Tipurile de medii geografice

1. Tipurile de mediigeografice

2. Zonacalda • 1.Zona ecuatoriala • 2.Zona subecuatoriala • 3.Zona tropical umeda • 4.Zona tropical uscata

3. 1.Zona cu clima ecuatoriala, intre 0° – 5° latitudine N. si S., caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului • 2.Zona cu clima subecuatoriala, intre 5° – 12° latitudine N. si S., caracterizata doua anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos – vara, avand drept vanturi dominante alizeele iarna si calme ecuatoriale vara

4. FLORA : Flora in padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa infloreasca. Multe specii ating maturitatea in 30 sau mai multi ani.Oamenii de stiinta impart de obicei padurile ecuatoriale in straturi, desi sunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de obicei ascund o vedere clara a straturilor padurii ecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem.

5. FAUNA : Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pamant datorita numarului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre acestea nu au fost inregistrate stiintific.

6. 3.Zona cu clima tropicala umeda, musonica, prezenta de exemplu in zona Oceanului Indian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale si furtuni napraznice.

7. FLORA : Copacii în padurea tropicala cresc sub forma de etaje, astfel se pot aminti sase etaje de vegetatie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufisuri, arbusti. Solul are un strat subtire de humus cu o capacitate redusa de hrana, de aceea un rol important joaca în asigurare cu hrana Mykorrhiza. • Procesele de transformare a substantelor sunt accelerate în aceasta regiune din cauza climei calde si umede, prin desisul de radacini absorbtia hranei e rapida cu o fotosinteza intensa. • Dar numai 5 % din hrana sunt absorbite din sol de catre plante, o parte din sursa de hrana cade ca materii în descompunere pe frunzis, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor exista tot timpul anului frunze cazute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusa de depozitare a stratului subtire de humus, aceste substante în descompunere sunt imediat absorbite de plante.

8. FAUNA : Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt insecte, si din aceste multi sunt gandacii. O singura padure tropicala poate gazdui in jur de 150 de specii de gandaci. Exista un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul superior. Pe o raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere. Acestea sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi pana pe crengile copacilor. Cele mai multe mamifere din aceasta zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate din mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona mai cuprind si gorile, elefanti, tapiri, si porci mistreti. Padurile din Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care sar din copac in copac, un astfel de exemplu poate fi si insula Borneo. In padurile din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de coada, ele considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de aparare, leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii, cum ar fi jaguarul, ei se misca foarte incet, fiind astfel indetectabili.

9. 4.Zona cu clima tropicala uscata, prezenta de exemplu in desertul Sahara, unde caldura foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dand nastere la deserturi intinse. • FLORA:Vegetatia este xerofila, rara si cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali, legume, cereale, etc. • FAUNA:Fauna este foarte saraca: scorpioni, sopârle, serpi, vulpi de desert, struti. Spre margini patrund uneori animale de savana.

10. Zonatemperata • 1.Zona temperat oceanica • 2.Zona temperat continentala • 3.Zona subtropicala mediteraneana

11. 1.Zona cu clima temperat oceanica, intre 40° – 60° latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, multe ploi si dominata de vanturile de vest • 2.Zona cu clima temperat continentala, intre 40° – 60° latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase si ierni friguroase cu multa zapada, precum in tara noastra.

12. FLORA+FAUNA : Padurile de foioase- se gasesc în regiunile cu clima temperat-oceanica. • ? arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, artarul, frasinul,magnolia. • Padurile de conifere- - sunt doar în emisfera nordica: în Siberia, Canada, partial în Nordul Europei. • ? arborii (care nu-si pierd frunzele si care rezista la temperaturi de -40, chiar -60, de grade): bradul, molidul, zada, pinul. •  ? animale: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele etc.

13. 3.Zona subtropicala mediteraneeana, intre 30° – 40° latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, cu veri secetoase si calde si ierni blande, fara inghet. • FLORA : Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza.

14. Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri mediteraneene.Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu. • Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt padurile ce cresc in jurul Marii

15. Mediterane.Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost “alterata” de interventia omului.In locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le inlocuiesc tufisurile dese -maquis sau macchia- sunt tipice.Locuri cu tufisuri mai mici -garriga- sunt si mai frecvente.Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri aromatice. • FAUNA : Fauna este formata din: broasca testoasa, scorpion, vipera cu corn, numeroase insecte, magotul care este singura specie de maimuta care traieste in Europa.

16. Zonarece • 1.Zona rece subpolara • 2.Zona rece polara

17. 1.Zona cu climarecesubpolara, intre 60° – 66° latitudine N. si S., caracterizataprinpatruanotimpuriracoroase, vararacoroasa, iarna cu ger mare sininsoareabundenta, cu teritoriicecuprindintinsepaduri de conifere, de exemplutaigauasiberianasiceacanadiana • 2.Zona cu climapolara, intre 66° – 90° latitudine N. si S., caracterizataprindouaanotimpuri, o vara cu zilefoartelungi, friguroasa, cu temperaturi in jur de 5° C, canddezghetuladuceexploziarapida a uneivegetatiimicisi o multime de tantari, iarnalunga cu ger mare siaproapefaraninsoare. Aici la nord de padurile de conifere, dincolo de cercul polar se intinde tundra.

18. Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si aburstive scunde , deschise formate sub influenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. • ? tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin profund, adapostite de vanturi; tufarisurile de mesteaceni, arini si salcii pitice sunt foarte dese; mlastinile oligotrofe de Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza spre tundra cu arbusti; • ? tundrele cu subarbusti – se situeaza la nordul tundrelor cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare (Empetrum); se remarca formatiunile de pe substrat calcaros numite zacatori de zapada, in care vegetatia se dispune in cercuri concentrice;

19. ? tundre mezofile cu ciperacee si graminee pe soluri permeabile, drenate si care se dezgheata pe o grosime de 1 m; • ? tundre xerofile – pe terenuri ridicate cu substrat calcaros, saraca in specii (salcii-pitice, ericaceae, argintica –Dryas octopetala, iarba soparlelor-Poligonum viviparum, rogozuri); • ? tundre cu muschi si licheni –tundrele cu licheni se gasesc pe soluri nisipoase, acoperite cu un strat gros de zapada. Aici predomina lichenul-renilor:Caldonia sylvatica,Cladonia uncinalis. In tundra din partea centrala a Siberiei de nord predomina lichenii:Alectoria ocholeuca, Alectoria nigricans,lichenul islandez:Cetraria islandica,Cetraria cucullata. Printre licheni cresc unele erbacee si tufisuri scunde:mesteacanul pitic, merisorul de munte. Tundra cu muschi se caracterizeaza prin marea raspandire a muschilor, care cresc strans unii de altii, formanad covoare dese .

20. •Taigaua, sau padurea boreala, este unul din cele mai mari biomuri, ocupând aproximativ 21 milioane de ha, adica aproximativ 16% din suprafata terestra a Terrei. Este situata în nordul (si partial centrul) Europei, Asiei si al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orase mari, asa cum ar fi Toronto si Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda si Moscova în Rusia se afla la extremitatea de sudica a acestui biotop. • Taigaua este o padure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcatuita din brazi, pini, laricea si molizi. Totusi, în extremitatile sudice ale taigauei pot fi întâlniti si arbori foiosi, precum plopul, mesteacanul si aninul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt muschii si lichenii.

21. Fauna este formata din animale rezistente la aceste conditii climatice excesive: • * carnivore: râsul, lupii, vulturii, bufnita si mustelidele; • * erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gâsca, veveritele; • * omnivore: corbul, ursul.

22. În taiga viata animala este bogata, în cea nord-estica întâlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana pretioasa; reptilele si batracienii sunt extrem de rari. În stepe sunt comune rozatoarele si erbivorele, diverse specii de antilope, cai salbatici si camila cu doua cocoase; dintre pasari se remarca dropia. În Asia de Est, si ea parte componenta a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originala, cu tigrii siberieni si ursul panda urias (în muntii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (camila cu o cocoasa), originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice.