Stat şi naţiune în a doua jumătate a sec al XIX-lea

1. Stat şi naţiune în a doua jumătate a sec al XIX-lea ”Naţiunea este cea mai importantă, cea mai completă şi cea mai complexă comunitate a vieţii civilizate“. (Jacques Maritain)

2. Forme de comunitate umană • ceata • ginta • tribul • poporul • naţiunea

3. Definirea naţiunii • Naţiunea este o comunitate umană omogenă şi foarte solidară, care are un teritoriu comun, legături economice permanente (piaţă unică), olimbă comună, cultură proprie (creaţii materiale şi spirituale), conştiinţă naţională (izvorâtă din identitatea trecutului, a comunităţii de interese, de scopuri şi idealuri).

4. Elementele constitutive ale unei naţiuni • Limbă comună • Teritoriu comun • Existenţa unei pieţe unitare • Legislaţie unitară, instituţii proprii, armată, control administrativ, • Tradiţii , istorie, mentalităţi, credinţe,obiceiuri comune • Cultură comună, sistem unitar de învăţământ care să transmită aceleaşi valori şi idei. Conştiinţă naţională

5. Concepţiile care au stat la baza creării naţiunilor • Iluminismul francez: naţiunea este expresia voinţei indivizilor de a se constitui într-un stat suveran prin libera lor asociere în calitate de cetăţeni, consfinţită într-un act fondator – Constituţia. • Romantismul german: naţiunea este expresia legăturilor care iau naştere între membrii aceluiaşi popor, ca urmare a originii lor comune, a unităţii lor de limbă şi cultură.

6. Căile de constituire a statelor naţionale • Război de independenţă: SUA, America Latină • Luptă de eliberare de sub dominaţia imperiilor multinaţionale: sud-estul Europei • Luptă de eliberare de sub dominaţia colonială: Asia, Africa • Luptă pentru unificare teritorială şi politică: Italia, Germania, România

7. UNIFICAREA ITALIEI

8. Premisele unificării Italiei: -obiectivele revoluţieide la 1848 -mişc. populară ”Risorgimento“ -politica liberală a Piemontului Perioada: 1859-1870 Personalităţi: Victor Emmanuel al II-lea – regele Piemontului Camillo Cavour, prim-ministrul Piemontului Giuseppe Garibaldi – revoluţionar Căi de realizare: -război -revoluţie -diplomaţie Etapele unificării: 1. 1859 - război cu Austria→ N Italiei şi alte state se unesc cu Piemontul 2. 1860–”Expediţia celor 1000“, condusă de G.Garibaldi→ eliberează Sicilia şi S Italiei 3. 1866- Veneţia şi 1870 –St.Papal se unesc cu Italia în urma demersurilor diplomatice Consecinţele unificării: -formarea statului naţional unitar cu capitala la Roma -constituirea Statului papal la Vatican -dezvoltarea economiei capitaliste

9. ETAPA I (1859) • Războiul cu Austria • N Italiei şi alte state se unesc cu Piemontul • ETAPA II (1860) • Toscana, Modena, Parma şi Romagna( o parte din statele papale) s-au unit cu Piemontul. • Expediţia celor 1000 • Eliberearea Siciliei şi a S • Italiei • ETAPA III (1866-1871) • Unirea cu Veneția • Unirea cu statul papal

10. Unificatorii Italiei Victor Emmanuel al II-lea Camillo Cavour

11. Revoluţionari Giuseppe Garibaldi Giuseppe Mazzini, susţinător al lui Garibaldi

12. UNIFICAREA GERMANIEI

13. Premisele unificării: -experienţa Parlamentului de la Frankfurt, 1848 -uniunea vamală a statelor germane -dezvoltarea economică şi militară a Prusiei Personalităţi: - Otto von Bismarck – cancelarul Prusiei Căile de realizare: -războiul Etapele unificării: 1. 1864 – război cu Danemarca → se obţin Schlesswig şi Holstein 2. 1866 – război cu Austria→ este înfrântă şi eliminată din Confederaţia Germană de Nord care s-a constituit 3. 1870/1871–război cu Franţa- este înfrântă→regele Prusiei, Wilhelm I, este proclamat împărat al Imp. German la Versailles, 18 ian 1871 Consecinţele unificării: -se formează statul naţional unitar -pacea cu Franţa: anexează Alsacia şi Lorena şi primeşte 5 miliarde franci aur -devine mare putere europeană

14. Lumea germană înainte de unificare Etapa războiului cu Franţa Etapa războiului cu Danemarca 1864 Etapa războiului cu Austria

15. Germania

16. Otto von Bismarck şi Wilhelm I

17. Capitularea împăratului Napoleon al III-lea la Sedan

18. Proclamarea Imperiului German la Versailles, 18 ianuarie 1871

19. Importanţa apariţiei noilor state • Unificarea a avut o mare influenţă asupra istoriei popoarelor italian şi german, a Europei şi chiar a lumii întregi. • Italia, mare şi puternică, şi-a dezvoltat economia şi cultura, devenind una din ţările importante ale Europei. • I.German a devenit unul dintre cele mai puternice state europene. Pe plan extern a dus o politică agresivă, războinică. Umilirea Franţei şi anexarea Alsaciei şi Lorenei au făcut ca între 1871-1914, războiul între cele două ţări să ameninţe pacea lumii.

20. Austro-Ungaria – stat multinaţional

21. Cauzele creării imperiului: - eşecul politicii liberale introduse de Franz Iosef în anul 1860 - înfrângerile suferite de Austria în 1859 şi 1866 din partea Piemontului şi Prusiei - eliminarea din Confederaţia Germană de către Bismarck - intensificarea luptei de emancipare naţională 1867- pentru a salva imperiul, Franz Iosef a recurs la un compromis cu nobilimea maghiară instaurând Imperiul austro-ungar Dualismul austro-ungar: - împăratul Austriei devenea şi rege al Ungariei - instituţii comune: armata, finanţele, diplomaţia - instituţii separate: parlamente şi guverne - popoare asuprite: sloveni, croaţi, cehi, polonezi, ruteni, români, sârbi - prin legea naţionalităţilor din 1868, Ungaria a stabilit că pe teritoriul ei exista o singură naţiune, cea maghiară. Consecinţe: - creşterea nemulţumirii naţiunilor asuprite - intensificarea luptei pentru drepturi şi împotriva politicii de maghiarizare forţată Imperiul austro-ungar

22. Dicţionar • Stat naţional=formă de organizare în care este constituită o naţiune • Stat multinaţional=statul care reuneşte în graniţele sale mai multe naţiuni • Piaţă naţională=totalitatea relaţiilor de schimb din interiorul unui stat • Dualism=formă de conducere statală realizată în 1867, printr-o uniune personală între Austria şi Ungaria

23. Bibliografie: • Manuale alternative de istorie pentru cl. a VII-a • M.Rangu/C.Boboc - Caiet metodic al profesorului de istorie, cl a VII-a, Suceava, 2009 • M.Stan/C.Vornicu – Istorie, manual preparator, clasele 5-8 • D.Almaş/I.Nicoară/A.Vianu – Istoria universală modernă şi contemporană, manual pentru cl a VII-a, 1996 • C.Mureşan/V.Vesa/V.Cristian – Istoria universală modernă şi contemporană, manual pentru cl a X-a, 1995 • Enciclopedia Wikipedia • DEX