică
  • Ştiinţa psihologică – în ansamblu – şi psihologia vârstelor – în special –

concep dezvoltarea fiinţei umane ca o devenire complexă şi unitar integratoare,

realizându-se în trei planuri fundamentale: biologic, psihic şi social.

  • A.N. Leontiev propune următoarele stadii de evoluţie ontogenetice:

< stadiul copilului mic (0-3 ani), perioada de însuşire a deprinderilor elementare de autoservire şi a instrumentelor independenţei, mersul şi vorbirea;

< perioada preşcolară, de la 3 ani până la intrarea copilului în şcoală, ce se caracterizeazăprin punerea bazelor personalităţii;

< perioada şcolară mică (6-10 ani) echivalează cu formarea de strategii de învăţare organizată;

< perioada şcolară mijlocie (10-14 ani) este considerată de Leontiev ca o perioadă de accelerare a dezvoltării şi maturizării în toate sferele activităţii psihice;

< perioada adolescenţei (14-18 ani), ce se caracterizează prin dezvoltare psihică şi orientare socio-profesională.

slide11
II.2.Particularităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă şcolară mică din perspectiva stimulării creativităţii sale

Dezvoltarea socială şi dezvoltarea intelectuală constituie aspectele principale

ale creşterii personalităţii în actuala perioadă de vârstă, caracterizată prin

spargerea cadrului familial şi prin destrămarea mentalităţii infantile primordiale.

Desprinzând aspectele esenţiale ale acestui stadiu, P. Osterrieth împrumută de la

Gessel următoarea caracterizare:

  • 6 ani: vârsta extremismului, a tensiunii, a agitaţiei;
  • 7 ani: vârsta calmului, a preocupărilor interioare, a meditaţiei, în care apare pentru prima dată „interioritatea”;
  • 8 ani: „vârsta cosmopolită”, a expansiunii, a extravaganţei, a interesului universal:
  • 9 ani: vârsta autocriticii, a autodeterminării;
  • 10 ani: „apogeul copilăriei”
ii 3 creativitatea la v rsta colar mic
II.3. Creativitatea la vârsta şcolară mică
  • În perioada micii şcolarităţi, imaginaţia se află în plin progres, atât sub raportul conţinutului, cât şi al formei. Comparativ cu vârsta preşcolară, ea devine însă mai <<critică>>, se apropie mai mult de realitate, copilul însuşi adoptând acum faţă de propria imaginaţie o atitudine mai circumspectă, de autocontrol.
  • La copiii de vârstǎ şcolarǎ mică remarcǎm potenţial creativ, manifestat în cadrul unor activitǎţi specifice vârstei (comunicare, desen, joc). Identificarea potenţialului creativ al copilului constituie o primǎ etapǎ în dezvoltarea creativitǎţii sale. Creativitatea nu se realizeazǎ de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue şi organizate, de stimulare şi activare a potenţialului creativ. Stimularea potenţialului creativ al elevului impune cunoaşterea specificului şi nivelului sǎu de dezvoltare, a particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale ale copilului şi relaţiilor determinative, în care este implicată creativitatea.
iii nv m ntul i creativitatea iii 1 importanta teoretic si practic a creativit ii in etapa actual
III.Învăţământul şi creativitateaIII.1.Importanta teoretică si practică a creativităţii in etapa actuală
  • Educarea gândirii creatoare a elevilor este o preocupare generată nu de o modă

didactică, ci de însăşi necesităţile timpului actual . Dinamica extraordinară în

domeniul activităţii umane, cu dezvoltări ale ştiinţei si tehnicii, cu apariţii de noi

direcţii ale cercetării, reclamă oameni creatori, rapid adaptabili unei societăţi in

continuu progres.

  • Prioritatea fundamentala a învăţământului românesc este acum realizarea ,,omului

de tip nou, cu stil eficient“, a omului cu calităţi sedimentare si cu simţul datoriei,

punerea in valoare a ,,aurului cenuşiu“, dezvoltarea la maxim a potenţialului

individual de la cele mai fragede vârste.

  • Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor in funcţie de potenţialul lor

biologic si psihic, pe de o parte si depăşirea eşecului pe de alta parte , se prezintă

ca obiective educaţionale de mare complexitate in etapa actuală de dezvoltare a

teoriei si practicii pedagogice

iii 2 reforma curricular ntre aspira ii si reu ite
III.2.Reforma curriculară, între aspiraţii si reuşite
  • Aplicarea noului plan-cadru de învăţământ
  • Introducerea disciplinelor opţionale
  • Decongestionarea programelor şcolare
  • Folosirea unui nou sistem de evaluare (calificative, diplome pentru fiecare disciplină, renunţarea la media anuală, descriptori de performanţă)
  • Măsurile de ameliorare ale managementului şcolar
  • Noua structură a anului şcolar pe semestre
  • Reforma nu s-a încheiat, ea se află în plin proces de desfăşurare. Chiar

dacă acest proces a cunoscut - şi va cunoaşte - suişuri, coborâşuri,

zigzaguri inevitabile, poate, dincolo de toate acestea există, totuşi, un set

de rezultate incontestabile care nu pot fi trecute cu vederea.

iii 3 studierea limbii i literaturii rom ne n ciclul primar din perspectiva stimul rii creativit ii
III.3. Studierea limbii şi literaturii române în ciclul primar din perspectiva stimulării creativităţii
  • Scopul studierii limbii şi literaturii române în învăţământul obligatoriu este acela

,,de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să

înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi

gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de

om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcolar, respectiv profesional, să-

şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme

concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de

învăţare.”

Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă şi comunicare au fost susţinute prin introducerea

unor strategii cât mai diverse de predare-învăţare, de o nouă modalitate de organizare a

timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor

instrumente adecvate de evaluare, astfel încât la sfârşitul ciclului primar elevii să atingă

standardele curriculare de performanţă.

iv strategii instructiv educative de stimulare a creativit ii n nv m ntul primar
IV. Strategii instructiv-educative de stimulare a creativităţii în învăţământul primar

Strategia I Prezentare generală; particularizare la clasa I

IV.1.Strategii didactice - Delimitări metodologice

IV.2.Strategii didactice de stimulare a potenţialului creativ la elevii din clasa I

Strategia a II - aAlternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic

Preambul

IV.3. Curriculum opţional ,,Ne jucăm, limba şi literatura română învăţăm” - proiect de programă

IV.4.Proiecte didactice

strategia a ii a
Strategia a II - a
  • Alternativa curriculumului opţional ca modalitate de stimulare a creativităţii şcolarului mic
preambul
Preambul
  • Conform OMEC nr. 3638/2001, în schema orară a fiecărui elev din învăţământul obligatoriu

trebuie să existe minimum o oră de opţional. Lucrul acesta, alături de experienţa didactică din ultimii

ani, cât şi cunoaşterea realităţii contemporane, a modului în care şcolarii mici îşi petrec timpul liber,

faptul că în clasa I vin şi copii de 6 ani m-au motivat în alegerea şi propunerea unui proiect de

programă pentru o disciplină opţională.

  • Consider că disciplinele opţionale îi pot ajuta pe şcolarii mici să răspundă la problemele şi

întrebările pe care şi le pun în legătură cu experienţele de viaţă cotidiene. Lucrul acesta necesită

găsirea unor modalităţi de atragere a şcolarilor mici către un univers plăcut, atractiv, relaxant, acela

al jocului dar şi al lecturii.

  • Acest univers mirific trebuie redescoperit de către micii şcolari, prin antrenarea şi desfăşurarea

unor jocuri noi, interesante, bogate în conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să

readucă în conştiinţa lor adevăratul sens al copilăriei.

