Unitatea de invatare nasterea lumii moderne
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 25

Unitatea de invatare: Nasterea lumii moderne PowerPoint PPT Presentation


  • 88 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Unitatea de invatare: Nasterea lumii moderne. Europa in expansiune a ) De la atelierul meşteşugăresc la manufactură Clasa a VI-a.

Download Presentation

Unitatea de invatare: Nasterea lumii moderne

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Unitatea de invatare nasterea lumii moderne

Unitatea de invatare:Nasterea lumii moderne

Europa in expansiune

a) De la atelierul meşteşugăresc la manufactură

Clasa a VI-a


Fi de lucru 1

„Începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea, activitatea în domeniul agricol s-a intensificat, chiar dacă nu s-au remarcat progrese tehnice deosebite. Importanţa, rolul economic şi politic al oraşelor, şi mai ales al orăşenilor bogaţi, au crescut din ce în ce mai mult. Apariţia manufacturilor, a producţiei de mărfuri, a băncilor şi intensificarea comerţului au pus, treptat bazele unui nou sistem economic şi social – sistemul capitalist.”

Sarcină de lucru

Pornind de la textul de sus menţionaţi cu ce au fost înlocuite atelierele meşteşugăreşti?

Care este sistemul economic care apare în a doua jumătate a secolului al XIV-lea?

Fişă de lucru 1


Fi de lucru 2

Fişă de lucru 2

  • Definiţi termenii:

    - capital

    - manufactură


Fi de lucru 3

Fişă de lucru 3

  • „Apariţia capitalului a dus la apariţia unor noi relaţii economice, dar şi sociale – relaţiile de tip capitalist. Acestea erau bazate, deci, nu pe deţinerea proprietăţilor funciare (pământ), ci pe deţinerea banilor. S-au dezvoltat, astfel, băncile (cele care depozitau banii şi ofereau împrumuturi cu dobândă), companiile de asigurare, noi forme de plată. Pe de altă parte, dezvoltarea statelor europene impunea cheltuieli însemnate. Pentru a-şi procura imediat banii de care avea nevoie, regele sau principele era nevoit să împrumute de la negustori şi bancheri.”

  • Sarcini de lucru

  • Pe ce se bazau relaţiile de tip capitalist?

  • Unde erau depozitaţi banii?

  • De unde împrumuta regele banii?


Fi de lucru 4 conducerea ora ului

Fişă de lucru 4Conducerea oraşului

  • Unele oraşe-comune au obţinut dreptul de a se conduce singure, câteva dintre acestea organizându-se în oraşe-republici (Veneţia, Florenţa). Ele îşi alegeau reprezentanţii în consiliul orăşenesc. Aceştia purtau denumiri diferite, cea mai răspândită fiind cea de consilieri. În fruntea lor se afla un primar.

  • Pentru a face faţă cheltuielilor impuse de asigurarea apărării (fortificaţii) şi de instituţiile necesare (spitale, şcoli etc.), erau percepute impozite de la locuitorii oraşului.

  • Exista şi un tribunal al oraşului, unde erau judecate delictele mai puţin grave, crimele fiind judecate întotdeauna de senior.

  • Nu toţi locuitorii oraşelor participau la alegerea magistraţilor şi mai puţini erau cei care puteau fi aleşi. Conducerea oraşelor era acaparată de familii foarte bogate, care alcătuiau patriciatul.

  • Sarcini de lucru

  • Cine asigura conducerea oraşelor?

  • Care era cauza cheltuielilor oraşelor?

  • Cine judeca delictele şi crimele din oraşe?


Fi de lucru individual 5

Fişă de lucru individual 5

  • Ce relaţie exista între dezvoltarea oraşelor şi schimburile produse în agricultură?

  • Din ce categorii proveneau lucrătorii salariaţi?


Europa n expansiune

Europa în expansiune

b) Începuturile absolutismului monarhic în Europa


Fi a de lucru 1

Fişa de lucru 1

  • „Singura cale de a întemeia o putere comună, care să fie în stare să-i apere pe oameni de invazia străinilor şi de răul pe care şi-l pot face unii altora…este de a încredinţa toată puterea şi forţa unui singur om, sau unei adunări de oameni, care şi-ar putea reduce toate voinţele, prin majoritatea voturilor, la una singură…Căci, prin această autoritate atribuită lui (suveranului) de către fiecare particular în stat, el are posibilitatea de a întrebuinţa o putere atât de mare, încât, prin teroare, este în stare să îndrepte voinţele tuturor spre pace înlăuntrul statului şi spre ajutor reciproc împotriva duşmanului din afară.”

    (Thomas Hobbes, Leviathan)

  • Sarcină de lucru

  • Cum se argumentează în acest text necesitatea concentrării puterii în mâinile suveranului?

  • Cum trebuia să exercite el puterea în stat?


Fi de lucru 21

Fişă de lucru 2

  • „Cât despre autoritatea aceluia care guvernează, vă voi spune că acest regat atât de mare (Franţa), atât de populat, atât de bogat, depinde numai de voinţa supremă a regelui…Regatul nu se împarte, ci aparţine unuia singur…Regele este împărţitorul unui număr nesfârşit de slujbe, demnităţi, sarcini, bunuri eclesiastice, gratificaţii, daruri şi alte stimulente şi onoruri. El are asupra regatului său o autoritate deplină. Totul depinde de el: pacea şi războiul, impozitele şi tributurile, favorurile, beneficiile, sarcinile, guvernul şi administraţia întregului regat. Pe scurt, regele este stăpân absolut, nici un consiliu, nici un magistrat nu poate să-i limiteze puterea.”

    (Raport al lui Michele Soriano,

    ambasadorul Veneţiei la Paris, 1581)


Sarcin de lucru

Sarcină de lucru

  • Compară această schemă cu textul de mai sus şi arată în ce constă puterea monarhului.


Fi de lucru individual 3

Fişă de lucru individual 3

1. Care erau atribuţiile suveranului în epoca absolutismului monarhic?

2. Un om din popor avea posibilitatea să ceară dreptate regelui?

3. Definiţi termenii: absolutism monarhic, eclesiastic.


Europa n expansiune1

Europa în expansiune

c) Principalele descoperiri geografice şi consecinţele lor


Fi de lucru 11

Fişă de lucru 1

  • „La 24 iulie (1497) plecarăm…cu pilotul pe care ni-l dăduse regele, având drept ţintă o cetate care se chema Calicut. Pornirăm în căutarea ei, luând drumul spre răsărit…Într-o vineri, care era în ziua de 17 mai, avurăm cunoştinţă despre un pământ înalt. Se împliniseră 230 de zile de când nu mai zăriserăm coasta…Duminică merserăm de-a lungul unor munţi, cei mai înalţi care s-au văzut vreodată, şi care dominau cetatea Calicut. Ne apropiarăm în aşa fel de aceştia încât pilotul îi recunoscu şi ne spuse că aici se afla ţara unde doream să ajungem. Şi chiar în aceeaşi zi, spre seară, ne duserăm să ancorăm la două leghe mai sus de această cetate.”

    (Vasco da Gama, Jurnal de călătorie)

  • Sarcini de lucru

  • Până unde ajunge autorul acestui jurnal de călătorie?

  • Unde se găsea această cetate?

  • Folosind informaţiile din lecţie, dar şi pe cele culese de voi, descrieţi călătoria lui Vasco da Gama.


Fi de lucru 22

Fişă de lucru 2

  • „Ascultaţi noutăţi! Vă amintiţi de Columb?...Acum el s-a întors viu şi teafăr şi povesteşte minunăţii despre călătoria sa şi despre tot ce a văzut în ţările descoperite de el. a adus cu el aur, bumbac şi piper, mai bun de condiment decât cel din Caucaz. Toate acestea, spune el, pământul de acolo le rodeşte de la sine, la fel ca arborele care dă vopsea de purpură. El povesteşte că, plutind către apus de la Cadix, a descoperit felurite insule, dintre care una mai mare decât Spania şi pe toate acestea le-a luat în stăpânire în numele domnitorilor noştri. După vorbele sale, insulele acelea sunt locuite de oameni de neam, deosebit, trăind în stare de sălbăticie, dar în chip fericit…Deşi trăiesc într-o stare cu totul înapoiată şi umblă goi, nu le este totuşi străină patima după stăpânire.”

    (Despre descoperirea Americii)

  • Sarcini de lucru

  • Când a început Columb cea dintâi călătorie spre vest în căutarea Indiilor?

  • Câte călătorii a efectuat în total?

  • Care sunt bogăţiile descoperite de el în America?

