Eminescu şi intrarea în lumină
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 20

Eminescu şi intrarea în lumină PowerPoint PPT Presentation


  • 64 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Eminescu şi intrarea în lumină. Conştiinţa lui Mihai Eminescu, obosită fiind la un moment dat, a mai luptat o perioadă împotriva asaltului tumultuos al imaginaţiei. Scenarii, ipoteze, martori. Slavici.

Download Presentation

Eminescu şi intrarea în lumină

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Eminescu i intrarea n lumin

Eminescu şi intrarea în lumină


Eminescu i intrarea n lumin

Conştiinţa lui Mihai Eminescu, obosită fiind la un moment dat, a mai luptat o perioadă împotriva asaltului tumultuos al imaginaţiei.

Scenarii, ipoteze, martori...


Eminescu i intrarea n lumin

Slavici...

În momentul în care toţi îl părăseau, poetul se prinse cu mâinile de Slavici, care şi el bolnav fiind, se pregătea să plece la Viena. Îl mustră pentru că îl părăseşte în împrejurări şi în circumstanţe grele pentru el şi încercă să-l înduplece să nu plece. Slavici, pentru a scăpa de el, îl trimise la Maiorescu cu un bilet din partea lui. Maiorescu citi în scrisoare bănuiala lui Slavici că poetul ar fi bolnav, dar el nu dădu crezare, văzându-l pe Eminescu atât de liniştit şi de zâmbitor.


Eminescu i intrarea n lumin

P. P. Carp...

„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”Acesta este mesajul pe care junimistul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii, Titu Maiorescu. Comanda va fi executată întocmai de cei din ţară pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani. Privită în acest context, nebunia lui Eminescu, ca şi detaliile internării sale, capătă o nouă dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coincidenţă, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : „Mai potoliţi-l pe Eminescu!”


Eminescu i intrarea n lumin

Catinca Slavici

Mai târziu d-na Catinca Slavici, în casa căreia locuia poetul, înspăimântată de problema lui, scrisese în 28 iunie/10 iulie 1883 lui Titu Maiorescu un bilet. Îşi exprima saturaţia, şila:„D-l Eminescu a înnebunit de tot. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, căci e foarte rău”. Ziarele se bazau pe manifestările artistice nesănătoase ale poetului, scriind:„D-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, a înnebunit. D-l Paleologu va lua direcţiunea suszisului ziar”.


Eminescu i intrarea n lumin

Macedonski...

Alexandru Macedonski a scris „seaca epigramă”(după cum spune George Călinescu): “Un X... pretins poet acum/S-a dus pe cel mai josnic drum..../L-aş plânge dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun,/ Căci până ieri a fost năuc/ Şi nu e azi decât nebun”.


Eminescu i intrarea n lumin

Şi Maiorescu...

„Numai de s-ar face asta fără greutate” scrie Maiorescu în jurnalul său în dimineaţa zilei de 28 iunie 1883, după ce petrecuse o noapte de nesomn, sub apăsarea a ceea ce ştia că va face a doua zi. Nu se va face însă „fără greutate”, aşa cum îşi dorea Maiorescu, căci Eminescu îşi schimbă traseul. Nu se duce la Societatea Carpaţii, unde totul s-ar fi făcut fără martori, ci la Capşa. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoiţi să îşi schimbe planul.


Eminescu i intrarea n lumin

Ventura…

La Capşa, Eminescu ar fi început să ţină un discurs „politico-socialo-naţional” înfierbântat, ar fi scos un pistol, ar fi ameninţat-o pe soţia patronului şi ar fi strigat „la toate aceste nu-i decât un leac. Să îl împuşc pe rege!”. Ventura îl duce pe Eminescu la băile publice Mitraşevski, îl lasă într-una din camere şi apoi alertează Poliţia că un nebun s-a închis în baia publică. Îi cheamă la faţa locului pe alţi doi membri ai Societăţii Carpaţi, Siderescu şi Ocăşanu. Ca un făcut, cei doi au cu ei o cămaşă de forţă. Intră în baie, îl imobilizează pe Eminescu şi spre orele 19 îl duc la stabilimentul Şuţu, unde avea deja rezervat un loc.


Eminescu i intrarea n lumin

La Politie…

În procesul verbal întocmit de Poliţie nu se aminteşte nimic de vreo armă, ci doar că „Eminescu a venit singur la Băile Mitraşevschi, şi fiind atins de alienaţie mintală s-a încuiat singur pe dinăuntru şi a refuzat să deschidă”.  La locul faptei ajung, Simţion, Siderescu si Ocăşeanu de la Societatea Carpaţii, care aveau încă de dimineaţă misiune de la Maiorescu să îl ducă la casa de nebuni a doctorului Şuţu. Aceştia intră în baia unde Eminescu se află în apă, dezbrăcat. Eminescu le cere să iasă. Îl imobilizează şi îi pun cămaşa de forţă. Între timp Poliţia îi perchiziţionează locuinţa, îi ridică bunurile, îi umblă prin hârtii şi manuscrise, sperând să descopere ceva compromiţător.