  • Iată de ce consider că, nu întâmplător, disciplina opţională propusă de mine vine în întâmpinarea

cerinţelor a mai multor direcţii: interesul elevilor, dorinţa părinţilor şi nu în ultimul rând împlinirea

unor obiective majore ale instrucţiei şi educaţiei.

ne juc m limba i literatura rom n nv m curriculum op ional pentru clasa i argument
NE JUCĂM, LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎNVĂŢĂMCURRICULUM OPŢIONAL PENTRU CLASA IArgument
  • Ştim cu toţii că, atunci când îi anunţăm pe elevi la un moment dat, într-o activitate didactică: ,,Acum vom face un joc!”, atenţia şi entuziasmul cresc. De ce să nu avem aşadar, în orar, o oră numai de jocuri, în cadrul opţionalului? La clasa I, este foarte necesară o astfel de oră, în condiţiile în care prin aceste jocuri, se continuă stilul de lucru din grădiniţă, făcându-se mai uşor trecerea la activităţile şcolare.
  • Prezenta programă propune o serie de jocuri, diverse ca tematică şi scop. Jocurile propuse sunt variate din punct de vedere al naturii cerinţelor, al fondului de cuvinte rulat cât şi al gradului de solicitare intelectuală. Ele se adresează prin sporirea treptată a gradului de complexitate, tuturor categoriilor de elevi (şi celor capabili de performanţe lingvistice şi literare).
  • Sperăm că jocurile propuse să trezească atenţia micului şcolar, să-i stârnească plăcerea de a citi, să-l obişnuiască să lucreze în grup, să-i stimuleze creativitatea, să cultive încrederea în forţele proprii, dar să fie utile şi învăţătorilor care predau la clasa I.
jocuri didactice lingvistice
Jocuri didactice lingvistice
  • a)Jocuri fonetice/fonologice: c) Jocuri morfologice:

-“ Jocul sunetelor şi a literelor” - ,,Eu spun una, tu spui multe!”

-” Găseşte silaba lipsă” - ,,Eu spun multe, tu spui una!”

-“Să găsim silabe” - ,,Fă din una, două!”

-“Scara cuvintelor” - ,,Potriveşte însuşirea!”

-“Literele amestecate”

b) Jocuri lexicale semantice: d) Jocuri sintactice :

- ,,Cuvinte certate” - ,,Spune mai departe”

- ,,Cuvinte surori” - ,,Povestea neterminată”

- ,,Cuvinte lipite”

- ,,Măreşte, micşorează,(alintă)...” e) Jocuri stilistice

jocuri didactice literare
Jocuri didactice literare
  • ,,Recunoaşteţi personajul!”
  • ,,Cine a spus?”
  • ,,Recunoaşteţi opera literară!”
  • ,,Personajul uituc”
  • ,,Personajul intrus”
  • ,,Autorul distrat”
  • ,,Întâmplarea rătăcită”
  • ,,Trăistuţa cu poveşti”
  • ,,Continuă povestea/povestirea!”
  • ,,Jocul cu trei probe”
jocuri didactice de comunicare oral
Jocuri didactice de comunicare orală
  • ,,Jocuri de rol”

-,,Telefonul fără fir”

  • ,,Mim”
  • ,,Onomatopee din natură”
  • ,,Întrebări şi răspunsuri”
  • ,,Amintiri ... dintr-o poveste”
  • ,,Ştirea zilei”
  • ,,În vizită la prieteni”
  • ,,Micii jurnalişti”
  • ,,De ziua ta”
  • ,,Vreau să fiu ca...”
  • ,,Primim oaspeţi”

- ,,Ştii mai departe?” -

jocuri didactice de comunicare scris
Jocuri didactice de comunicare scrisă

- ,,Cuvinte răsucite”

-,,Adaugă cuvântul potrivit!”

-,,Scrie cuv. care lipsesc”

- ,,Să completăm!”

  • ,,Ne jucăm cu litera...”
  • - ,,Ştim să continuăm?”