  • Cum i-a numit Columb pe locuitorii teritoriilor descoperite?


Fi de lucru 3 importan a utiliz rii busolei

Fişă de lucru 3Importanţa utilizării busolei

  • Până la începutul secolului al XIII-lea, navigaţia se realiza doar în lunile de vară. Din octombrie până în aprilie, navele rămâneau în porturi, nu din pricina vânturilor de iarnă, ci din cauza ceţii şi a norilor care împiedicau observarea Soarelui şi a astrelor, după care se realiza orientarea. Apariţia busolei a schimbat toate acestea. Fie cerul era limpede sau cu nori, navigatorii dotaţi cu busole puteau să se orienteze în spaţiu. Extinderea navigaţiei şi în lunile de iarnă a modificat frecvenţa călătoriilor.

  • Sarcini de lucru

  • Care este importanţa busolei pentru navigaţie?


Fi de lucru 4 expedi ia lui magellan

Fişă de lucru 4Expediţia lui Magellan

  • „…Mâncam biscuiţi, dar nu mai erau biscuiţi, ci pulberea lor, amestecată cu grămezi de viermi, pentru că aceştia mâncaseră ce era mai bun; puţea foarte tare a urină de şoareci şi beam apă galbenă, putrezită de multe zile, şi mâncam nişte piele de bou...şi, de asemenea, de multe ori (mâncam şi ) rumeguş de lemn.

  • În aceste 3 luni şi douăzeci de zile, am mers aproape patru mii de leghe fără oprire prin această Mare Pacifică (într-adevăr e foarte paşnică, pentru că pe această mare n-am avut furtună) fără a vedea nici un pământ.”

    (Antonio Pigafetta, Însemnări despre Lumea Nouă)

  • Sarcini de lucru

  • De ce este importantă călătoria efectuată de Fernando Magellan?

  • În ce condiţii se efectuau călătoriile?

  • La ce face referire textul menţionând „Marea Pacifică”?


Fi de lucru individual 51

Fişă de lucru individual 5

  • Care au fost cauzele marilor descoperiri geografice?

  • Ce influenţă au avut progresele tehnice asupra navigaţiei?

  • Definiţi termenii: astrolab, busolă, cabotaj.


Fi de lucru 6 formarea imperiilor coloniale

Fişă de lucru 6Formarea imperiilor coloniale

  • „Teritoriile nou descoperite au fost luate sub stăpânire de statele din care veneau exploratorii. Cu timpul, spaniolii şi portughezii au intrat în conflict. Papa Alexandru al VI-lea le-a propus să-şi împartă noile stăpâniri. Prin tratatul din 1494, întregul continent american le aparţinea spaniolilor. Dar, în 1500, portughezul Cabral a descoperit un pământ nou Brazilia. Acest teritoriu a făcut parte, mai apoi, din imperiul colonial portughez.”

  • Sarcini de lucru

  • Ce consecinţă au avut marile descoperiri geografice?

  • Care era originea exploratorilor?

  • Menţionaţi şi alte consecinţe ale descoperirilor geografice.


Fi de lucru 7

Fişă de lucru 7

  • Sarcini de lucru

  • Urmăreşte pe hartă călătoriile descrise în lecţie.

  • Crezi că există vreo legătură între marile descoperiri geografice şi dezvoltarea calculelor cu numere?

  • Ce urmări a avut cucerirea de către europeni a populaţiilor care trăiau pe continentul american?

  • Căror cauze s-a datorat declinul civilizaţiei maya?

  • De ce au dispărut civilizaţiile aztecă şi incaşă?


Fi de lucru 8 imperiul colonial spaniol i atrocit ile fa de indigenii din indiile apusene

Fişă de lucru 8Imperiul colonial spaniol şi atrocităţile faţă de indigenii din Indiile apusene

  • „Insula Espaniola (azi Haiti din Arhipelagul Antilelor Mari) a fost întâia unde…s-au aşezat creştinii şi au răvăşit mari pustiuri şi au nimicit pe localnici. Şi această insulă a fost…pe care au ruinat-o şi au lăsat-o fără locuitori. Şi au început cu aceea că le-au luat indienilor femeile şi copiii…Creştinii îi băteau cu pumnii, cu bicele şi cu beţele…

  • …Şi apoi începură indienii a căuta mijloace de a alunga pe creştini de pe pământul lor şi s-au răsculat, dar jalnice şi neînsemnate erau armele lor…Creştinii, cu caii, săbiile şi lăncile lor, se aruncară asupră-le şi săvârşiră pretutindeni măceluri şi cruzimi.”

