Download
1 / 23
300 likes | 444 Views
Migrația forței de muncă din Republica Moldova: implicații asupra sistemului de asigurări sociale pe termen mediu și lung. Vasile Cantarji, Natalia Vladicescu. 14 decembrie 2011. Context.
E N D
Migrația forței de muncă din Republica Moldova: implicații asupra sistemului de asigurări sociale pe termen mediu și lung Vasile Cantarji, Natalia Vladicescu 14 decembrie 2011
Context • Majoritatea statelor lumii se confruntă cu grave provocări în domeniul protecţiei sociale a populaţiei vulnerabile. • Îmbătrânirea populaţiei și creşterea inegalităţii în posedarea de resurse sunt provocări care impun schimbarea de accente și abordări din partea guvernelor multor state. • Multe din statele exsovietice pe lângă „îmbătrânirea până a deveni bogate” se confruntă și cu exodul masiv a forţei de muncă către țările mai dezvoltate. • Unul din multiplele riscuri pe care le implică îmbătrânirea și mai nou migrația forței de muncă ține de vulnerabilizarea sistemelor de protecție socială.
Dimensiunile fenomenului • O dată cu obținerea independenței a luat amploare un proces al exodului forței de muncă fără precedent; • Recensământul populaţiei (noiembrie 2004) şi sondajele realizate în domeniu atestă că aproximativ 600 mii persoane, sau fiecare a treia persoană aptă de muncă din ţară participă în procesul emigraţiei. • În anul 2010 peste hotarele țării munceau 311 mii cetățeni în vârstă aptă de muncă (12,6% din populaţia activă); • După o ascensiune rapidă a dimensiunilor procesului, în a doua jumătate a deceniului trecut s-a înregistrat o „stabilizare” a creșterii numărului de migranți.
Migrează doar cei apți de muncă Migrația de muncă sunt implicate persoane în vârsta aptă de muncă. După două decenii de emigrări, lipsa migranților peste vârsta aptă de muncă ne arată că aceștia cel mai des revin în RM o dată cu pierderea capacității de muncă din cauza vârstei. Structura pe sexe şi vârste ale contingentului migrant (2010) Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anul 2010
Contingentul migrant îmbătrânește – un comportament de grup închis Pe parcursul a 10 ani contingentul migrant a îmbătrânit semnificativ. Aceasta este un indiciu că migrația din Moldova a atins o fază de stabilizare, când în circuit intră tot mai puțini noi migranți. Evoluția structurii pe vârste Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anul 2010
Perspective de reîntoarcere • Pe de o parte ritmurile de creștere a contingentului migrant în ultimii 5 ani au încetinit; • Unul din patru migranţi nu ştiu cum vor proceda raportându-se la intenţia lor de a se reîntoarce în RM sau de a se stabili în ţara gazdă; • Doar 2,9% din migranţi declară că s-au stabilit sau intenţionează să se stabilească peste hotare şi doar 4,6% din migranţi nu mai intenţionează să plece la muncă peste hotare. Sursa: BNS, Migraţia forţei de muncă, Anul 2008
Reîntoarcerea migranților – experiența Italiei • Ne poate da anumite indicii istoria migrațională a altor state. • Italia, a doua ţară de destinație după ponderea migranţilor a cunoscut un secol al emigrărilor; • Creșterea economică din a doua jumătate al sec. XX a transformat-o în scurt timp dintr-o țară a emigrărilor în una al imigrărilor; • Și totuși, procesul „neforțat” al revenirilor și-a continuat inerția câteva decenii; • Prin analogie, dacă în viitorul apropiat Moldova va înregistra creștere economică și a nivelului de trai în măsură să atragă migranții în patrie, procesul va lua ceva timp. Sursa: Federici(1979), Bonifazi şi Heins (1996)
Care sunt perspectivele? • Revenirea în Republica Molova sau stabilirea definitivă în țările gazdă? • Cel mai probabil ambele. • Revenind la exemplul Italiei, aceasta a „pierdut” 1/3 din cei care emigraseră.
Impactul migraţiei • Beneficiile migrației sunt foarte vizibile și simțite în prima etapă – remitențe, diminuarea sărăciei, creșterea puterii de cumpărare, stimularea sectorului de construcții etc.; • Efectele negative, pe care deja ne afectează – copii rămași fără îngrijire părintească, ramuri ale economiei ce se confruntă cu deficit de cadre, accentuarea declinului demografic etc. • Ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung?! • Vor reveni sau nu migranții în RM? Când vor reveni? Cine va asigura / va putea asigura bătrânețea acestora? Ce fac migranţii pentru aceasta, dar instituţiile statului?!
