Tulbur rile comunic rii
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 33

TULBURĂRILE COMUNICĂRII PowerPoint PPT Presentation


  • 88 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

TULBURĂRILE COMUNICĂRII. S chimburile de informaţie dintre două elemente (definiţia cibernetică a comunicării) se bazează în cadrul comunicării interumane pe ansamblul specific de procese psihomotorii în care canalul principal este cel verbal, la care se adaugă canalele non verbale.

Download Presentation

TULBURĂRILE COMUNICĂRII

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Tulbur rile comunic rii

TULBURĂRILE COMUNICĂRII

  • Schimburile de informaţie dintre două elemente (definiţia cibernetică a comunicării) se bazează în cadrul comunicării interumane pe ansamblul specific de procese psihomotorii în care canalul principal este cel verbal, la care se adaugă canalele non verbale.

  • Codurile folosite în transferul de informaţii sunt standardizate sociocultural şi condiţionate biologic de integritatea receptorilor şi emiţătorilor.

  • Prezenţa limbajului ca modalitate de comunicare verbală dă specificitate intercomunicării umane, oferindu-i o polivalenţă semnificativă infinită.


Tulbur rile comunic rii1

TULBURĂRILE COMUNICĂRII

  • Comunicarea non verbală se realizează prin utilizarea unor mijloace cu funcţie de semnalizare – ţinută, mimică, atitudine, care vin să întregească sau „să înlocuiască” limbajul, având însă cel mai adesea o funcţie de complementaritate faţă de acesta.

  • După Enătescu V. s-au putut diferenţia experimental următoarele tipuri de comunicare non verbală:

    • comunicarea metaverbală (care sprijină şi întăreşte comunicarea verbală)

    • comunicarea paraverbală (diferită şi în contrasens cu cea verbală) şi

    • comunicarea disverbală (apărând ca o modificare în sens patologic a comunicării non verbale).


Intona ia

Intonaţia

  • Intensitatea vorbirii.

  • vorbirea cu voce tare, exclamaţiile, vorbirea cu strigăte (stările de excitaţie, agitaţie, la paranoici, la hipomaniacali)

  • vorbirea şoptită (în depresii, isterie).

  • Coloratura vorbirii se concretizează prin vorbire monotonă (în depresie), afectată, puerilă, manieristă (în schizofrenie).

  • Tulburările fonetice - reprezentate de balbism, rotacism, sigmatism, rinolalie.

  • Se întâlnesc în afecţiuni neurologice (exemplu: boala Parkinson, boala Wilson, coree) şi în afecţiuni psihice (isterie, tulburări anxioase, schizofrenie, demenţe).


Tulbur rile semanticii i sintaxei

Tulburările semanticii şi sintaxei

  • Paralogismul este un cuvânt normal, dar utilizat în sens diferit de cel uzual.

  • Neologismul este un cuvânt nou, creat prin mecanismele obişnuite de formare a cuvintelor noi: compoziţia simplă, contaminare, fuziune a unor fragmente de cuvinte.

  • Embololalia este inserţia într-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte străine frazei care revin periodic.

  • Agramatismul (Küssmaul) este limbajul lipsit de articole, conjuncţii, prepoziţii, redus la un schelet de „stil telegrafic”.

  • Paragramatismul (Bleuler) constă în expresii bizare şi neoformaţii verbale, plecând de la rădăcini corecte.


Tulbur rile semanticii i sintaxei1

Tulburările semanticii şi sintaxei

  • Elipsa sintactică constă în suprimarea unor cuvinte sau a prepoziţiilor care ar da sens frazei a cărei elemente principale rămân însă incluse în structura ei.

  • Onomatonomia constă în repetarea obsedantă a unui asau a mai multor cuvinte, în general grosolane.

  • Asintaxia este limbajul lipsit tota de structură gramaticală constând într-o succesiune de cuvinte care îşi păstrează însă semnificaţia.

  • Stereotipiile verbale constau în repetarea uniformă de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat, regulat, monoton.

  • Ecolalia este repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociată cu reproducerea intonaţiei.