    (Bartolomeo de Las Casas)

  • Sarcini de lucru

  • Cum s-au comportat europenii (creştinii) cu populaţiile întâlnite în noile teritorii?

  • Imaginaţi-vă o întâlnire a voastră cu civilizaţiile continentului american. Cum ar decurge aceasta?


Europa in expansiune

Europa in expansiune

d) Apogeul Imperiului Otoman - Ţările Române în secolul al XVI-lea

(studiu de caz - Mihai Viteazul în contextul cruciadelor târzii)


Fi de lucru 1 capitula ia din 1529 ntre petru rare i soliman al ii lea

Fişă de lucru 1Capitulaţia din 1529 între Petru Rareş şi Soliman al II-lea

  • „Art. I. Sultanul recunoaşte că Moldova a dat de buna sa voie şi fără împotrivire făgăduială de supunere Împărăţiei otomane.

  • Art. II. Naţia moldavă se va bucura, ca şi în trecut, de toată slobozenia, fără ca Poarta otomană să-i poată pune vreo împedecare. Legile, datinile, obiceiurile, drepturile şi prerogativele acestei ţări vor fi pentru totdeauna necălcate.

  • Art. III. Domnii vor pune în lucrare cu deplină slobozenie domnirea lor peste toată ţara, ca şi altădată, fără ca Poarta să poată a se amesteca în vreun chip, d-a dreptul sau pieziş…

  • Art. XIII. Pentru toate aceste avantaje, neamul moldav nu va da Porţii otomane decât un dar anual de 4 000 galbeni.”

  • Sarcini de lucru

  • Care erau obligaţiile Moldovei faţă de Poartă?

  • Ce promitea Înalta Poartă în schimbul acestui „dar”?


Fi de lucru 2 un cronicar contemporan despre moartea lui mihai viteazul

Fişă de lucru 2Un cronicar contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul

  • „Iar când fu într-o dimineaţă, văzu Mihai - Vodă oastea nemţească, venind cătră cortul lui, unii călări, alţii pedeştri, şi socotind Mihai-vodă că aceştia sunt ajutoriul lui, şi nimic de dânşii nu se mai temea. Iar, ei, procleţii, nu au fostu ajutoriu, ci vrăjmaşi. Şi dacă văzu că sosesc, ieşi Mihai - Vodă din cortul său înaintea lor vesel şi le zise: „Bine aţi venit voinicilor, vitejilor!” Iar ei se repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatice, cu săbiile scoase, ci unul dete cu suliţa şi-l lovi drept în inimă, iar altul degrab îi tăie capul. Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu ştiuse, nici se împrilegiuse sabia lui cea iute în mâna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat.”

  • Sarcini de lucru

  • Analizaţi textul şi descrieţi cum s-a produs sfârşitul lui Mihai?

  • Adăugaţi informaţii culese de voi pentru a realiza un eseu despre personalitatea lui Mihai Viteazul.


Fi de lucru 3 prima unire politic

Fişă de lucru 3Prima unire politică

  • Instabilitatea politică din Transilvania şi intenţia de a reface frontul antiotoman l-au determinat pe Mihai Viteazul să treacă la acţiune şi realizeze prima unire politică a Ţărilor Române. În 1599, trece în Transilvania, luptă cu oastea principelui Transilvaniei, Andrei Bathory, la Şelimbăr, obţinând victoria.

  • În scurt timp, s-a hotărât să alipească şi Moldova, unde domnea Ieremia Movilă, supus polonilor şi tributar turcilor. În 1600, în urma unei campanii de trei săptămâni, a pus stăpânire pe toată Moldova. Pentru prima dată, cele trei ţări româneşti se aflau unite sub aceeaşi domnie.

  • Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman şi Polonia au început să se teamă. Comandantul trupelor imperiale, George Basta a pus la cale asasinarea lui Mihai Viteazul, motivând că Mihai ar fi comis un act de trădare.

  • Sarcini de lucru

  • Cum se explică acţiunea lui Mihai de unire a celor trei ţări româneşti?

  • De ce puterile străine nu vedeau cu ochi buni această unire politică?


  • Login