Dacă migrantul revine – la ce poate pretinde? • Sistemului public de asigurări sociale este bazat pe principiul solidarităţii sociale, inter şi intra-generaţii; • Să beneficieze de protecţie în cadrul sistemului pot doar persoanele asigurate, adică contribuabili la fondul de protecţie socială; • Explicit, sistemul de pensii de stat nu oferă nici o plată persoanelor care nu sunt și contribuabili, iar în cazul contribuției incomplete pensia este stabilită „pe măsură”; • Într-un final, un necontribuabil la bătrânețe poate accesa doar o alocație socială, care egala în 2010 cu 90 lei. • Există în același timp posibilitatea de a contribui la fondul de protecție socială prin încheierea unui contract individual cu CNAS, achitând o contribuție stabilită (4 044 lei pe an în 2010)
Dacă migrantul revine - Scenarii posibile: • migrantul a fost asigurat complet, având contract individual şi beneficiind în final de pensie în condiţiile prevăzute în legislaţie; • migrantul a fost asigurat complet ca şi agricultor, în cazul în care este deţinător de pământ agricol şi beneficiază în final de pensie în condiţiile prevăzute în legislaţie pentru agricultori; • este asigurat parţial, având ani de cotizaţie fie înainte de emigrare sau între perioadele de emigrare, beneficiind de pensie în limita stagiului de cotizare sau pensie minimă; • nu se încadrează în niciuna din situaţiile descrise anterior, nu poate beneficia de pensie, ci doar de alocaţie socială pentru persoanele vârstnice.
Dacă migrantul revine – ce îi oferă sistemul de protecţie socială? Sistemul actual de protecție socială nu este în stare să asigure minimul de existență nici persoanelor care beneficiază de pensie deplină; Agricultorii și beneficiarii de pensie minimă sunt în situație și mai critică din această perspectivă, la fel şi alocațiile sociale sunt foarte mici raportate la necesităţi. O persoană care nu are asigurat venitul lunar minim garantat, poate beneficia de ajutor social (Legea cu privire la ajutorul social).
Dacă migrantul revine – ce riscuri există? • Migranții reveniți la bătrânețe pot deveni: • „o povară” pentru fondul de asigurărilor sociale sau de asistenţă socială, plăţile acordate acestora nefiind „justificate” prin contribuţii anterioare proporţionale; • o categorie vulnerabilă de rând cu alte pături defavorizate ale populaţiei, ţinând cont de faptul că plăţile de care vor putea beneficia sunt foarte mici pentru a le asigura o viaţă decentă. Pensiile minime şi cele pentru agricultori nu constituie nici în jumătate din minimul de existenţă, iar mărimea alocaţiei sociale, în general este neglijabilă într-o asemenea comparaţie.
Acorduri bilaterale – o soluție identificată • Autoritățile caută soluții în vederea asigurării sociale ale migranților la moment și prevenirea crizelor în perspectiva revenirii migranților. • O serie de acorduri, încheiate în anii 90 cu statele din CSI între timp au „învechit”. • Sunt încheiate acordurilor interguvernamentale în domeniul securităţii sociale cu o serie de state precum Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg. Au avut loc consultări cu alte state. • În Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020 se propune ca până în anul 2020 să fie încheiate asemenea acorduri cu alte 12 state
Un alt scenariu posibil: Migranții pot contribui la sistemul de asigurare socială în țara gazdă; • În realitate foarte puțini reușesc să obțină cetățenie, iar doar patru din zece dispun de permis de lucru! Statutul de ședere ale migranților Sursa: BNS, Migraţia forţei de muncă, BNS, 2008
Un alt scenariu posibil! • Deținerea unui permis de muncă nici pe departe nu semnifică asigurare socială. • De fapt contribuie la fondurile de asigurare socială și de pensii foarte puțini migranți! Ponderea migranţilor care au parte de anumite beneficii la locul de muncă în străinătate Sursa: BNS, Migraţia forţei de muncă, BNS, 2008
Cât de „contribuabili” vor fi migranții la reîntoarcere Statutul ocupațional înainte de plecare Sursa: Biroul Naţional de Statistică Calcule proprii Aproape nimeni dintre migranţii ce se vor pensiona după anul 2030 nu vor avea cei 35 ani de cotizare necesari pentru o pensie pentru limită de vârstă deplină Migrantul actual în vârstă de 25-34 ani nu va avea nici stagiul necesar pentru stabilirea pensiei minime.
Revenirile migranților „bătrâni” este deja o realitate Fluxul revenirilor din cauza bătrâneții ține de prezent și se va amplifica în continuu Migranţi care vor reveni la atingerea vârstei de 60 ani
