Gheorghe gangura ef serviciu standardizare
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 33

Gheorghe Gangura , Șef Serviciu Standardizare PowerPoint PPT Presentation


  • 63 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

REGLEMENTĂRILE TEHNICE ŞI SUPORTUL NORMATIV – TEHNIC STANDARDELE CONEXE 2006/95/CE – Joasă tensiune ; 2006/42/CE – Maşini ; 2004/108/CE – Compatibilitatea electromagnetică, surse de energie regenerabil ă. Gheorghe Gangura , Șef Serviciu Standardizare.

Download Presentation

Gheorghe Gangura , Șef Serviciu Standardizare

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Gheorghe gangura ef serviciu standardizare

REGLEMENTĂRILE TEHNICE ŞI SUPORTUL NORMATIV – TEHNICSTANDARDELE CONEXE 2006/95/CE– Joasă tensiune; 2006/42/CE– Maşini; 2004/108/CE– Compatibilitatea electromagnetică, surse de energie regenerabilă

Gheorghe Gangura,

Șef Serviciu Standardizare


Cadrul legal al activit ii de reglementare n republica moldova

Cadrul legal al activităţii de reglementare în Republica Moldova


Cadrul normativ n domeniul reglement rii tehnice

Cadrul normativ în domeniul reglementării tehnice


Cadrul institu ional n domeniul reglement rii tehnice

Cadrul instituţional în domeniul reglementării tehnice

Activitatea de reglementare tehnică în RM se desfăşoară de către autorităţile de reglementare – organe centrale de specialitate ale administraţiei publice sau alt organ responsabil, în limitele competenţei sale, pentru elaborarea sau adoptarea RT. Aceste competenţe sunt stabilite prin HG menţionate şi prin Regulamente proprii de activitate, aprobate de Guvern.


Crearea i dezvoltarea legisla iei tehnice

Creareaşidezvoltarealegislaţieitehnice

Odată cu introducerea modificărilor şi completărilor în Legea nr.590-XIII din 22.09.1995 cu privire la standardizare prin care s-a exclus controlul şi supravegherea de stat a respectării prevederilor documentelor normative de standardizare, precum şi trecerea la aplicarea voluntară a standardelor (art.13 din lege), includerea în lege a faptului că documentele normative în domeniul standardizării constituie obiectul dreptului de autor (art. 11 din lege), legea privind activitatea de reglementare prevede un capitol referitor la supravegherea pieţii în condiţiile aplicării voluntare a standardelor (art. 14-18) din Lege nr.420-XVI din 22.12.2006.


Crearea i dezvoltarea legisla iei tehnice1

Creareaşidezvoltarealegislaţieitehnice

În RM, reglementările tehnice se consideră:


Crearea i dezvoltarea legisla iei tehnice2

Creareaşidezvoltarealegislaţieitehnice

În cazul în care asupra aceloraşi produse sau servicii şi metode de producţie se extinde acţiunea unor documente ale căror cerinţe se dublează sau sunt contradictorii, se stabileşte următoarea prioritate a aplicării lor:

1.Actele legislative;

2.Hotărîrile Guvernului;

3.Acte normative ale autorităţilor de reglementare.


Crearea i dezvoltarea legisla iei tehnice3

Creareaşidezvoltarealegislaţieitehnice

Pentru evitarea tratărilor neadecvate a prevederilor din diferite reglementări tehnice se stabileşte prioritatea aplicării reglementărilor tehnice generale şi specifice, dacă aceloraşi produse şi servicii le sunt aplicabile atît RT generale, cît şi RT specifice, se aplică RT specifice.

RT generale se aplică produselor dau serviciilor, nelimitîndu-se la o listă exhaustivă a acestora şi stabilesc, de regulă cerinţe referitoare la prevenirea unuia sau mai multor riscuri caracteristice tuturor produselor sau serviciilor cărora li se aplică RT.

RT specifice stabilesc cerinţe esenţiale faţă de servicii sau produse ori faţă de grupe de produse sau servicii, concretizînd prevederile RT generale în cazul dacă există. La elaborarea RT specifice se va asigura respectarea cerinţei generale de securitate a produselor şi serviciilor.


Ce trebuie s prevad con inutul rt

Ce trebuie să prevadă conţinutul RT?


Ce trebuie s prevad con inutul rt1

Ce trebuie să prevadă conţinutul RT?

La elaborarea RT este oportună utilizarea standardelor internaţionale/europene pertinente ori proiectele acestora, aflate la etapa finală de elaborare, fapt care va asigura calitatea şi competitivitatea produselor/serviciilor respective şi nu vor crea bariere tehnice în calea comerţului la plasarea lor pe piaţă.

Asigurarea cu standarde internaţionale/europene şi standarde ale altor ţări este prerogativa organismului naţional de standardizare (ONS) în cazul nostru Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM).

Activitatea autorităţilor de reglementare şi ale ONS cu aceleaşi obiective comune: sporirea calităţii şi competitivităţii produselor şi serviciilor autohtone, protecţia intereselor consumatorilor şi ale statului asigurînd caracterul inofensiv ale produselor.


Corela ia dintre rt i standarde

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde1

Corelaţiadintre RT şistandarde

Luînd în considerare Programul de activitate al Guvernului RM de integrare europeană pe anii 2011-2014, priorităţile declarate de armonizare integrală a reglementărilor specifice economiei naţionale cu cele europene şi implementarea lor la nivelul cerinţelor din domeniile respective au fost elaborate şi sunt în proces de implementare.

RT naţionale care au stat la baza Directivelor Europene ca „Joasă tensiune”

„Compatibilitatea electromagnetică”

„Maşini”.


Corela ia dintre rt i standarde2

Corelaţiadintre RT şistandarde

Corespondenţa dintre Directivele din Noua Abordare şi legislaţia Moldovei

Sarcina de bază a ONS este de adoptare a standardelor europene ca standarde naţionale în proporţie de 50% pînă în anul 2014.


Corela ia dintre rt i standarde3

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde4

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde5

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde6

Corelaţiadintre RT şistandarde

Aplicarea standardelor conexe în mod voluntar se consideră ca condiţie suficientă de respectare a prevederilor RT. Prin aceasta condiţie a fost declarat principiul esenţial, care în Uniunea Europeană se practică încă din anul 1985, principiul Noii Abordări, şi se numeşte principiul prezumţiei de conformitate. Asemenea abordare stă la baza elaborării reglementărilor tehnice în baza Directivelor Europene. Ca exemplu pot servi RT „Securitatea echipamentelor electrice de joasă tensiune” şi „CEM a echipamentelor”.


Corela ia dintre rt i standarde7

Corelaţiadintre RT şistandarde

Compartimentul II pct. 5 lit. d) echipamentul electric de joasă tensiune, trebuie să fie proiectat şi fabricat astfel încît, utilizat şi întreţinut în mod adecvat, să asigure protecţia împotriva riscurilor că:

-Persoanele, animalele sînt protejate de răniri fizice sau de altă natură, care pot fi cauzate de contactul electric direct sau indirect;

-Nu se produc încălziri excesive, radiaţii sau descărcări electrice periculoase;

-Izolaţia corespunde cerinţelor prevăzute ş.a.m.d.


Corela ia dintre rt i standarde8

Corelaţiadintre RT şistandarde

RT „CEM” Compartimentul V „Cerinţe esenţiale”prevede:

-Perturbaţii electromagnetice pe care le generează să nu depăşească un nivel care să împiedice funcţionarea la parametrii proiectaţi a echipamentelor de radio şi telecomunicaţii, precum şi a altor echipamente;

-Să aibă un nivel adecvat de imunitate intrinsecă la perturbaţii electromagnetice care să le permită funcţionarea la parametrii proiectaţi.


Corela ia dintre rt i standarde9

Corelaţiadintre RT şistandarde

Concretizareaacestor cerinţe se regăseşte în standardele conexe, care conţin parametrii necesari, modul de realizare şi metodele de încercări la verificarea acestor parametri. Agenţii economici trebuie mai întîi să vadă dacă produsele lor cad sub incidenţa uneia sau mai multor reglementări. În cazul în care produsele intră sub incidenţa unei anumite reglementări, producătorii trebuie să aleagă dacă utilizează standardele conexe, sau recurg la o altă soluţie tehnică. În acest scop vreau să aduc unele detalii referitoare la standardele conexe (armonizate):

-Standardele europene armonizate sînt, în general, standarde de securitate. Noţiunea de securitate a maşinilor, echipamentelor şi instalaţiilor ţine seamă de aptitudinea unei maşini, a unui echipament sau a unei instalaţii de a îndeplini funcţiile prevăzute pe toată durata de viaţă a acestora, riscul permanent fiind redus într-un mod adecvat.

De aceea utilizatorii acestor standarde trebuie să cunoască faptul că standardele de securitate sînt clasificate în funcţie de gradul de detaliere a aspectelor tratate.


Corela ia dintre rt i standarde10

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde11

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde12

Legătura intrinsecă dintre cerinţele esenţiale ale Directivei (lor) CE şi articolele corespunzătoare din standardele europene

Cerinţe esenţiale ale Directivei(lor)

Subiectul cerinţei

Articole corespunzătoare ale standardului european

Corelaţiadintre RT şistandarde


Corela ia dintre rt i standarde13

Corelaţiadintre RT şistandarde


Principalele schimb ri

Principalele schimbări:

  • -Cerinţe mai detaliate la evaluarea riscului;

  • -Cerinţele de ergonomie şi emisiile sînt formulate mai precis;

  • -S-au modificat cerinţele referitoare la scaune şi la protecţii contra trăsnetului au fost incluse în partea generală şi se aplică tuturor maşinilor (anterior se aplicau doar maşinilor mobile şi la cele de ridicat);

  • -Delimitează mai clar domeniul Directivei Maşini de cel al Directivei de Joasă Tensiune(2006/95/CE);

  • -Sînt indicate 6(şase) categorii de maşini electrice care ţin exclusiv de Directiva Joasă Tensiune;

  • -Se cere un nou marcaj: identificarea maşinii. Este vorba despre marca şi despre tipul livrat de producător;

  • -Este introdusă o nouă definiţie: maşina cvasifuncţională: este un ansamblu care constituie aproape o maşină, dar care singur, nu poate asigura o aplicaţie definită. Ea este destinată a fi încorporată în alte maşini sau echipamente.