Tulbur rile semanticii i sintaxei2

Tulburările semanticii şi sintaxei

  • Psitacismuleste vorbirea total lipsită de sens, „de papagal”.

  • Verbigeraţiaconstăîndebitareaautomată de cuvintefărălegătură, fragmente de frazesaufrazeîntreginelegateîntreele, cudeformareasintaxei, cuneologisme ce fac limbajulincomprehensibil.

  • Toateacestetulburăriizolatesaugrupateîntâlnescînschizofrenie, deliruricronice, confuzieonirică, înafazii, datorităparafazieişijargonofaziei, tulburăridemenţiale.


Tulbur ri ale expresiei grafice

Tulburări ale expresiei grafice

  • Hiperactivitatea (graforeea) este nevoia irezistibilă de a scrie şi se manifestă simultan cu logoreea deşi ele pot fi disociate. Se întâlneşte în manie, unde bolnavii scriu pe coli, feţe de mese, pereţi; în schizofrenie; în deliruri cronice; în diferite tulburări de personalitate.

  • Intoxicaţia cu cuvânt, reprezintă o variantă particulară de graforee, întâlnită în tulburări demenţiale şi forma hebefrenică a schizofreniei.

  • Inactivitatea (refuzul scrisului) este în general asociată mutismului dar există uneori o disociaţie între acestea, bolnavul refuzând să vorbească, dar acceptând să scrie.


Tulbur ri ale morfologiei scrisului

Tulburări ale morfologiei scrisului

  • Tulburări ale caligrafiei (micrografii, macrografii, manierisme, stereotipii etc.)

  • Tulburări ale dispunerii textului în pagină (scris în cerc, în pătrat, adnotări bizare etc)

  • Policromatografia (bolnavii scriu folosind mai multe culori atunci când nu este cazul)

  • Tulburări semantice ale expresiei grafice precum: neografismele, paragrafismele, embolografia, schizografia, pseudografia, ermetismul (semne cabalistice, simbolice), grifonajul (scrisul este transformat într-o măzgălitură).


Tulbur ri ale comunic rii nonverbale

Tulburări ale comunicării nonverbale

Ţinuta

Mimica/Privirea

Gestica

Atitudinea


Inuta

Ţinuta

  • se referă la aspectulexterior: îmbrăcămintea, pieptănătura, atitudineabolnavuluişisemnificăgradul de aderenţă al acestuia la regulile de convenienţăsocială.

  • Eaartrebui să se corelezecuvârsta, sexulbiologic, necesităţile sociale, circumstanţele de moment.

  • Ţinuta dezordonată apare în oligofrenii, demenţe, stări confuzionale, schizofrenie, manie. Pierderea aptitudinilor de autoîngrijire elementare dă un aspect particular - gatismul, care se întâlneşte în demenţele şi oligofrenii


Inuta1

Ţinuta

  • Rafinamentul vestimentar se întâlneşte în: isterie, homosexualitate şi într-o formă particulară - în schizofrenie, tendinţe megalomanice

  • Ţinuta excentrică cu detalii bizare se întâlneşte în: schizofrenii, deliruri cronice (fiind în concordanţă cu conţinutul acestora), stări maniacale (satisfăcând tendinţele ludice şi provocator erotice ale subiectului).


Inuta2

Ţinuta

  • Ţinuta pervertită este reprezentată de două forme particulare:

  • Cisvestismul constă în alegerea unei îmbrăcăminţi nepotrivite cu vârsta sau situaţia în care se află subiectul şi se întâlneşte în tulburări de personalitate, manie, schizofrenie.

  • Transvestismul (travestitismul) constă în folosirea îmbrăcăminţii sexului opus, de către persoane al căror sex biologic este bine exprimat (fenotip, genotip, constelaţie hormonală), ca perversiune sexuală în tulburări de personalitate. Se asociază uneori cu homosexualitatea şi este mai frecventă la bărbaţi.


Inut maniacal

ŢINUTĂ MANIACALĂ


Travestism

TRAVESTISM


Mimica

MIMICA

Reprezintă un tip de comunicare non verbală folosind drept suport expresia facială şi modificările acesteia după coduri cu o importantă determinare socio-culturală şi etnică.