Eminescu i intrarea n lumin

Livia Maiorescu…

Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, îi scrie lui I. E. Torouţiu despre modul în care era tratat Eminescu la Şuţu în următorii termeni: „Aş vrea să vă spun că toţi domnii care cercetează mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14 heures” (caută miezul zilei la ora 14).


Eminescu i intrarea n lumin

O piatră ?

Cunoscutul eminescolog prof. Nae Georgescu vorbeşte în "Dosarul morţii lui Eminescu" despre existenţa unui martor ocular, care, la mulţi ani de la moartea poetului, a povestit că i-a stat alături în ultimele sale clipe de viaţă. Că era lîngă Eminescu în momentul în care poetul a fost lovit cu o cărămidă în cap, pe la spate, lovitura de la care i s-a tras sfâşitul. Mărturiile lui au fost consemnate în Universul, la 28 iunie 1926. Iar varianta prezentată de el este aceeaşi cu cea susţinută de Hanrietta Eminescu, sora poetului, dar specificată şi de dr. Ion Nica, în cartea "Mihai Eminescu. Structura somato-psihică", volum apărut în anul 1972.


Nea dumitrache

Nea Dumitrache…

"Când s-a întamplat nenorocirea că s-a îmbolnăvit, Eminescu a fost dus la Şuţu, unde i s-a dat o cameră a lui, mai bună ca altora. Mă chema tot pe mine să-l tund şi mă duceam bucuros", susţine nea Dumitrache, fost frizer al Regelui. "Uneori, veneau să-l vadă prietenii, care-i ziceau lui Eminescu "maestre" şi el râdea, bătându-i pe umăr. Cât a stat la Şuţu, eu cel puţin nu l-am văzut altfel decât scriind. Scria toată ziua, coli peste coli, şi era foarte liniştit."Poate că soarta a făcut ca frizerul Dumitrache să fie în ziua aceea, în ora aceea, chiar în minutul acela alături de Mihai Eminescu. "Venisem la Şuţu, cam pe la 3 după amiază", a povestit nea Dumitrache. "Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice uitându-se lung la mine: "Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm şi să te învăt să cânţi Deşteaptă-te, Române! Eu, care ştiam că nu e bine să-i fac împotrivă, am ieşit cu el în grădină, unde se vede că-l trăgea soarta. "Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios, care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat şi cu sângele şiruindu-i pe haine, spunându-mi: "Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc Ăsta m-a omorît!" (Vezi Universul, Bucureşti în 28 iunie 1926).


Eminescu i intrarea n lumin

Concluzii sau semne de intrebare...

Enigma morţii lui Eminescu poate să rămână fără răspuns întru veşnicie din cauză că autopsia a fost executată de dr. Şuţu şi asistentul său şi nu de un anatomo-patolog calificat ca V. Babeş, şi dacă nu a fost chemat el să facă acest lucru înseamnă că protipendada avea ceva de ascuns. Babeş era foarte strict cu colegii săi de medicină. Nu exista un buletin medical asupra autopsiei făcute lui Eminescu.


Eminescu i intrarea n lumin

Post-mortem

(din păcate, preatârziu!)

Gazeta Adevărul exprimă tragedia morţii în următoarele cuvinte: „Naţiunea mea, îmbracă doliu! Literatura noastră, jeleşte!Poesia română plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă.... Genialul poet Mihai Eminescu s-a stins din viaţă. B.P. Hasdeu i-a mustrat pe contemporanii săi: „El va trăi deşi a murit nebun.(...) Aşa poet a fost Eminescu.”


Eminescu i intrarea n lumin

“Mai am un singur dor:

În liniştea serii

Să mă lăsaţi să mor

La marginea mării.

Să-mi fie somnul lin

Şi codrul aproape.

Pe întinsele ape,

Să am un cer senin”.


Eminescu i intrarea n lumin

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

George Călinescu


Eminescu i intrarea n lumin

BibliografieCĂLINESCU, George, Viaţa lui Mihai Eminescu, Junimea, Iaşi, 1997GEORGESCU, Nicolae, Boala şi moartea lui Eminescu, Criterion, 2007VUIA, Ovidiu, Misterul morţii lui Eminescu, Paco, 1996

Sitografie

http://www.buybooks.ro/news.php?id=175

http://www.scribd.com/doc/2258178/Concluzie-Despre-Boala-si-Moartea-lui-Mihai-Eminescu

http://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/sacrificarea-boala-si-moartea-lui.html

http://www.youtube.com/watch?v=Vdr-1Q_PmHA

http://florindanielcoman.wordpress.com/2009/06/19/despre-boala-si-moartea-lui-mihai-eminescu/


Eminescu i intrarea n lumin

Proiect realizat de :

Daiana BONDA, Cristian FLOREA, Alexandra GHINEA, Laura GYORFI, Raluca JELER, Gabriel KEREKES

Clasa a XII-a B, Liceul Teoretic “ Mihai Eminescu”

Romania, Cluj-Napoca, Bd. 21 Decembrie, nr. 94-96, tel. 0264-595059

Coordonator: Prof. Dr. Iulia POP, [email protected]


  • Login