  • A fost scăzută valoarea puterii acustice ponderate A, emisă de maşină de la 85dB(A), la 80dB(A).

  • Au mai fost operate şi alte modificări referitor la păstrarea originalului declaraţiei CE de conformitate, cel puţin zece ani de la ultima dată de fabricaţie a maşinii.


Surse de e nergie regenerabil

Surse de energie regenerabilă

Energii regenerabile sînt energiile care provin din surse care fie că regenerează de la sine în scurt timp, fie sînt surse practic inepuizabile.

Astfel, energie luminii solare, a vînturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale por fi captate de către oameni, utilizînd diferite procedee.


Surse de e nergie regenerabil1

Surse de energie regenerabilă

Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

-Energie eoliană (energie de vînt) Poate fi transformată în energie mecanică: morile de vînt, şi în energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene între 50-60kW (diametrul turbinei începînd cu 1 m); 2-3MW putere (diametrul 60-100m) la sfîrşitul lui 2010 – 194.400MW ≈2,5% din consumul total de energie anuală.

-Energia solară poate fi folosită să:

-genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)

-genereze electricitate prin centrele termice solare (heliocentrale)

-încălzească clădiri direct, prin pompe de căldură

-producă apă caldă prin panouri solare termice .


Surse de e nergie regenerabil2

Surse de energie regenerabilă

  • Instalaţiile solare sînt de două tipuri: termice şi fotovoltaice

  • -Energia apei:

    • Energia produsă de maree(curenţii mărilor şi oceanelor) – centrale moreomotrice;

    • Energia valurilor – se captează cu ajutorul pontoanelor;

    • Hidrocentralele – energia captată cu turbine;

  • Energia geotermică cîştigată din căldura de adîncime a pămîntului prin

    • Centrale Geotermice există mai multe tipuri de centrale;

    • Centrale „Uscate” folosesc aburul ;

    • Centrale „Flash” folosesc apa la temperaturi de 182o C;

    • Centrale cu ciclu binar;

  • -Energie de biomasă: biodisel, bioetanol, biogaz.


Surse de e nergie regenerabil3

Surse de energie regenerabilă

Biomasa, ca sursă de energie regenerabilă, este partea biodegradabilă a produselor şi reziduurilor din mediul înconjurător, care pot fi arse pe post de combustibil pentru a produce energie. Include elemente vegetale şi animale, din silvicultură şi din alte industrii; practic toată materia organică produsă din procesele metabolice ale organismelor vii, dar şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.


Surse de e nergie regenerabil4

Surse de energie regenerabilă

Energia de biomasa este energia regenerabilă cu cele mai răspîndite şi abundente resurse de pe întreaga planetă. Este folosită din cele mai vechi timpuri, odată cu descoperirea focului de către om. În prezent, în SUA, energia de biomasă generează 0,5% din electricitatea ţării, ceea ce înseamnă o reducere de peste un milion de barili, a consumului de petrol. Şi în UE se iau măsuri pentru sporirea utilizării biocombustibililor. Comisia Europeană a prezentat o propunere de directivă referitoare la promovarea utilizării energiei produse, plecînd de la surse regenerabile. Principalul obiectiv al Comisiei Europene este să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale UE cu 20% pînă în 2020. În propunerea de directivă două măsuri principale sînt prezentate:

-20% din consumul final de energie al UE trebuie să atingă în 2020 energie regenerabilă, iar 10% din carburanţi utilizaţi în UE vor trebui să fie biocombustibili.


Surse de e nergie regenerabil5

Surse de energie regenerabilă

Accentul trebuie pus pe biocombustibili de generaţia a doua (deşeurile, celuloza care provine din lemn sau paie, algele forte mici ş.a.). Biocombustibilul de generaţia întîi provine din cereale ca porumbul şi din oleaginoase precum rapiţa. La ora actuală, UE utilizează mai puţin de 1% din producţia sa de cereale pentru producerea de etanol. Iar dacă Europa utilizează 2/3 din producţia sa de boabe de rapiţă pentru producţia de biocombustibili, producţia europeană de rapiţă reprezintă doar 2% din cererea globală de oleaginoase.


Rezerve mondiale

Rezerve mondiale

Producţia anuală de biomasă (totalul plantelor care se dezvoltă pe planetă) este estimată la 172 mlrd de tone de substanţă uscată, ceea ce reprezintă echivalentul a de 15 ori energia fosilă consumată. Cantitatea stocată pe întregul glob este de ordinul a 1.800 de miliarde de tone de substanţă uscată, reprezentînd o energie echivalentă celei a energiilor fosile cunoscute.

INSM a adoptat o serie de standarde europene din domeniul biocombustibililor, standarde care le puteţi examina şi procura în Fondul Naţional de standarde.


Gheorghe gangura ef serviciu standardizare

Vă mulţumesc

pentru atenţie!

www.standard.md


  • Login