Antigenele i structura aparatului imun
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 84

Antigenele ş i structura aparatului imun PowerPoint PPT Presentation


  • 164 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Antigenele ş i structura aparatului imun. Prof. Univ. Dr. Victor Stoica Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”. Antigenele ş i structura aparatului imun. IMUNITATEA = ansamblu l fenomenelor prin care organismul recuno ş te ş i neutral i zeaz ă structuri agresoare sau str ă ine acestuia .

Download Presentation

Antigenele ş i structura aparatului imun

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Antigenele i structura aparatului imun

Antigeneleşistructuraaparatuluiimun

Prof. Univ. Dr. Victor Stoica

Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”


Antigenele i structura aparatului imun1

Antigeneleşistructuraaparatuluiimun

IMUNITATEA =ansamblulfenomenelorprin care organismulrecunoşteşi neutralizeazăstructuriagresoaresaustrăineacestuia.

RASPUNSUL IMUN = se declanşează ca urmare a patrunderiiîn organism a unui Ag


Antigenele i structura aparatului imun

PROPRIETAŢILE GENERALE ALEANTIGENELORImunogenicitatea:capacitateaînascutăde a induce un R.I. specific: - selecţieclonală de L – Ag specifice - activareaclonei - expansiuneaclonei (proliferarea L)Antigenicitatea:capacitatea de a induce un R.I. şi de a reacţiona cu Ac solubili


Epitopii determinan ii antigenici conforma ie

Epitopii – determinanţii antigenici Conformaţie :

a)secvenţială

b)conformaţională


Antigenele i structura aparatului imun

Localizare : - topografici - criptici- Funcţii: - specificitate - Ag - imunoreactivi- Paratopul – Ac se combină cu epitopul (conformaţiecomplementarăsuprafeţeiepitopului)


Antigenele i structura aparatului imun

Valenţa Ag – nr. de epitopi -Monotonia repetitivă imunogenă: Ag carbohidrat – nr. ↑ de epitopi de acelaşi tip


Clasificarea antigenelor

CLASIFICAREA ANTIGENELOR

I. Marimeamoleculei

II. Complexitateamoleculei (chimică)

III. Relaţiagazdă - Ag


I m rimea moleculei

I. Mărimea moleculei

  • Ag complete/imunogene: macromolecule

  • ≥ 40 kDa

  • Nr. şi varietatea epitopilor creşte proportional cu Ǿ moleculei de Ag


Antigenele i structura aparatului imun

b)Ag. incomplete/neimunogene: < 5 kDa- Haptenele:- nu induc un R.I.- reacţionează cu produsele R.I.- haptenă + transportor = imunogene→se formeazăLB→Ac anti-haptenăTCR → Ac anti-transportor


Ii complexitatea chimic

II. Complexitatea chimică

a) Intensimunogene: - proteinele

- glicoproteinele

b) Polizaharideleşilipidele – devinimunogenenumai dupălegare cu un substratproteic (LPZ)

  • Adjuvanţii: molecule nespecificeorganice/minerale care amplifică R.I. al unui Ag, la administrareaconcomitentă


Antigenele i structura aparatului imun

c) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare)

  • ADN nuclear catenar ( ADNds):

    - antigenicitate slabă

    - antigenicitate ↑ prinalipire la histone

    2)Histonele:

    - proteinemicibazice – 1, 2a, 2b , 3, 4

    - ↑ antigenicitatea ADNADN


Antigenele i structura aparatului imun

3)Antigenele nucleolare: - polipeptide - RNP – U1….64)Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD ) - ADN topoizomeraza 1 ( Scl – 70) - aminoacil transferaza5)Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici


Antigenele i structura aparatului imun

c) Superantigenele: - nu suntfagocitatesauprelucrate de Mcf- fixare MHC- II şi TCR β- activează pană la 10% din LT periferice- hipersecreţie de limfokine implicate în AR, LES, şoculendotoxinic (toxinebacteriene)- NUsecreţieIgspecifice/ limfocitesensibilizate


Iii rela ia gazd ag

III. Relaţia gazdă - Ag

1) Ag autologe – numaila un individ

(autogrefa)

2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din cadrul unei familii

3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiţi genetic din cadrul aceleiaşi specii

( ex. mamă/copil = R.I.)

4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite

(intens imunogene; ex. maimuţă om)


Antigenele i structura aparatului imun

5)Ag. heterofile –epitopicomuni; aparaţiareacţieiîncrucişate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag. cardiolipinic din miocard)6) Ag. specifice de ţesut /de organ: - tireoglobulina(Ty. autoimună)- mielina (encefalitaalergică p. vaccinare)x Ag sechestrate – specifice de organ; nu intrăîn contact cu sistemulimunîn mod obişnuit


Antigenele i structura aparatului imun

Ag de histocompatibilitate: - HLA (Ag limfocitare/leucocitare umane)- MHC( Complex Major de Histocompatibilitate)- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor- conferă specificitate antigenicăţesuturilor- rol major în acceptarea – respingerea grefelor de organ/ ţesut


Antigenele i structura aparatului imun

Structura : - lanţurilegreleα – specifice( A, B, C ...) - lanţuri uşoareβ – β - 2 microglobulineGenele – grupateîn 2 regiunidistinctepe braţulscurt al cr. 7 - 6 locusuri: - A, B, C, . . . - cifra (alela – varianta structurală), “w” - 4 cifre – HLA- B2705


Categoriile de a g hla mhc

Categoriile de Ag HLA/MHC

a)HLA/MHC – I: A, B, C

= localizarepe S2 cel. nucleate ( L, McF), Tr., nuhematii

= amplificate de IFNα, IFNβ

= legare CD8; Ag endogene, virale


Antigenele i structura aparatului imun

b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ= localizatepe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale, cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )= amplificate de IFNγ, TNF, IL-13= deprimăexpresia PGE2= legare CD4; Ag exogenecaptate de APC


Gene proteine hla iii

Gene/proteine HLA – III

  • CodificăC2, C4, B (complement)

  • Citokine (TNF)

  • Proteine de şoc termic (HSP-70)

  • Hidrolaza P450


Structura aparatului imun

STRUCTURA APARATULUIIMUN

  • Sistemul limfoid

    = organe/ţesuturi – loc de maturizare/diferenţiere a celulelor limfocitare originare

    - primare; - secundare; - terţiare


A organe limfatice primare

A. Organe limfatice primare

  • Timusul – involuţiedupanaştere

    - populare cu pro-T numaiîn viaţa intrauterină (fereastra de populare – timotaxina)

  • Maduvaosoasă

    - specializatenumaiîn geneza de LT şi LB

    - nu au capacitate de R.I.

    - surseleprenatale ale precursorilorcelularii:

    - ficatul

    - splina

    - maduvaosoasă


B organele limfatice secundare

B. Organele limfatice secundare

  • Componente - ggl limfatici

    - splina

    - TLAM – digestivă/respiratorie

  • Locul de inducere a R.I.

  • Diferenţiere anatomicăîn ggl/splină: R.I. cel. / R.I. um.


1 ggl limfatic

1. Ggl limfatic:

a) zona B-dependentă ( corticala):

  • LB → foliculilimfoizi

  • Pl → c. germinativi

    b) zonatimodependentă (paracortex)

  • domină LT

    c) zonamedulară: vase sanghine/limfatice LT, LB, Pl, Mcf, cel. dendritice


2 splina

2. Splina:

  • LT = în jurul a. trabeculare

  • LB = foliculi limfoizi, peste manşonul de LT(pulpa splenică)

  • APC = Mcf, cel. dentritice în periferia foliculilor limfoizii


3 tlam

3. TLAM

  • Amigdale (palatine/faringiene/linguale)

  • Placi Payer, apendicele cecal

  • Ag patrunse prin mucoase


C organe limfatice ter iare

C. Organe limfatice terţiare

  • Agregate organizate de tip limfoid, asemănatoare ganglionilor limfatici:

    - LB(foliculi limfoizi)