  • Hipermimiile se întâlnesc într-o serie de tulburări psihice (stări maniacale, depresie, delirurile expansive, deliruri de persecuţie)

  • Hipomimiile se întâlnesc în sindromul catatonic, în stuporul depresiv, în oligofrenii etc.

  • Paramimiilesunt reprezentate de disocieri dintre limbaj şi expresia mimică. Sunt specifice schizofreniei, putând îmbrăca aspectul surâsului schizofren, prostraţiei, furtunilor mimice, incoerenţei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor şi stereotipiilor.


Exprimarea emo iilor prin mimica

EXPRIMAREA EMOŢIILOR PRIN MIMICA


Gestica

GESTICA

Este compusă din ansamblul mişcărilor voluntare sau involuntare cu funcţie de expresie, simbolizare, conduite cu o anumită semnificaţie.

  • Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar, fără necesitatea obiectivă, atingând grupe musculare în legătură funcţională, reproducând în general o mişcare reflexă sau un gest cu funcţie precisă în condiţii normale, în absenţa oricărei cauze organice.

  • Ele se pot prezenta într-o nesfârşită varietate clinică de la mişcări simple (clipit, tuse, ridicări de umăr etc.) până la acte cu un grad mai mare de complexitate.


Gestica1

GESTICA

  • Ticurilesuntamplificate de anxietate, emoţii, stăriconflictualeşi diminuăatuncicândsubiectul este liniştit. Aparîntulburărianxioase, obsesiv-compulsive, la structurilepsihastenice.


Gestica2

GESTICA

  • Manierismul este reprezentat de mişcări parazitare care accentuează inutil expresivitatea gesticii, dându-i o configuraţie artificială. Se întâlneşte în simulaţie şi ca un simptom patognomonic în schizofrenie, isterie.

  • Bizareriile gestuale reprezintă o formă exagerată a manierismului, gestualitatea fiind încărcată de o simbolistică din ce în ce mai incomprehensibilă.


Gestica3

GESTICA

  • Negativismul se caracterizeazăprinrezistenţasubiectului la oricesolicitareexterioară, prinrefuzulstabiliriicomunicării.

  • Se întâlneşteînschizofrenie dar poate exista într-o formă incomplet exprimatăşiavând o altăsemnificaţie, înîntârzierilemintale, stărileconfuzionaleşidepresie.


Gestica4

GESTICA

  • Stereotipiile sunt conduite repetitive, atitudinale sau gestuale, mereu identice, cu caracter mai mult sau mai puţin simbolic şi deci cu un grad mai mic de inteligibilitate. Majoritatea autorilor sunt de acord asupra existenţei unui sens iniţial al expresiei motorii, deoarece actele au o logică în sine dar aceasta este inadecvată momentului actual. Se întâlnesc în schizofrenii, oligofrenii, demenţe, afecţiuni neurologice cronice.

  • fac parte din grupul Parakineziilor,exprimând deci disocierea intrapsihică, ambivalenţa şi pierderea unităţii persoanei şi vieţii sale psihice


Gestica5

GESTICA

  • Perseverările se traduc prin persistenţa anumitor atitudini şi gesturi care se repetă iterativ, când nu mai sunt justificate de o situaţie sau de o comandă; se întâlnesc în tulburările demenţiale, oligofrenii, schizofrenie.


Ncredere sau siguran n ceea ce spune

Încredere sau siguranţă în ceea ce spune


Ambivalen este dificil de interpretat nu e foarte sigur

Ambivalenţă. Este dificil de interpretat, nu e foarte sigur


Dorin a de a ntrerupe vorbitorul

Dorinţa de a întrerupe vorbitorul


Lipsa speran ei cerere de ajutor zadarnic

Lipsa speranţei.Cerere de ajutor zadarnică


Dorin a de a suprima orice contrazicere sau comentariu

Dorinţa de a suprima orice contrazicere sau comentariu


Nesiguran tensiune

Nesiguranţă, tensiune


Ostilitate defens respingere

Ostilitate, defensă, respingere


  • Login