Introducere n arta digital
Download
1 / 63

Introducere î n Arta Digital ă - PowerPoint PPT Presentation


  • 143 Views
  • Uploaded on

Introducere î n Arta Digital ă. 1. Tipuri de contraste 2. Stilizarea. Curs datorat şi dedicat domnului profesor Liviu Lăzărescu. Ochiul uman percepe dou ă relaţii între culori: Relaţiile de contrast (distanţiere sau chiar opoziţie cromatică)

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' Introducere î n Arta Digital ă' - shiri


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
Introducere n arta digital

Introducere în Arta Digitală


1. Tipuri de contraste

2. Stilizarea

Curs datorat şi dedicat domnului profesor Liviu Lăzărescu


Ochiulumanpercepedouă relaţii între culori:

  • Relaţiile de contrast (distanţiere sau chiar opoziţie cromatică)

  • Relaţii de asimilare (apropiere, nivelare cromatică).

    Pentru activităţile artistice prima relaţie este cea mai importantă, este principiul de bază, chiar şi o simplă culoare pe un suport oarecare crează un contrast (când există cel puţin două culori pentru a compara)


Contraste polare foarte puternice
Contraste polare (foarte puternice)

  • Contrastul complementarelor

  • Contrastul valoric (sau clarobscurul)

  • Contrastul termic (cald rece)

  • Contrastul cantitativ


Orice culoare se vădeşte mai bine prin culoarea potrivnică ei”

Leonardo da Vinci


Contrastele
CONTRASTELE

  • JohannesItten identifică 7 tipuri:

  • Contrastul culorii în sine

  • Contrastul de clarobscur

  • Contrastul cald rece

  • Contrastul complementarelor

  • Contrastul simultan

  • Contrastul de cantitate

  • Contrastul de calitate



Contrastul dintre culorile cat mai saturate.

Culorile primare pure (la saturaţie maximă) sunt capabile de cele mai elocvente contraste de acest tip.

Albul (accenturează saturaţia) si negrul (subliniază luminozitatea)potenţează expresivitatea culorilor primare.



Exemplu arta decorativ arab
Exemplu: arta decorativă arabă




  • Se mai numeşte “valoric” de la termenul “valoraţie”, pecific graficii – redarea volumeror prin haşuri alb-negru

  • Are la bază binomul închis-deschis (cu cât distanţa este mai mare, cu atât este mai expresiv)

  • Într-o formă mai evidentă sau mai puţin, este un contrast fundamental, omniprezent


Clarobscurul acromatic sau monocromatic
Clarobscurul acromatic sau monocromatic “valoraţie”, pecific graficii – redarea volumeror prin haşuri alb-negru


  • Claobscurul acromatic prezintă treceri de la alb la negru printr-o gamă de griuri neutre (griurile alb + negru) – pauze acromatice

  • Albul şi negrul absolut nu sunt noţiuni cu corespodenţă în natura înconjurătoare.

  • În realitate cel mai alb alb este sulfatul de alb iar cel mai negru negru este catifeaua neagră

  • Digitalul face posibil negrul şi albul absolut.



Clarobscurul policrom
Clarobscurul policrom printr-o gamă de

  • Modificările culorilor prin ados de alb şi negru se pot face până la un punct, după care culoare îşi perde cu totul specificitatea (roşu devine roz!)




Contrastul cald rece
Contrastul cald- rece printr-o gamă de

  • Crează reacţii polare: gen senzaţia de căldură şi răceală, aerian-terestru, însorit-umbrit, uscat-umed,

  • Culorile calde “vin”, culorile reci “pleacă”

  • Efectele depind de saturaţia culorilor, prin amestecul fizic albul “răceşte”.


Modula ie versus valora ie
Modulaţie versus Valoraţie printr-o gamă de

  • Pe baza acestui contrast, Cezanne a inventat modulaţia (sugerarea spaţiului şi a volumelor prin culoare şi nu valorare).



  • privind printr-o gamă de unu-douã minute un disc roşu aplicatdeasupraunuisuport alb (acromatic), prilej cu care vomobservacãdiscul se aureoleazãînverzui( aureola discretã scade şi dispare pe mãsurã ce se depãrteazã de disc);

    2. fie, dupãunu-douã minute de contemplare, mutându-ne rapidprivirea depe un disc roşu pe o suprafaţã albã aşezatãalãturi, pefoaiaalbãapare undisc verzui.


În concluzie, printr-o gamă de ochiul nostru simte nevoiacomplementarelor, le cere, iar dacă nu i se oferã şi le produce singur.

Explicaţiafenomenului este oboseala grupei de celule vizuale specializate pentru culoareacontemplată, oboseală care dezechilibreazã energetic ochiul; pentru a restabiliechilibrul pierdut, celulele vizuale specializate pentru culoarea complementarã reacţionează


Atentie
Atentie! printr-o gamă de

Alăturarea complementarelor în stare pură produce nemulţumireaprofesioniştilor din cauză că alăturarea lor la saturaţiamaximă este neplăcută, violentă, ba chiar nearmonioasă


Specificitatea perechilor
Specificitatea perechilor printr-o gamă de

  • G-Vi – cel mai puternic contrast de clarobscur

  • R – V are o luminozitate egală


El greco pieta
El Greco Pieta printr-o gamă de



  • Este printr-o gamă de contrastul dintre douãculori alãturate în care fiecare dintre ele îşi pretinde şi îşi produce simultanculoarea complementarã


Contrastul simultan bazat pe complementaritate
Contrastul simultan bazat pe complementaritate printr-o gamă de

  • Cea mai puternică manifestare al acestui tip de contrast

  • Cazul esteuºor de pus în evidenþã prin câteva exerciþii de suprapunere a unor griurineutre peste culorile principale, prilej cu care vom vedea cum griurile vireazãspre complementarele culorilor fiecãrui fond


Contrastul simultan de luminozitate
Contrastul simultan de luminozitate printr-o gamă de

  • Douã tonuri diferite ca luminozitate ale aceleiaşi culori (fie elechiar şi alb-negru) îşi accentuează reciproc valoarea


3 contrastul simultan de cald rece
3. Contrastul simultan de cald-rece printr-o gamă de

  • Ca exemplu general, acelaşi gri neutru:griul pare rece, iar pe unul rece pare cald.




  • Dacã privim câteva minute un fond oran valabil ca parte a demonstraţiilor pentru culorile complementaregeşi mutăm brusc privirea peste un şir oarecare de obiecte, acestea se vor colora instantaneu în albăstrui.

  • Dacã privim câteva minute un pătrat roşu suprapus pe un fond negru şimutăm privirea pe un pătrat alb, egal cu primul şi aşezat alături, pe un fondnegru, pătratul alb se va colora în gri verzui.



  • Se mai numeşte şi de saturaţie, ţine cont de gradul de saturaţie al culorii.

  • Este contrastul dintre culorile pure1, intense, saturate, vii, aprinse şi culorile rupte, palide, stinse, mohorâte, terne.

  • Contrastul poate varia extremde mult, dupã cum variazã puritatea şi luminozitatea tonurilor.


Ruperea culorilor pure
“Ruperea” culorilor pure saturaţie al culorii.

  • Alterare cromatică sau valorică, amestectul, schimbă puritatea culorilor pure.

    Ruperea unei tente este însoţită întotdeauna de scădereasaturaţiei şi a luminozitãþii (excepţie făcând ruperea cu alb)


A saturaţie al culorii.cest contrast evidenţiază instabilitateaculorilor: o tentă pare ternă lângă alta purăşi apare mai pură lângă alta şi maiternă.


Pieter bruegel turnul babel
Pieter Bruegel - Turnul Babel saturaţie al culorii.




Stilizare
Stilizare proporţie, se crează astfel un raport între cele două culori.

Procedeu de simplificare prin pastrarea elementelor sau detaliilor caracteristice unui obiect studiat, dar specifice mai multora, si folosirea lor in crearea unei imagini, fie cu un spor de expresivitate, fie cu efect decorativ, ornamental


Simplificare n design
Simplificare proporţie, se crează astfel un raport între cele două culori.în design


Etape
Etape proporţie, se crează astfel un raport între cele două culori.

  • 1 Descompunem în formele de bază, preferabil traduse in figuri geometrice





Personalizare i personificare
Personalizare şi personificare rezultatele sărind cu uşurinţă în registre cît mai diferite


Geometrizare
Geometrizare rezultatele sărind cu uşurinţă în registre cît mai diferite

  • Reducerea unui subiect la forme cât mai geometrice sau perfect geometrice

  • Principiul a stat la baza Cubismului


Simetrie
Simetrie rezultatele sărind cu uşurinţă în registre cît mai diferite

  • Proprietate a unui ansamblu spaţial de a fi alcătuit din elemente reciproc corespondente distribuţie egală, regulată, armonioasă a părţilor unui totcorespondenţă exactă (ca formă, poziţie etc.) între părţile (opuse ale) unui tot.

  • A stat la baza idealului de frumuseţe antice clasice


Contur aparent
Contur aparent rezultatele sărind cu uşurinţă în registre cît mai diferite

  • Conturul care dă morfologia exterioară a unui obiect, silueta sa


Data viitoare
Data viitoare rezultatele sărind cu uşurinţă în registre cît mai diferite

LOGO -ul


ad