    - LT

    - cel. dendritice foliculare

    - cel. reticulare

  • Apar în ţesuturi ectopice cu inflamaţie cronică (AR, S.Sjögren)


D circula ia limfocitelor

D. Circulaţia limfocitelor

  • Sângele

    • 70 - 80% = LT

    • 10% = LB

    • cca.10% = cel. nule


Antigenele i structura aparatului imun

Circulaţie:- 90% - intravascular- 10% părăsescpatul vascular în ţ. perifericenelimfatice →ggl. limfatici → canal toracic →VCS- ciclu circulator : 24-48h- suntocolitetimusulşimaduvaosoasă- LT circulăcelmaimult (viată lungă)- ecotaxie/homing:migrarea L cătreanumiteţesuturi – loculde iniţiere al răspunsuluiimun


E celulele implicate n r i i limfocitele t

E. Celulele implicate în R.I. I. Limfocitele T

  • originetimică = 2/3 din L circulante

  • pro-T provin din M.O.

  • durata de viaţă : luni/ani

  • maturizarea :

    • apariţiape S2 a TCR

    • echipamentenzimatic

    • markeri de diferenţierecelulari

      ( CD4/CD8 – glicoproteine)


Maturizarea lt n timus

Maturizarea LT în timus

  • cel. suportpentru pro – T – LT (timocite)

  • cel. reticulare – reţea de sustinere LT şitimocite

  • LT = proliferare + maturizare/diferenţiereexpresie CD4+CD8+ şi TCR

  • selecţie : + = păstrare CD4+/CD8+

    - = eliminareceleautoreactive


Antigenele i structura aparatului imun

TCR: -moleculătransmembranară, specificăpentruun Ag-TCR1 (γ,δ) 5% CD4-, citotoxicitate(muc.intest.)-TCR 2 (α, β) 95% Complexul CD4/CD8 – TCR – CD3=-TCR +epitop-MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8MHCCD8 CD4TCR CD3


Markeri celulari de suprafra

Markeri celulari de suprafraţă:

  • CD 4 → MHC – II

  • CD 8 → MHC – I

  • CD → molecule costimulatoare


Clasele i func iile lt

Clasele şi funcţiile LT

  • LTc CD8+ = lizacel. ţintă prezentatoare de Ag

    2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. u) /LTc (R.I.c)

    LTh1= citotoxicitate (LTc), activ.Mcf, aparare v. Ag. i.cel,r.inflamatorie IFNγ= deprimă LTh2; IL-2

    LTh2= secreţieIgE, A, G1, proliferareEoz,ef.antiparazitarIL-10 → deprimă LTh1; IL-4, 5, 13

    LTh17 = IL-17, r.inflam.ac(PMN): AR, psoriazis, B.Crohn


Antigenele i structura aparatului imun

3. LT inductoare CD4+ = stimuleazăactivareaMcf4. LTreg CD4+ = supresor/regulator, previnautoimunitatea(10%), IL-10 5. LT cu memorie CD4+ = TCM-centrala/TEM-efectoare, viaţă lungă (10-40 a) 6. LT CD4+CD8+ = autoreactive


Ii limfocitele b

II. Limfocitele B

  • origine n M.O.

  • implicate în secreţia de Ig (Pl)

  • duratăscurtă de viaţă (5 - 7z)


Markeri celulari de s 2

Markeri celulari de S2

a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag fixareRFc de S2 – LB

- mIg: M – primul RCB R.I. primar

D – apare ulterior

G – R.I. secundar

CD79a şi CD79b: transmit semnalul de activare a LB

- distribuţie insulară, mobilpe S2

- RCB + Ag → plasmocit


Antigenele i structura aparatului imun

b) RFc pentru Igc) receptori pentru C3, C4, C1qd) MHC-I şi MC – IIe) receptori pentru hormonif) molecule de adeziune (LFA-1): CD20, CD40, CD45,


Clasificare a func ional a lb

Clasificareafuncţională a LB

1.LB primare (B2CD5-): majoritatea la individul

neimunizat, domină RCB IgM, rar IgD

2.LB CD5+: - rar RCB IgD

- nu cel. cu memorie

- secretămultă IL-10 (ef. autocrin)

