Padurile romaniei
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 10

Padurile Romaniei PowerPoint PPT Presentation


  • 152 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Padurile Romaniei. De Andrei Saulean. Suprafata. Suprafata.

Download Presentation

Padurile Romaniei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Padurile romaniei

PadurileRomaniei

De Andrei Saulean


Suprafata

Suprafata

Suprafata

Padurile Romaniei acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padurile de conifere sunt presarate cu mesteacani si artari in zona joasa. Podisul Transilvaniei este acoperit cu paduri de stejari si fagi. Paduri intinse de stejari pot fi de asemenea gasite in Dobrogea, in Campia de vest si in partea de nord a campiei romane. Aici apar si multe caprioare, vulpi, ursi, rasi, veverite, soimi si bufnite.


Aspecte generale privind fondul forestier al rom niei

ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI

  • Suprafata totala a fondului forestier national 6,5 mil. ha

  • - din care proprietate publica a statului 3,4 mil. ha (52,2%)

  • Terenuri acoperite cu padure 6,3 mil. ha

  • - din care proprietate publica a statului 3,3 mil. ha (52,4%)

  • Compozitia padurilor României

  • rasinoase 29,9 %

  • fag 31,5 %

  • stejar 18,0 %

  • diverse alte specii tari 15,7 %

  • diverse specii moi 4,9 %

  • Volumul de masă lemnoasă pe picior 1.350 mil mc

  • (39% rasinoase, 37% fag, 13% stejar oi 11% alte foioase)

  • Volumul mediu de masa lemnoasa la hectar 217 mc

  • Cresterea medie anuala la hectar 5,6 mc


Repartitia padurilor pe zone geografice

Repartitiapadurilorpe zone geografice:

-munte (30% din teritoriu) cu paduri de rasinoase si fag 66 %;

-deal (37% din teritoriu) cu paduri de stejar si fag 24 %;

-câmpie (33% din teritoriu) cu paduri de sleauri si de lunca 10 %.

Suprafata padurilor pe locuitor este 0,27 ha .


Padurile romaniei

Sol sipaduri

Padurea este aurul verde al pamantului. De aceea ea se bucura de un interes deosebit in politica de dezvoltare durabila a oricarei tari.

Fondul forestier al Romaniei cuprinde 6,37 milioane ha (cam un sfert din suprafata tarii) din care 6,23 mil. ha sunt acoperite cu paduri. In proprietate privata se afla doar circa 336 mii ha, restul apartin statului.

Cel mai mare pericol cu care se confrunta padurile este distrugerea prin taieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor paduri catre fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masuri.


Sol si paduri 2

Sol sipaduri (2)

  • Padurile au un rol ecologic, de protectie a mediului, de aceea 50% din padurile Romaniei sunt incadrate in categorii de protectie a apei, a solului, a climei. Modul in care sunt gestionate padurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. In regiunile cu sol fragil, padurea joaca adeseori un rol protector impotriva eroziunii provocata de vant dar si in cazul eroziunii provocata de ape. In zonele montane padurile au rol de protectie impotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanse, stanci ce pot sa cada si inundatii. Padurea realizeaza si un climat mai temperat decat cel care exista in teren descoperit, cu o temperatura medie mai joasa si o umiditate mai ridicata.


Sol si paduri 21

Sol sipaduri (2)

Sol sipaduri (3)

Deloc neglijabila este si bogatia de produse secundare pe care le adaposteste padurea: fructe mici, ciuperci, plante medicinale dar si marea varietate de animale salbatice ca: ursi, mistreti, vulpi, rasi, cocosi de munte, lupi, capra neagra, ce deschide perspective pentru practicarea vanatorii. Reteaua densa de rauri si paraie montane gestionate de organele silvice sau de asociatiile vanatorilor si pescarilor, populata natural cu specii de peste (pastrav, lipan, lostrita, clean, mreana, scobar s.a.) reprezinta o baza folosita curent pentru pescuitul sportiv. Padurea este afectata de diverse practici si activitati omenesti. Din cauza secetelor, poluarii, pasunatului excesiv s-a ajuns la o agravare a starii de sanatate a padurilor in ultimii 10 ani. Acum, 4 din 10 copaci sunt bolnavi iar aproape 2 sunt grav bolnavi. Precara este si starea de sanatate a padurilor de stejar, salcam, molid si brad. Cu toate acestea volumul normal al recoltarilor a scazut iar taierile ilicite sau amplificat. Din pacate, in paralel, se constata un regres. Silvicultura concretizat in reducerea volumului lucrarilor silvice: de regenerare, de ingrijire,de protectie si de reconstructie ecologica.


Solutii pentru gestionarea durabila a padurilor

Solutiipentrugestionareadurabila a padurilor

Solutiipentrugestionareapadurilor

Impadurirea de terenuri degradate si abandonate din terenul agricol.

Reconstuctia ecologica a padurilor deteriorate structural de factorii naturali.

Creare de perdele forestiere de protectie a campului, a solului si impotriva eroziunii.

Mentinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitatii padurilor.

Aplicarea de tratamente intensive si de tratamente cu perioada lunga de regenerare, care sa asigure realizarea de arborete amestecate, cu structura mozaicata. Taierile rase trebuie diminuate drastic.

Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului si reconsiderarea acestei activitati ca importanta componenta a silviculturii.


Istorie

Istorie

  • Padureatinutuluicarpato-danubian in vremurileneguroase ale preistoriei era multmaiintinsadecatastazi, acoperea nu numaimuntii, darsidealurilesi o mare parte a campiei.

  • In Transilvania, existaupadurimarice o desparteau de vastacampie a Dunariisi a Tisei. Moldova aveacodriiuriasiceacopereaudealurilesicoboraupana la varsareaSiretuluisiPrutului. In Munteniasau Tara Romaneasca, cu exceptiaBaraganuluisi a stepeiBurnazului, puteaisamergi de la muntepana la Dunarenumaiprincodri.


Sfarsit de andrei saulean

Sfarsit,de Andrei Saulean


  • Login