Clasa a-V-a Profesor: Boldor Anca

1. Limba și Literatura Română Motto: ”Nu iaște alta mai frumoasă si mai de preț zăbavă în viața omului decât cetitul cărților...!” Miron Costin Clasa a-V-a Profesor: Boldor Anca

2. Vorbirea directă și vorbirea indirectă

3. CARACTERISTICI ALE VORBIRII DIRECTE SI VORBIRII INDIRECTE • Vorbirea directă: • 1. Vorbirea directă presupune transpunerea întocmai a cuvintelor celui care vorbeşte. • 2. Înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog [ –– ] • 3. În vorbirea directă ne folosim de verbe de declaraţie: a zice, a spune, a ţipa, a murmura, a striga, etc. • 4. După verbele de declaraţie se utilizează două puncte (:)

4. 5. În alte situaţii, verbele de declaraţie lipsesc, acest procedeu dinamizând acţiunea. • 6. În comunicare, verbele şi pronumele sunt folosite la toate persoanele. • „– Mamă, nu e aşa că o să mă fac bine? Nu e aşa c-o să merg şi eu să-mi arăţi cetăţi mari şi râuri şi marea? • – Da, mamă, răspundea prepeliţa, silindu-se să nu plângă.” • (Ioan Al.Brătescu-Voineşti)

5. Vorbirea indirectă: • 1. Vorbirea indirectă presupune reproducerea sub forma povestirii a celor exprimate de cineva. • 2. În vorbirea indirectă nu există posibilitatea dialogului şi a citării. • 3. Se folosește doar persoana a III-a. • 4. Nu sunt admise propoziţiile după care utilizăm semnul întrebării şi nici verbele care arată o poruncă.

6. 5. Sunt folosite doar propoziţii enunţiative (la sfârşitul cărora se pune punctul). • 6. Şi în vorbirea indirectă apar verbele de declaraţie urmate, de obicei, de cuvintele că, să şi o propoziţie secundară. • 7. Există posibilitatea utilizării tuturor modurilor verbului. • „Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învăţat peste săptămână.” • (Ion Creangă)

7. Săculețul cu surprizeLucrați în echipe: • Transformați din vorbire directă în vorbire indirectă următorul text folosindu-vă de ideile găsite în săculețul cu surprize: • Ex.: ”Dar vocea de dincolo adaogă: • - Coniţă! Uite Ionel! Vrea să-mi răstoarne maşina!… Astâmpără-te, că te arzi! • - Ionel! Strigă iar madam Popescu; Ionel vin’ la mama! • - Sări, coniţă! Varsă spirtul ! s-aprinde! • - Ionel! Strigă iar mama, şi se scoală repede să meargă după el. • (”Vizită” –de I.L.Caragiale) • Eliminarea liniei • de dialog • - Pers. a-III-a • Verbe de decla • ratie urmate de: • că, să, căci, • fiindcă,dacă. • Propoziții enun- • țiative

8. Fișă de lucru • Rezumă în 5-7 rânduri fragmentul de mai jos, observând modificările care au intervenit: • ”Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar(...) • - Vezi ce bine-i şade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel? • - Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel? • - Da' cum? • - Marinal... • - Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la copii - marinel. • - Vezi, că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel... • - Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic. • - Mariner... • Apoi de! n-a învăţat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, şi iar sărută pe nepoţel și iar îi potriveşte pălăria de mariner.” • D-l Goe – I.L.Caragiale

9. Prof. Boldor Anca Vă mulțunesc pentru atenție!