- C% mari de IgM = Ac naturalipolireactivi cu afinitate↓

- aparîn LLC

3.LB cu memorie: pastreazăspecificitateav.Ag→generează clone de LB secundare

4. LB reg:produc Ac cu efectsupresor


Iii celulele prezentoare de ag apc

III. Celulele prezentoare de Ag (APC)

  • capteazăşi prelucrează Ag

  • eliberează substanţe activatoare ale LT şi stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune


1 macrofagele

1. Macrofagele

  • cel. principală a APC

  • cel. fixată tisular/circulantă (MO)

  • dimensiuni mari, bogată in lizozomi

  • SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfer, microgliale, alveolare, seroase


Func iile mcf

Funcţiile Mcf

a) Aparareaantimicrobiana:

  • chemotaxia= C5a, PGE2

  • aderarea = receptori de S2

    – imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d

    - nonimuni: proteinedegradateglicoproteine

  • endocitoza= fagocitoză/pinocitoză + lizozomi = fagolizozomi

  • digestia = fragmente eliminate/înglobate


Antigenele i structura aparatului imun

b) Secreţia: - enzime (elastaze, colangenaze, etc.)- mediatoricel. (IFNα, IL-1, TNFα, NO, factori de coagulare)c) Participant în procesulimun:- captare/prelucrare Ag- exprimăepitopi+ MHC – II - LTh = C% optima →R.I.- LTreg = C% minima/max- LB = R.I.- conservăepitopi = toleranţăimună/R.I. prelungitd) Cel. efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO, TNF, proteze)


2 alte apc

2. Alte APC

  • cel. dentriticeLangerhans : piele, ggl.

  • cel. dentriticefoliculare : ggl. →fixeaza CIC

  • LB – MHC – II+ :

    • captează/prelucrează Ag + MHC – II

      → LTh

      → IL – 2 (limitat)


Comunicare intercelular

Comunicare intercelulară

  • Molecule de adeziune (liganzi): contact i.c. direct - caderine, superfamiliaIgG, integrine, selectine, proteoglicani, mucinele

  • Citokine: reglezăcreşterea,diferenţierea,funcţii L, Mcf

    - acţionează: autocrin/ paracrin/ endocrin

    -IL, TNF, IFN, F. stimulare colonii, F.creştere, Chemokine


Raspunsul imun

RASPUNSUL IMUN

  • In funcţie de :

    • calitatea Ag

    • calea de patrundere a Ag

    • felul liniei de cel. angajate

  • R. I. - mediat celular

    - mediat umoral


  • R i mediat umoral

    R.I. mediat umoral

    • declanşarea în condiţiile dispersarii Ag în organism

    • desfaşurarea la distanţă de locul patrunderii Ag în organism

    • implică formarea de Ac circulanţi specifici

    • activ în infecţii viro-bacteriene

    • R. aberant = R. de hipersensibilitate imediată


    I activarea lb cu ag timodependente

    I. Activarea LB cu Ag timodependente

    • Stimulare:

      1. unirea Ag cu RCB = stimul slab

      2. contactul LTh2 activat şi/sau Mcf cu LB = stimul puternic


    Antigenele i structura aparatului imun

    Ag

    LB Pl Ig

    Mcf Ag + MHC II LT

    Il – 1


    Fazele r i

    Fazele R.I.

    • A. R.I. primar - aparedupa prima expunere la Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectorii + cel. cu memorie↓ →STOP Pl →Ac

      - Ac apar la 10-14z de la contact

      - iniţialIgM - ↓ rapidă a C%


    B r i secundar

    B. R.I. secundar:

    • apare la expuneri ulterioare la acelaşi Ag

    • prompt, rapid

    • activează LB cu memorie care au RCB

    • LB cu memorie = APC

    • Ac: apar precoce IgG

      • pastrează specificitatea v. Ag

      • C% mari, pe durata mare de timp

      • afinitate ↑ v. Ag (1000x)


    Ii activarea lb cu ag timoi n dependente

    II. Activarea LB cu Ag timoindependente

    • Ag. :

      • epitopimultipliirepetitivi

      • LPZ bateriene, flagelina, polimeri micşti, polipeptide cu a-ac levogiri

      • captateprinendocitoză (cel. parenchim.)