- ,,Cuvinte răsturnate”

- ,,Să căutăm cuvinte potrivite!”

- ,,Cuvinte şi silabe pitite”

jocuri cu imagini
Jocuri cu imagini

- ,,Cuvinte ilustrate” - ,,Trăistuţa fermecată”

-,, Locul cuvintelor” - ,,Evantaiul fermecat”

- ,,Descrie ce se potriveşte”

- ,,Să desenăm” - ,,Interviu în direct”

- ,,Cuvinte în imagini” - ,,Lanţul cuvintelor”

- ,,Povestiri în imagini” - ,,Loto cu litere”

- ,,Telefonul fără fir”

scara cuvintelor
Scara cuvintelor
  • Găseşte cuvinte care încep cu silaba indicată, formate din două, trei, patru silabe:

re __ ma __

re __ __ ma __ __

re __ __ __ ma __ __ __

unul din dou
Unul din două!
  • Alege şi completează versurile.(Atenţie la rimă!)

,,Mama mea m-a învăţat

Ca să fiu mereu................. 1.bucuros 2.curat

Serile şi dimineaţa,

Îmi spăl mâinile şi.............. 1.faţa 2.dinţii

Mi-a mai spus mama aşa:

,,Înainte de-a.................... 1.veni 2.pleca

Te speli bine cu ..............” 1.săpun 2.periuţa

Sfatul mamei este bun.”

,,Sfatul mamei”-Florin Iordănescu

eu zic una tu zici multe
Eu zic una, tu zici multe!

melc -............................ mac -.......................................

mic -............................... rac -.......................................

nucă-............................ colac-.....................................

ac-................................ sac-.......................................

Alege trei cuvinte din cele scrise de tine si alcătuieşte trei propozitii.

cuvinte prietene
„Cuvinte prietene”

Uneşte cu ajutorul săgeţilor cuvintele

cu înţeles asemănător:

elev ţară steagprietenfecior zăpadă

amic băiatpatrieşcolardrapelomăt

cuvinte certate
„Cuvinte certate”
  • Uneşte cu ajutorul săgeţilor cuvintele cu sens opus:

înalt frumos curat umed adevărat

murdar fals uscat scund urât

jocul literelor
„Jocul literelor”
  • Completaţi cuvintele cu atâtea litere

câte puncte sunt, ţinând seama şi de

explicaţiile din paranteze:

a . . ( de băut ) i . . ( din nou )

b . . ( luminează ) l . . ( regele animalelor )

c . . ( animal ) m . . ( bătrân )

d . . ( cadou ) r . . ( paradis )

E . . ( nume de fată ) ş . . ( jocul minţii )

f . . ( dă căldură ) t . . ( nu vorbesc )

g . . ( cenuşiu ) u . . ( hibernează )

h . . . ( joc popular ) v . . ( are viaţă )

concluzii
CONCLUZII
  • Creativitatea nu se realizeazǎ de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue şi

organizate, de stimulare şi activare a potenţialului creativ. Stimularea

potenţialului creativ al elevului impune cunoaşterea specificului şi nivelului sǎu de

dezvoltare, a particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale ale copilului şi relaţiilor

determinative, în care este implicată creativitatea.

  • Optimizarea demersului pedagogic de stimulare a creativitǎţii elevilor

presupune utilizarea eficientă a multitudinii de metode cunoscute. Ele devin

instrumente care ne permit să conturăm bazele teoretice şi operaţionale ale

creativităţii literar-artistice a elevilor.

  • Trăim într-o lume ce se schimbă mereu. Ea cere insistenţă de idei şi fapte noi.

În avangarda transformărilor este şcoala, profesorul, elevul, iar prin ei – întreaga

societate.

  • Într-un proverb românesc se spune: „Învăţătura e o comoară, iar munca cheia

ei. Păzeşte bine cheia, să nu pierzi comoara.”

ad