      • persistenţăîndelungată

      • eliberareîn cantitaţimici = R.I. prelungit


    Antigenele i structura aparatului imun

    Activarea LB:a) Ag specifică (1)b) directă (nespecifică-2) (fracţiune de moleculă Ag)Caracteristici: - absenţa cel. cu memorieşiLTh - absenţa R.I. secundar - secreţieexcesivăIgM (luni, ani) - fagocitarea CI = eliberarea Ag cu reluareaciclului


    Anticorpii

    ANTICORPII

    • Ig: glicoproteine = 20% din proteineleplasmei

    • Monomerul de Ig:

      • 2 lanţurigreleH: - clasa/subclasa

        - comportament Ag diferit

        - 5 tipuri-IgG (ﻻ)

        - IgA (α)

        - IgM(μ)

        - IgD(δ)

        - IgE (ε)

      • 2 lanţuri uşoareL: - K ( cr. 2 ) = 2/3

        - λ- ( cr. 22 ) =

        se gasesc la toateIgdarnumai K sauλ


    Monomerul tip

    MONOMERUL TIP

    • 4 LANŢURI POLIPEPTIDICE:

      - lungime diferită

      - grupate în 2 perechi diferite

      - dispunere spaţiala buclatăsimetrică a lanţurilor

    • punţi S = S ( pastrează coeziunea)


    Lan ul polipeptidic

    Lanţul polipeptidic:

    • extremitate aminoterminală( domeniul variabil) – se combină cu Ag;

      3 regiuni complementar- determinante hipervariabile

      B) extremitate carboxiterminală

      ( domeniul constant)


    Antigenele i structura aparatului imun

    Porţiunevariabilă ( H+L)Fab:- recunoşteşi se uneşte cu AgDomeniul constant al HFc: - diferenţiazacls./subcls. Ig (9)- fixează/ activează C3- fixeazăpe R celularispecifici- transportultransplacentarIg


    Clasele imunoglobuline

    Clasele imunoglobuline

    1. IgG = 70-90% (10–13g/l)

    • Structura:

      • 2 K/λ+ 2 H

      • 4 subtipuriγ:

        - IgG1 (70%) = traversează placenta, C3 (++)

        - IgG2 = C3 (+)

        - IgG3 = C3 (+++)

        - IgG4 (4%) = C3 (0), activitatereaginică


    Antigenele i structura aparatului imun

    Proprietaţi :- eficienţa maximăaparareaantimicrobiană ( IgG1). aglutinare + lizagermenilor+activare C3. opsonine. neutralizareaexotoxinelorbacteriene- caracteristici R.I. secundar- Ǿ mic = străbat endoteliul → difuzeazăextravascular = traverseazăplanceta ( imunitate la n.n.)


    2 igm 3 10 0 8 1 2 g l

    2. IgM ( 3 - 10% / 0,8 - 1,2 g/l)

    • Macroglobulină = pentamer

    • Structura: 2 K/λ + 2 H(μ), fără zona balamalei

    • Proprietaţi:

      • Ǿ mare = nu traversează placenta, greu endoteliu vascular

      • fixare intensa pe R de membrană (Mcf, L, PMN)

      • sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare diagnostică

      • aglutinare bacteriană

      • diferenţiază grupele ABO (hemaglutinine)


    3 iga 5 25 1 4 g l

    3. IgA : (5%-25% / 1 – 4 g/ l)

    • Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :

      • IgAserică (monomer 90%)

      • IgAs = dimer,în secreţii (digestivă, salivă, colostru, lacrimală, bronşică)

  • Proprietaţi: - protecţieantibacterianăpemucoase:

    • inhibăaderenţa germenilor

    • limiteazăpatrunderea Ag exogene

  • j

    s


    4 igd 0 03 g l

    4. IgD : (0,03 g/L)

    • Structura :

      • domină lanţurile λ (4X) v. K + 2 δ

      • mIg cu rol de RCB


    5 ige 500 ng ml

    5. IgE : (500ng/ml)

    • Structura:

      • 2 ε + 2K/λ

  • Proprietaţi:

    • NU traversează placenta/Nu activează C3

    • fixarepeRFc de pe S2 Baz, Mas = R reaginic→ rolîn aparareaantiparazitară

    • fixareapealtecel. (Mcf, E, Tr) = ↑ captareaşiclearanceul Ag→potenţează R.I.


  • Eliminarea ag f agocitoz cic legare de mcf rfc l iz cic fixarea ativare c3

    Eliminarea AgFagocitoză:CIC + legare de Mcf (RFc)Liză: CIC + fixarea/ativare C3


    Rolul antigenic al a c

    Rolul antigenic al Ac

    • structuri proteice cu valoare imunogenă

    • induc formarea de Ac anti-Ig

    • determinanţi antigenici = porţiune variabilă H/L


    Antigenele i structura aparatului imun

    Epitopi1. Izotipuri = specificitatea de specie (H) :- diferenţiazăspeciileîntreele- cls. de Igsuntantigenic identice la toţiindivizii speciei2) Allotipuri = specificitate individuală/specie- Igdiferă antigenic de la un individ la altul- reacţieposttransfuzională de Tr (purpură)3) Idiotipuri= specificinumaipentruIg elaborate de o anumitaclonăcelulară- fiecarefamilie de molecule de Igexprimă un idiotipdiferit


    Reglarea r i umoral

    Reglarea R.I. umoral

    a) ↓C% de Ag prin epurarea de către Ac →↓ stimulul de activare a LB şi secreţia Ig specifice

    • Administrarea simultană de Ag puternic/Ag slabe


    Antigenele i structura aparatului imun

    b)Rolul inhibitor al LTreg ( Ag specifice) v. proliferare excesivă LB stimulate- stimularea LTreg apare la C% foarte mici/mari de Ag. c) Intervţia Ac :- blocanţi- anti-idiotipici


    D factori supresori nespecifici

    d) Factori supresori nespecifici:

    PGE2 LTreg = IL – 2- PAFLTh1 = IFNγ- RLO

    - RLOLTh2 = IL – 10Eliberaţi de APC


    R i mediat celular

    R.I. mediat celular

    • Funcţii – eliminareacel. infectate cu virusuri/bacterii cu dezvoltarei.c.

      • aparareaantitumorală

      • respingereaallogrefelor

  • Ag ramâne cantonat la poarta de intrare/fixatpecel. gazdă

  • derulare la locul de cantonare a Ag

  • constituire lentă ( R.I. întarziat)

  • direcţionarepreponderentă v. celule care exprimă Ag

  • mediat de cel. citotoxicespecifice ( LTcCD8+) / nespecifice (NK, K) şi APC


  • A recunoa terea cel int

    A) Recunoaştereacel. ţintă

    a) cel. afectată = Ag + MHC – I

    b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexulAg+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I. primar: multiplicare/diferenţiere →

    • cel. cu memorie

    • cel. efectorii (efectcitotoxiccitolitic/antibacterian)

      c) LTcCD8+ activat→lizacel. ţintă →d)

      →IL – 2 :

      - autocrin = proliferareLTc

      - paracrin = APC, LT


    Antigenele i structura aparatului imun

    d)resturile de cel. lizată(Ag)

    Mcf→ Ag +MHC – II IL -2

    LTh 1:LTcCD8+

    -IL - 2

    -IFN γ →Mcf:

    - celefectorie

    - stimulareafagocitozei

    - citotoxicitate


    Mecanismul imunita ii de tip citotoxic

    Mecanismulimunitaţii de tip citotoxic

    • Citotoxicitate de tip extracelular:

      • mediatori citolitici solubili

        (perforine/granzine)

      • liganzi Fas ( molecule de S2)


    Antigenele i structura aparatului imun

    1) legare de m.cel. tinta =- LTcCD8+ activat →spaţiul extracelular:- perforine: tubuli - moarte celulară- granzine: = apoptoză- liganzii Fas: legare R – Fas=apoptoză2) detaşarea LTc de cel.lizată


    Celulele citotoxice mhc nespecifice

    Celulele citotoxice MHC - nespecifice

    A) NK:

    • 2-5% din L periferice

    • MHC – independente

    • citotoxicitatemediatăcelular dependentă de Ac

      B) K:

    • efectcitotoxic v. cel. cu Igspecificepe S2lor

    • 2 R = inhibitor – recunoaşte MHC-I (E) cu dezinhibarea R. activator-elibereazăperforine/granzine


    Factorii nespecifici participan i la finalizarea r i

    Factorii nespecifici participanţi la finalizarea R.I.

    • Factoricelulari = celauxiliare

      1. Mastocitele:

      - localizaretisularăpreferenţială (piele, pulmon, orofarinx)

      - RFc pt. IgEşiIgG

      - granule cu mediatorichimici: histamină, Lt – B4, SRS-A, triptază,etc.)

      - citokine( TNF-α, IL-1,6)


    2 pmn

    2) PMN

    • rol fagocitant 4 faze :

      • chemotactism

      • aderenţă

      • recunoaşterea

      • ingestia – deversare extracel.

  • puseu respirator = RLO:

    • anion superoxid

    • radical hidroxil

    • peroxidul


  • Antigenele i structura aparatului imun

    3. Bazofilele:↓- RFc - IgE-granule: histamină, SRS-A, heparinăApararea antiparazitară↑4. Eozinofilele:- lizolecitină (cr-CH-Ly)- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)- RLO, proteine cationice, Lt-B4


    Antigenele i structura aparatului imun

    5. Trombocitele:- R - colagen, trombină, ADP- adsorb: fibrinogen, f. V. IX, XII- granule: serotinină, catecolamineB. Factori serici:1. complementul 2. kininele plasmatice3. s. coagulării – fibrinolizei4. derivaţii ac. arahidonic


    Reac ia imun

    REACŢIA IMUNĂ

    • I.R. de hipersensibilitateimediată – anafilactică

      • Ag variat, calerespiratorie, digestivă, cutanată, inj.

      • fixarepe Ac(mIg) prezenţipecel. → raspuns clinic rapid

      • teren atopic (HLA-A2/40% din populaţie) →LTh2--- IL-4, 5, 13 + IgE

      • non-atopic : LTh1---IL – 2 → IgG


    Antigenele i structura aparatului imun

    Ac = IgEinduse de Ag : - contact I →fixare ca mIgEpeBaz- contact II → Ag +mIgE →degranulareMas – Baz = primarisecundariterţiari (cel. atrase)- Clinic :a) forma localizată (atopică) = rinitaalergică, ABb) forma sistematică → şocanafilactic


    Ii r citotoxic

    II. R. citotoxică

    • Ag : -componentă structurală m. cel.

      - haptenă ataşata pe m. cel.

    • Ac :- IgM/IgG

    • Ag + Ac = + C3 → liză

      - fagocitare

      - cel. K = citotoxicitate mediată cel. dependentă

      de Ac

    • Tipuri de Ac:

      • deprimă fcţ.cel. (hormoni)

      • stimulează fcţ. cel. (hiper-ty, miastenie)

      • blocanţi


    Iii r prin com p lexe imune

    III. R prin complexe imune

    • CI:- formate in situ

      - circulante cu depunereulterioară

    • CI mari:fagocitare, îndepartarerapida (AG)

    • CI mici:solubile, activează C 3, neepurate

      traverseazăendoteliul vascular, activare locală a C 3 → inflamaţie

    • Clinic:

      a) formare in situ (Arthus):activ/pasiv

      b) boalaserului – 14 -21z de la administrare ser repetate = lez. glomerulare


    Iv r imun mediat celular

    IV. R imunămediatăcelular

    a) R de hipersensibilitate tardivă: dermatită de contact, granulom inflamator

    b) R citolitică: ex. HAVB


  • Login